Modul de reglementare a tarifului de transport al energiei electrice induce în piaţă unele distorsiuni, care nu par a fi justificate de raţiuni de siguranţă şi echilibru al Sistemului Energetic Naţional (SEN), potrivit raportului anual al Consiliului Concurenţei referitor la evoluţia concurenţei în sectoarele cheie.
Conform raportului, în privinţa transportului energiei electrice (inclusiv distribuţia), Consiliul Concurenţei a considerat că actualul mecanism de tarifare, diferenţiat pe zone geografice, afectează concurenţa, fără a aduce beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranţa SEN. La nivelul României, cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în reţea şi tariful de extragere a energiei electrice din reţea, sunt reglementate diferenţiat pe zone geografice distincte. Astfel, există şapte zone geografice pentru care tariful componentei de introducere în reţea este diferit, iar, pentru componenta de extragere, există un număr de 8 zone pentru care se percep tarife diferite.
„Un astfel de mecanism ar putea fi justificat, în condiţiile în care operatorul de transport, Transelectrica, doreşte să încurajeze investiţiile în una dintre zonele prestabilite, cu scopul de a menţine siguranţa şi eficienţa reţelei pe termen lung. Analiza Consiliului Concurenţei a arătat, însă, că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiţii în noi unităţi de producere/consum. Consiliul Concurenţei a recomandat realizarea unor analize, în vederea schimbării modelului de tarifare a activităţii de transport a energiei electrice”, se spune în raport.
În ceea ce priveşte piaţa energiei electrice, autoritatea de concurenţă a considerat necesară introducerea unor instrumente financiare specifice acestor pieţe, de exemplu contracte pentru diferenţă, contracte cu opţiune, care să ajute operatorii să gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordanţe ce pot apărea, la un moment dat, între cerere şi ofertă.
De asemenea, Consiliul Concurenţei a considerat că o mai mare flexibilitate în funcţionare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în faţa concurenţilor europeni, în perspectiva unei pieţe regionale, şi, ulterior, a unei pieţe unice comunitare. În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii, ceea ce le asigură o funcţionare optimă. Ca urmare, autoritatea de concurenţă a recomandat companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice, pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei şi, implicit, mai competitive.
Consiliul Concurenţei a subliniat importanţa asigurării independenţei companiilor aflate în proprietatea statului, considerând că este necesară realizarea unei delimitări între rolul de acţionar şi cel de administrator al Ministerului Energiei cu privire la companiile din sectorul de producere a energiei electrice.
Consecinţe la privatizare
Costul privatizării companiilor de stat ar putea fi scăderea numărului locurilor de muncă sau creşterea preţurilor, situaţie care ar determina o scădere a satisfacţiei consumatorilor, posibile efecte adverse pentru anumite regiuni şi grupuri de interese şi derapaje ale managerilor de succes cauzate de creşterile salariale, se mai arată în raportul Consiliului Concurenţei.
“O soluţie pentru eficientizarea companiilor de stat ar fi privatizarea acestora. În aceste condiţii, ar fi de aşteptat ca nivelul investiţiilor în aceste companii să crească. De asemenea, un management mai responsabil şi mai performant ar conduce la reducerea riscului fiscal. Privatizarea mai multor companii deţinute de stat în sectoare cheie ar putea conduce la o infuzie de capital în economie, la îmbunătăţirea performanţelor de exploatare şi la creşterea investiţiilor şi a responsabilităţii financiare a companiilor deţinute de stat”, se arată în document.
Potrivit acestuia, deşi privatizarea, în principiu, poate conduce la creşterea performanţei, anumite industrii se pretează mai degrabă restructurării şi eficientizării, decât privatizării.
“Astfel de industrii sunt cele cu randamente de scară crescătoare (au costuri marginale descrescătoare) precum: căile ferate, distribuţia energiei electrice, telecomunicaţiile fixe etc. De asemenea, şi companiile care operează în sectoare de activitate care au un grad ridicat de interconectivitate cu restul economiei ar trebui avute în vedere atunci când se urmăreşte modernizarea/creşterea eficienţei în locul privatizării (aceste sectoare pot fi reprezentate de transportul aerian, autorităţile responsabile cu autostrăzile etc.), astfel că, atunci când se decide asupra privatizării sau restructurării unei companii de stat, trebuie avute în vedere mai multe aspecte care vizează atât performanţa companiei, cât şi efectele pe care aceste măsuri le vor genera asupra consumatorilor, angajaţilor şi a altor părţi interesate”, atrage atenţia Consiliul Concurenţei.
Investigaţii la triplu
Consiliul Concurenţei a triplat numărul investigaţiilor deschise, nouă în primele şase luni din 2015, faţă de trei, în aceeaşi perioadă a anului trecut.
„În primele 6 luni din 2015, activitatea autorităţii de concurenţa a cunoscut o intensificare semnificativa din perspectiva investigării posibilelor încălcări ale Legii concurenţei, comparativ cu perioade similare din anii precedenţi. Au fost deschise 9 astfel investigaţii, de trei ori mai multe comparativ cu semestrul 1 din 2014”, se spune în raport.
În 2014, Consiliul Concurenţei a declanşat 12 investigaţii, din care 9 privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, principalele sectoare vizate fiind sectorul media, sectorul comercializării produselor alimentare şi sectorul energiei electrice. A mai fost deschisă o procedură privind nerespectarea angajamentelor şi două anchete sectoriale privind gestionarea resurselor de apa de suprafaţă şi serviciile aeroportuare.
De asemenea, în raport se precizează că, anul trecut, Consiliul Concurenţei a sancţionat 53 de entităţi, valoarea totală a amenzilor impuse fiind de 184.638.190 lei (41.542.138 euro). Nivelul acestor sancţiuni a înregistrat, astfel, o creştere considerabilă faţă de nivelul total al sancţiunilor din anii precedenţi (de 2,12 ori mai mare decât în 2013 şi de 6,11 ori mai mare decât în 2012), evidenţiind o înăsprire a politicii de sancţionare a faptelor anticoncurenţiale.
Potrivit raportului, obiectivele Consiliului Concurenţei pe termen mediu şi lung urmăresc creşterea eficienţei şi a eficacităţii politicii de concurenţă româneşti.
„Principalele obiective strategice, pentru perioada 2015-2020, sunt: creşterea impactului acţiunilor pentru asigurarea funcţionării eficiente a pieţelor prin accentuarea rolului analizei economice în instrumentarea investigaţiilor şi anchetelor sectoriale derulate, prin realizarea unei mai bune prioritizări a cazurilor şi prin consolidarea colaborării cu reglementatorii sectoriali”, se arată în raport.
Autoritatea de concurenţă precizează că, printre obiective, se numără şi creşterea capacităţii de detectare şi investigare a cartelurilor, prin intensificarea colaborării cu Parchetul şi prin acordarea unei atenţii sporite specializării continue a inspectorilor în tehnici de investigaţie.
De asemenea, instituţia precizează că urmăreşte definitivarea procesului de reformă internă, demers ce se traduce în creşterea capacităţii administrative, în temeiul derulării de noi proiecte în parteneriat cu consultanţi de prestigiu, precum Banca Mondială şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), implementarea unei proceduri eficiente de recunoaştere a responsabilităţii săvârşirii unei practici anticoncurenţiale, includerea unor prevederi mai stricte privind conflictul de interese şi în derularea unor programe de formare a resurselor umane.
