Bogdan Chiriţoiu
Reprezentanţii Consiliului Concurenţei (CC) lucrează împreună cu cei ai Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru a găsi soluţii care, în final, vor conduce la scăderea preţului final al electricităţii.
Mai exact, Consiliul Concurenței a sancționat cu amenzi în valoare totală de 73.100.870,37 lei (aproximativ 15,8 mil euro) șase companii pentru încheierea a două înțelegeri anticoncurențiale pe piața comercializării contoarelor și echipamentelor conexe pentru măsurarea energiei electrice. Companiile implicate au participat la o înțelegere pentru împărțirea unor licitații publice organizate de operatorii rețelelor de distribuție a energiei electrice, cum sunt Eon, Enel, CEZ. Costurile pentru achiziţia contoarelor sunt recunoscute în tarifele de distribuţie, iar consumatorii finali trebuie să plătească acest tarif. Potrivit legislaţiei în vigoare, cei păgubiţi prin practici anticoncurenţiale trebuie să-şi primească banii înapoi. Iar cei păgubiţi sunt, în final, consumatorii de energie electrică.
“Lucrăm împreună cu ANRE pentru recuperarea acestor prejudicii”, a anunţat preşedintele CC, Bogdan Chiriţoiu, într-o întâlnire cu presa. Ceea ce înseamnă, de fapt, că preţul final al energiei electrice var putea să scadă.
Pe de altă parte, şeful Autorităţii de concurenţă a declarat că sunt în buget banii necesari pentru realizarea platformei online de monitorizare a preţurilor la carburanţi, precum şi pentru extinderea la nivel naţional a celei care afişează preţul alimentelor, proiecte care trebuie finalizate în acest an pentru a nu pierde finanţarea. El a spus că instituţia a prevăzut în buget o sumă între 200.000 şi 300.000 de euro pentru ambele proiecte.
Chiriţoiu a explicat cum se vor cheltui aceşti bani: „Până acum s-a lucrat gratis. Au fost cei de la GS1, care ne-au furnizat partea de soft, în relaţia cu retailerii, şi Nielsen, care ne-a furnizat coşul de produse. Deci, probabil pe aşa ceva se vor duce banii: care este coşul de produse, tipul de consum, la ce produse să te uiţi şi care este soluţia informatică pentru a te putea cupla la diferite soluţii informatice ale retailerilor, ca să poţi să preiei cu uşurinţă aceste date şi să ai o interfaţă prietenoasă”.
Aceste platforme vor rămâne în proprietatea statului, a adăugat Chiriţoiu. „La comerţul alimentar avem baza legală să obligăm companiile să ne furnizeze datele, dar la carburanţi nu avem, în acest moment, baza legală „, a mai spus el.
Potrivit oficialului Concurenţei, va urma organizarea unei licitaţii publice. Întrebat când va fi gata proiectul, el a răspuns: „Anul acesta musai, pentru că altfel pierdem banii. Bugetul este anual, iar, dacă nu ai făcut plata până în decembrie, ai pierdut banii. Deci musai trebuie să fie funcţional, pentru că altfel nu putem plăti banii”.
Consiliul Concurenţei a lansat, la finele lunii noiembrie 2016, platforma online „Monitorul preţurilor”, care oferă posibilitatea cumpărătorilor să compare tarifele la produse alimentare de bază comercializate de către retaileri. Momentan, preţurile se referă doar la magazinele din Bucureşti.
600 milioane euro la buget din amenzile de la Concurenţă. ANAF n-a recuperat toate sumele
În cei 20 de ani de existenţă ai Consiliului Concurenţei, amenzile date de instituţiei au adus la buget circa 600 milioane de euro. Din păcate, instituţia care trebuie să încaseze banii este ANAF. Iar pentru amenzile date companiilor cu sedii în străinătate, ANAF n-a făcut, practic, nimic ca să încaseze sumele! “În prezent, la nivelul Comisiei Europene se discută o nouă directivă prin care, printre altele, se va facilita încasarea amenzilor de la companii din alte ţări membre ale Uniunii Europene”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.
De remarcat, Consiliul Concurenţei a finalizat anul trecut 18 investigaţii şi a aplicat amenzi în valoare totală de 123 de milioane de lei (27,3 milioane de euro), cu 60% mai mult decât anul anterior, potrivit informaţiilor publicate de instituţie cu ocazia bilanţului pe anul 2017.
Din cele 18 investigaţii finalizate anul trecut, 78% vizează sectoare-cheie, precum energie, licitaţii, profesii liberale (servicii notariale, auditori financiari), transport (taxi).
Au fost sancţionate 156 de companii sau asociaţii, din care 33 au recunoscut încălcarea legii şi au beneficiat de reduceri ale amenzilor. O companie (AEM S.A.) a aplicat la programul de clemenţă, aducând dovezi ce au condus la soluţionarea cazului, şi a beneficiat, astfel, de imunitate la amendă. De asemenea, pentru prima dată, Consiliul Concurenţei a acordat reducerea amenzii pentru incapacitate de plată.
Cea mai importantă amendă a fost în cuantum de 73 de milioane de lei (aproximativ 15,8 milioane de euro), primită de şase companii pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa comercializării contoarelor şi echipamentelor conexe pentru măsurarea energiei electrice.
În 2017, au fost declanşate 19 investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, faţă de 13 în anul precedent. În acelaşi timp, comparativ cu ceilalţi ani, în 2017 s-au început cu 6 investigaţii mai multe faţă de 2015, iar comparativ cu anul 2014 numărul acestora s-a dublat. Investigaţiile vizează, printre altele, piaţa leasingului financiar şi a creditelor de consum, serviciilor de distribuţie a gazelor naturale şi a serviciilor conexe, servicii medicale, asigurări de aviaţie, maşini şi utilaje agricole, semnalizare rutieră.
Cele mai multe investigaţii deschise vizează cartelurile (11), urmate de investigaţii privind abuzul de poziţie dominantă (5).
La sfârşitul anului 2017, Consiliul avea în derulare 36 de investigaţii privind posibila încălcare a Legii concurenţei, cu una mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Peste 47% dintre investigaţiile în desfăşurare la 31 decembrie 2017 vizau înţelegeri de tip cartel, iar 30,5% aveau ca obiect abuzul de poziţie dominantă.
În 2017, s-au declanşat 4 anchete sectoriale (comercializarea cu amănuntul a carburanţilor, comercializarea sării pentru deszăpezire, iluminat public, alimentare cu apă şi canalizare) şi au fost finalizate tot 4 (producţia şi distribuţia de medicamente, gestionarea resurselor de apă de suprafaţă, comunicaţii electronice multiplay, piaţa serviciilor de asistenţă medicală şi activităţile conexe acesteia).
La sfârşitul lunii decembrie 2017 existau 11 anchete sectoriale în derulare, la fel ca la sfârşitul anului 2016.
Totodată, a fost pentru al treilea an la rând când instituţia nu a pierdut niciun proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut 72% dintre amenzile contestate în 2017.
