Cea mai importantă concluzie a celei de-a XLI-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC și a XII-a din ciclul celor dedicate pregătirilor de iarnă este aceea că suntem pregătiți pentru vreme rea.
Potrivit participanților la dezbaterea ”Provocările iernii 2024 – 2025 pentru sistemul energetic național” nu vor fi probleme în alimentarea cu gaze a României şi chiar a vecinilor, având în vedere nivelul de peste 3 miliarde mc de gaze înmagazinate în depozite, precum și al producției zilnice de circa 24 milioane mc. Dacă va fi cazul, se va putea apela și la importuri, utilizându-se interconectările existente. De asemenea, rezerva de apă în lacurile de acumulare este la un nivel satisfăcător, iar stocurile de cărbune sunt la un nivel adecvat. În plus, dacă va fi necesar, în special în vârfurile de consum de seară, România poate importa până la 3.000 MWh de energie electrică.
În ceea ce privește prețurile, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reiterat că schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie 2025, ceea ce înseamnă că prețurile la energie electrică și gaze naturale plătite de consumatorii casnici și industriali nu vor crește. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că Romsilva a vândut deja anul acesta aproape 1,5 milioane de metri cubi de lemn de foc la un preţ mediu de 282 lei/mc, fără TVA, similar cu cel de anul trecut. În România sunt 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc.
Singura îngrijorare manifestată în timpul dezbaterilor s-a refeit la bani. Astfel, Claudiu Crețu, directorul general al ELCEN, a spus că datoria Termoenergetica la ELCEN este de un miliard de lei şi este nevoie ca Primăria Municipiului Bucureşti să se implice financiar să reducă din această datorie, astfel încât să nu fie sincope cu gazele, pe care producătorul de energie electrică și termică trebuie să le plătească.
De asemenea, furnizorii sunt îngrijorați pentru că sumele restante ale statului către ei, pentru decontarea sumelor cheltuite cu aplicarea schemei de plafonare compensare, se apropie de un an de zile. Toate acestea în condițiile în care statul, în anii 2022 și 2023, a încasat de la companiile energetice aproape 68 miliarde de lei, dar nu a decontat, în total, în anii 2021, 2022 și 2023, decât 26 miliarde lei.
În continuare redăm declarațiile tuturor vorbitorilor.
Sandor Bende, președintele Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților: Stăm bine cu pregătirile de iarnă
Sandor BENDE
”Deocamdată, afară, temperaturile nu arată de parcă ar fi iarnă, dar să știți că, în cursul iernii, iarna s-ar putea să apară și să nu ne ia prin surprindere. Cel puțin în zona de unde vin eu, zona Harghita, Joseni, Miercuria Ciuc, Toplița, am avut temperaturi sub -6 grade dimineața. Deci, acolo, deja am simțit oarecum sufletul iernii, care s-ar putea să apară și suntem doar în octombrie.
Referitor la cum stăm din punct de vedere al energiei pentru această iarnă, problema se pune în felul următor: cu siguranță stăm bine! Stăm bine pentru un consum normal, pentru un consum ca de obicei.
În momentul în care o să avem nevoie de un consum mai mare, s-ar putea să avem discrepanțe, s-ar putea să avem probleme, cum se întâmplă întotdeauna. În cursul verii, am văzut foarte bine: cum a crescut un pic consumul de energie electrică, imediat a crescut și importul, pentru că, din sursele noastre, mai ales sursele regenerabile, nu am fost în stare, nu am reușit să ne producem energia de care aveam nevoie și am fost nevoiți să importăm.
Este posibil acest lucru și pentru iarna asta. Pentru condiții normale suntem asigurați. Pentru condiții excepționale s-ar putea să avem nevoie de ajutor. Și aici va trebui să ne gândim și pentru viitor. Anul acesta va trece, pentru că suntem în siguranță. Dar ce se va întâmpla la anul, peste 2 ani, peste 3 ani, peste 5 ani sau chiar peste 10 ani, mai ales în condițiile în care va trebui să trecem tot mai mult și mai mult la energia regenerabilă, la energie din resurse mai prietenoase cu mediul înconjurător. Despre asta va fi astăzi vorba”.
În ceea ce privește hidrocentrala Răstolița, dl Sandor Bende a spus: ”Vedeți dumneavoastră, orice drum lung începe cu primul pas. Să fie Răstolița primul pas, pentru că sunt încă foarte multe investiții hidrotehnice în țară începute și nefinalizate. Eu vă fericit încă o dată și vă mulțumesc pentru tot sprijinul (n.r. – ministrul Mediului, Mircea Fechet). Știu cum arată Toplița, Răstolița e foarte aproape de mine; aproape săptămânal trec pe acolo. Este un lucru foarte important, cu toate că nu are o capacitate extraordinar de mare – e vorba de 35 MW -, dar, strop cu strop se formează ploaia; înseamnă că este un prim pas”.
La finalul dezbaterilor, președintele Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților a conchis: ”Vă mulțumesc tuturor pentru participare și tuturor pentru răbdarea de care ați dat dovadă în cele trei ore și jumătate, pentru abordarea acestor probleme și mulțumesc breslei, până la urmă, că abordează lucrurile un pic altfel decât alte companii din pricina cărora s-a născut celebra replică „iarna nu-i ca vara”. Sper să rămână așa, să nu ne surprindă pe noi, energeticienii, să nu ne surprindă iarna niciodată, să fim pregătiți. Astăzi, asta am văzut că se întâmplă! Există și probleme, bineînțeles, așa cum a spus domnul director Crețu (n.r. – Claudiu Crețu, director general ELCEN București), banii pot fi o problemă. Da, într-adevăr, așa este, în lumea asta nimic nu este gratuit. Trebuie să înțeleagă toată lumea, chiar și consumatorii trebuie să înțeleagă, că energia consumată trebuie plătită la un moment dat, pentru că, știți foarte bine acel proverb, „în lumea asta, cașcaval gratuit există doar în capcana pentru șoricei”. Altfel nu cred că se poate.
Suntem pe un drum bun în ceea ce privește cel puțin această iarnă, dar asta nu înseamnă că putem să ne luăm concediu, ci trebuie neapărat să muncim în așa fel încât, așa cum am spus la începutul conferinței, în anii următori să fie aceeași siguranță, să avem aceeași siguranță în ceea ce privește alimentarea cu energie, indiferent – electrică, gaze naturale, termică, către populație, ca să putem asigura cetățenilor din România un trai decent”.
Florinela Georgescu, director de Prognoză Meteorologică, Administrația Națională de Meteorologie: În decembrie ar putea apărea primele ninsori la câmpie
Florinela GEORGESCU
Este o prezentare care ne arată estimarea sezonieră oferită de Programul Copernicus al Comisiei Europene. Această estimare este bazată pe rularea unui ansamblu de modele provenite de la centre mari meteorologice din Europa, Statele Unite, Canada și Japonia.
Așa cum știm, întotdeauna astfel de estimări pe durată mare au un grad relativ mare de incertitudine și, poate, anul acesta, mai mult decât în alți ani, pentru că prognoza sezonieră depinde de fenomene la scară mare, cum sunt La Nina, cum se dezvoltă vortexul polar, cum se dezvoltă stratul de zăpadă deasupra câmpiei ruse și așa mai departe. Și, repet, poate mai mult decât în alții ani, suntem într -o perioadă în care, La Nina, de exemplu, are o probabilitate de activare de 60%. Vortexul polar este mult influențat de activitatea solară, pe care o știm că este acum foarte intensă. Deci, toți acești factori, la scară mare, repet, implică destul de mare incertitudine.
Dar chiar și așa, estimările de care dispunem deocamdată ne arată, pentru luna noiembrie, față de o medie care ar putea fi a temperaturilor maxime, o medie climatologică de 2 – 8 grade și minimele între minus 6 – 2 grade.
Putem avea în acest an precipitații care să se situeze într -o medie apropiată de media climatologică.
Precipitațiile pe luna noiembrie sunt undeva între 30 – 60 de litri pe metru pătrat. Din punct de vedere al temperaturilor, vedem că semnalul este al unor temperaturi ușor peste normal. Bineînțeles că de acum încolo, în fiecare din lunile viitoare, normele la temperaturi vor scădea.
Din punct de vedere al precipitațiilor, rămân relativ neschimbate, undeva între 30 – 60 de litri pe metru pătrat. În mod normal, în lunile de iarnă, precipitațiile sunt mai puțin abundente decât vara.
În luna decembrie, în medie ar trebui să avem temperaturi maxime între 1 și 6 grade. Vedem că în decembrie pot apărea temperaturi negative și pe parcursul zilelor. Media minimelor este între 8 și 0 grade, dar decembrie este luna în care pot apărea primele episoade cu ger, adică cu temperaturi sub 10 grade, spre 20 grade. Recordurile absolute ale linii decembrie sunt și sub 30 de grade.
Estimarea Comisiei Europene, din punct de vedere al temperaturilor, arată că ne apropiem de normal, arătând probabilitatea apariției și a unor episoade cu temperaturi mai scăzute cu ger.
Din punct de vedere al precipitațiilor, avem același semnal neutru.
Interpretat cu temperaturile, putem spune că în decembrie este probabilitate mare ca precipitațiile solide sub formă de nisoare să apară și în zonele de câmpie.
Luna ianuarie este cea mai rece lună din calendar, care, în mod normal, aduce temperaturi minime, sub 0 grade. Episoadele cu ger sunt de așteptat în luna ianuarie. Este luna cu cele mai coborâte temperaturi înregistrate la noi de când se fac măsurători. Au fost de sub 30 de grade, cu recordul absolut de temperatură scăzută în țara noastră, înregistrat în noaptea de 24 spre 25 ianurie 1942, de 38,5 grade. Sigur, s -a întâmplat demult.
Deci, față de această medie statistică, din nou acest multimodel pe care discutăm arată o abatere pozitivă. Genul acesta de estimări care ne arată media la nivelul unei luni poate masca episoadele cu vreme mai severă, acum, fiindcă vorbim de temperatură, episoadele de ger. Deci, nu este exclus ca pe durata unei luni să existe o perioadă de o săptămână, două săptămâni de ger și apoi o revenire la temperaturi mai ridicate și în medie să obținem ce avem pe estimare.
Din punct de vedere al precipitațiilor, aceeași lipsă a unui semnal deosebit din privința precipitațiilor. Aceasta ar putea însemna faptul ca Marea Mediterană să nu fie foarte activă în această iarnă și să nu aducă, pentru că de acolo mai degrabă vin iarna precipitații abundente, episoade cu precipitații abundente. Dar, la fel, genul acesta de mediere poate masca posibilele episoade cu precipitații mai abundente, posibilele viscole, luna ianuarie fiind, mai ales în a doua sa jumătate, o lună predispusă la apariția unor astfel de fenomene.
Februarie, în medie, poate aduce în continuare temperaturi minime sub 0 grade și temperaturi negative. Iarăși, luna februarie are minime absolute foarte scăzute și vă spuneam că și într -o perioadă mai recentă, mai apropiată de zilele noastre, în 2005, a fost posibil ca, într-o lună februarie, să înregistrăm la Întorsura Buzăului o temperatură de aproape -36 de grade.
Ca regim al precipitațiilor, iarăși precipitații puține, în medie climatologică. Estimarea pentru această lună arată temperaturi ușor mai ridicate decât normalul, iar din punctul de vedere al precipitaților, aceeași lipsă a unui semnal de precipitații deosebite, dar nici nu există un semnal de lipsă de precipitații.
Este de așteptat să avem episoade cu precipitații, probabilitatea ca acesta să fie sub formă de zăpadă, sub formă de nisoare și în zonele joase, fiind una destul de ridicată.
Luna martie, deși nu mai este o lună de iarnă, am pus-o pentru că ultimii ani au adus viscolele cele mai târzii, chiar și la începutul lui aprilie. De aceea este bine să luăm în considerare și luna martie într-o estimare a sezonului de iarnă. Aceasta aduce în medie, statistic vorbind, temperaturi mai ridicate decât ale lunilor de iarnă, dar care, pe parcursul nopților, pot rămâne în mare parte a țării, cel puțin în prima jumătate a lunii, încă negative.
Dacă privim valorile maxime și minime absolute, vedem că luna martie poate aduce și perioade cu temperaturi foarte ridicate, dar încă mai are puterea de a aduce și nopți foarte reci. Iar ca estimare pentru martie viitor, din nou același semnal cu temperaturi ușor peste normal și, din punct de vedere al precipitațiilor, aceeași poziționare pe un regim apropiat de normă.
Ceea ce vedem pe toate hărțile, valabil pentru cea mai mare parte a continentului, am văzut că deasupra părții de nord-est a Europei, spre câmpia rusă, era constant acel semnal al unor temperaturi apropiate de normă sau mai ridicate decât normalul. Privim cu atenție iarna înspre acea parte a continentului și chiar dincolo de limita estică a continentului european, pentru că de acolo există posibilitatea avansului maselor celor mai reci înspre țara noastră.
Închei spunând încă o dată că genul acesta de estimare nu poate prognoza episoadele cele mai severe de vreme care, pentru iarnă, înseamnă viscol, căderi masive de zăpadă sau perioade de ger, adică temperaturi sub -10 grade.
Cum va fi vremea de 1 Decembrie, Crăciun și de Anul Nou
Aș spune că este posibil să fie strat de zăpadă la munte, pentru că deja noi am avut primele ninsori anul acesta. Am avut și primele perioade cu temperaturi sub 0 grade, în special în zonele depresionare și nu numai acolo. Deci, nu ar fi exclus ca anul acesta să avem zăpadă la munte. Despre zonele joase, incertitudinea este foarte mare. Aș spune că puțin probabil să apară nisoarea, cel puțin în următoarele 4 săptămâni, în zonele de câmpie, pentru că, pe lângă ceea ce v-am arătat, există estimările săptămânale pentru următoarele 4 săptămâni, un produs care se găsește pe site-ul nostru actualizat de două ori pe săptămână, și care produs ne arată că, cel puțin până spre finalul celei de-a doua decade a lunii noiembrie, temperaturile s-ar putea menține ușor peste normalul acestei perioade. Deci, mai puțin probabil să ningă în zona joasă.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: Noi avem un motto la Ministerul Energiei, în trei cuvinte: „Ba se poate!”
Sebastian BURDUJA
Pentru mine e o mare onoare să fiu aici și, ca de fiecare dată, să fiu în mijlocul unor oameni pe care îi respect în mod deosebit. Nu am suficiente cuvinte să descriu cât de importanti sunteți. De la jurnaliștii din Energie, care sunt o adevărată familie. De la Parlament, cu distinșii reprezentanți care sunt aici, toți cei care, de fapt, ne dau legile bune, pentru a putea duce România, cu energie, mai departe. Autoritatea de Reglamentare, văd și pe domnul vicepreședinte Man, văd și pe domnul președinte Lungu, sunt oameni care au pus ordine în sistem și sunt convins că își fac datoria în continuare. Avem companiile din sectorul energetic și multe dintre ele sunt și companiile noastre, ale Ministerului Energie, și fac o treabă excepțională și cred că, dacă toate investițiile pe care le-am propus le vom duce la bun sfârșit sau măcar o bună parte dintre ele, cu siguranță energia în România va arăta cu totul altfel în viitorul apropiat. Voi încerca să fiu succint.
Ne pregătim pentru iarnă. Mai sunt câteva zile și intrăm oficial în sezonul rece (n.r. – 1 noiembrie). Noi am început pregătirile de la 1 septembrie, cu prima reuniune a Comandamentului energetic de iarnă, cu toți cei implicați. Și mă bucur să vă spun și să confirm ce a spus și domnul președinte Sandor Bende, că suntem cu pregătirile în bună regulă, în condițiile unei ieri normale, deci câteva episoade pe lună, de la câteva zile până la o săptămână, de viscol – ger, nu ar trebui să întâmpinăm niciun fel de problemă.
Nu voi da cifre în detaliu, dar vă pot spune că avem un grad de umplere satisfăcător în lacurile de acumulare, aproape de 70%. A fost o abordare prudentă a Dispecerului Energetic Național împreună cu domnul Borbely și cu echipa Hidroelectrica, pe care îi felicit, pentru că intrăm în iarnă, după un an foarte secetos, cu o producție hidro mult mai mică decât cea de anul trecut, intrăm cu un nivel care ne permite un confort pentru abordarea provocărilor din sezonul rece.
La fel la gaze: deja ne-am obișnuit, avem depozitele în supraplin, nu mai trebuie să explic ce înseamnă supraplinul și de ce suntem la mai mult de 100%, mai ales în fața acestui auditoriu. Avem și ținta europeană îndeplintă cu 70 de zile înainte, deci România este un exemplu și din acest punct de vedere.
Avem și stocuri de cărbune și, bineînțeles, că ne bazăm în continuare pe cele două reactoare de la Cernavodă. Reactorul 1 se apropie de finalul duratei de viață, suntem și acolo pe ultima 100 de metri cu retehnologizarea (ultimul contract și cel mai important – și ne dorim să-l semnăm până la finalul acestui an), dar în continuare ne bazăm pe toate aceste capacități și ele au performat în toți acești ani. Probabil știți, între 440 de reactoare nucleare la nivel mondial, Unitatea 2 e pe locul 1 și Unitatea 1 e pe locul 3 din perspectiva siguranței în operare și din perspectiva eficienței.
Avem cu siguranță un motto la Ministerul Energiei, în trei cuvinte: „Ba se poate!”. Când am preluat mandatul, o mulțime de lucruri nu se puteau sau nu se mai puteau. Reactoarele 3 și 4 nu se mai puteau și astăzi am anunțat – de fapt, de vineri a devenit oficială știrea -, am suplimentat ordinea de zi pentru Adunarea Generală Ordinară și Extraordinară a Acționarilor și vom avea pe 14 noiembrie un vot pentru continuarea proiectului, aprobarea contractului cu marele consorțiu format Fluor Energy Transition, Candu, Ansaldo, S&L Engineers şi Sargent & Lundy Energie, acest consorțiu asumând că duce proiectul la bun sfârșit, într-un calendar 2031-2032. Deci dublarea producției de energie nucleară de la Cernavodă în orizontul 2032.
Apoi, la Iernut mi s-a spus „uitați de acest proiect”. Era totul blocat, nici măcar noul contract nu era semnat, și multe probleme. Cândva, probabil, voi scrie o carte despre asta, dar cert este că, în decembrie, vom avea primele teste la Iernut, iar cel mai târziu, în mai anul viitor, toată centrala va fi finalizată, acesta fiind angajamentul antreprenorului Duro Felguera. Important că se încep aceste teste, chiar dacă nu este încă gata această centrală – provocările din teren, preluarea unor lucrări care au zăcut ani de zile și preluarea muncii unei companii care a intrat în insolvență și pur și simplu n-a mai putut livra, o companie românească, au fost imense. Este important că ne vom putea baza pe Iernut, începând cu mai, și începem testele în decembrie.
Hidrocentralele în execuție – iarăși „nu se mai poate face nimic, uitați de ele”. La Răstolița vom avea astăzi acord de mediu. La finalul acestui an sperăm să avem recepția lucrărilor și, de asemenea, să începem primele teste. Sigur că durează câteva luni de zile să se umple lacul, cuva lacului, dar împreună cu domnul Borbely și cu întreaga echipă la Hidroelectrica, domnul Badea și ceilalți colegi, cu sprijinul Ministerului Mediului – subliniez, realmente un partener -, vom avea prima hidrocentrală, cred, după ’89 terminată, dintre cele începute acum 30 și ceva de ani.
La fel la Pașcani: prima dată când am reușit să asigurăm fonduri pentru expropieri; se vor face exproprierile și amenajarea hidroenergetică, mai bine spus, se termină în 2026. La fel la Bumbeși – Jiu: tot așa, am asigurat fonduri pentru exproprieri, pentru linia de conectare, suntem și acolo în grafic. Deci, cred că lucrurile s-au mișcat.
Schema pentru contracte pentru diferență: mi s-a spus din nou să uit de ea, deși e jalon în PNRR. Nu mi s-a părut normal să uit de această schemă. Chiar dacă am mai optimizat-o, am ajustat-o, am marșat mai mult pe eolian, iată, până la finalul acestui an, vom semna contractele pentru prima licitație și România cred că va fi un model de bună practică în domeniu. În total, 5.000 de MW solar și olian, 1.500 MW anul ăsta, 3.500 MW anul viitor.
Rovinari 5 – când am fost la începutul mandatului meu acolo, mi s-a spus „uitați de el, nu se mai poate”; s-au investit aproape 100 de milioane de euro, dar asta este. Oricum renunțăm la cărbune. Și am spus: haideți să terminăm această investiție. Domnul Plaveti (n.r. – președintele Directoratului Complexului Energetic Oltenia), întreaga echipă de la CEO merită tot respectul nostru, pentru că au reușit să-l finalizeze și, în următoarele zile, voi merge acolo să-l inaugurăm, dar deja el livrează energie în sistem – și vorbind de 330 MW.
Mă uit la domnul Ivan (n.r. – directorul Dispecerului Energetic Național) care, cu siguranță, celebrează această realizare, pentru că e un mare ajutor în perspectiva sezonului rece și nu numai. Și aici, voi spune explicit și cu acest prilej, nu sunt de acord să scoatem grupuri pe cărbune fără să punem ceva în loc. Până nu vom avea grupurile pe gaz de la Işalmița, de la Turceni, de la Mintia, unde vorbim de investiție privată, nu putem să punem în pericol securitatea energetică a României. Energia, în primul rând, trebuie să fie sigură.
Neptune Deep, și pot să continui lista. Proiectul merge înainte, oricât de multă lume ar fi deranjată de asta. Sunt convins că graficul va fi respectat până la final. E perfect în grafic proiectul, chiar puțin accelerat, avansat față de termenele asumate. În 2027, România își va dubla producția de gaz. Deja suntem cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană; am depășit Olanda. Deci, în 2027, cu atât mai mult vom fi un sprijin pentru toată regiunea să-și reducă dependența față de gazul rusesc.
Apelurile pe stocare erau propuse spre eliminare din PNRR; le -am reluat. Deja avem primele contracte semnate. Cred că, iarăși veți fi de acord cu mine, avem nevoie de stocare și deja vedem că în sistem au început să se pună în funcțiune astfel de capacități. De altfel, vestea bună este că, pe 22 octombrie, la Comitetul Statelor Membre ale Fondului pentru Modernizare, România a primit aprobare și vom avea încă 150 milioane de euro pentru a finanța capacități de stocare în sistemul energetic.
Și nu în ultimul rând, un alt jalon salvat: producția de panouri fotovoltaice și de baterii. Deja am semnat primul contract, va fi la Sfântul Gheorghe, deci o investiție în România. Sigur că anumite componente sunt de afară, dar, dacă tot avem o tranziție energetică de miliarde de euro, de ce să nu profite industria românească și să profite industriile altor state, îndepărtate?
”Am dat mandat Romgaz şi altor companii din portofoliu să revigoreze marile combinate în petrochimia românească”
Acesta este și un mesaj pentru gazul din Neptun Deep: mi-aș dori să vedem, la nivelul întregului Guvern, o strategie de reindustrializare a României și ea a început să apară. De ce să nu dăm valoare adăugată acestui gaz? Sigur că a scăzut semnificativ consumul de gaz în România. A scăzut și consumul de energie electrică. Acolo, sigur că avem și prosumatori, cred că peste 2.000 MW putere instalată, Dar, când mă uit la consumul de gaz, acolo se vede clar că industria românească nu mai este ce a fost odată. Și am dat mandat și Romgaz-ului și altor companii din portofoliul ministerului să se preocupe de acest subiect și, eventual, să facă în așa fel încât să preia, să contribuie, să revigoreze marile combinate dinn petrochimia românească. Cu acest consum să putem da valoare adăugată, cu adevărat, gazului. Nu doar să-l ardem la aragaz sau chiar și în centrale pe gaz, cum sunt cele în lucru, 3.500 MW, și aia e o valoare adăugată, pentru ca să putem exporta energie electrică.
Închei privind aceste imagini și către dumneavoastră: sunt mulți eroi în sectorul energetic. În America li se spune „unsung heroes”, deci eroi necunoscuți, despre care puțină lume vorbește. Eu am avut privilegiul și onoarea să le strâng mâna și în teren, cu nefericitul prilej al inundațiilor recente, și cu alte ocazii. Sunt oameni care lucrează în condiții deosebit de dificile. Toată lumea pune presiune pe ei în acele momente. Domnul Ivan m-a mai tras de urechi și mi-a spus „țineți-ne spatele”. Până la urmă e important să avem grijă de oameni. Echipele sunt formate tot din oameni și în situațiile acestea limită, datorită lor se aprinde lumina mai repede în casele românilor. Și le mulțumesc foarte mult, așa cum vă mulțumesc și dumneavoastră. Închei: îmi plac oamenii care au spus lucruri deștepte. Unul dintre ei a fost Dimitrie Leonida, care a spus că problema energiei este una națională. Și fiind o problemă națională, ea nu se poate rezolva decât pe baza interesului național, dând la o parte interesele locale, unilaterale sau personale.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: România nu va renunţa la lemnul de foc ca sursă de încălzire
Mircea FECHET
Este adevărat că la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ne pregătim pentru iarnă, la fel cum ne pregătim pentru fiecare sezon. N-aș spune că există o pregătire specifică, însă, prin Regia Națională a Pădurilor Romsilva, trebuie să ne asigurăm înainte de fiecare sezon rece că cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu lemn de foc vor avea acces la această resursă și vor avea acces la un preț competitiv. Este foarte important.
Aș începe prin a menționa că nici acum, nici în viitor nu se pune problema să renunțăm la această sursă de încălzire. Lemnul de foc, acolo unde e accesibil, care se folosește dintotdeauna, nu avem niciun motiv să obligăm pe cineva sau să solicităm cuiva să schimbe modul în care își încălzește propria locuință, cu atât mai mult cu cât lemnul de foc e o resursă regenerabilă.
Romsilva a vândut anul acesta, deja, aproape 1,5 milioane de metri cubi de lemn de foc. Aș mai reaminti și faptul că, prin Regie, administrăm aproximativ jumătate din suprafața fondului forestier din România, ceea ce înseamnă că alte 3 milioane de hectare sunt administrate de ocoale de regim, fie că proprietar este statul prin vreo unitate administrativ-teritorială, fie că discutăm despre proprietari privați.
O altă bucurie este și aceea că vom reuși, foarte rapid, pentru că avem deja banii în cont, să mărim fondul forestier național din domeniul public al statului român cu încă 4 .000 de hectare. E o pădure pe care o achiziționăm în județul Neamț, de la un proprietar privat, și care, până la urmă, mărește domeniul public al statului, ceea ce spun eu că e un lucru bun.
În acest moment avem un stoc de 500.000 mc de lemn. E o cantitate însemnată; probabil are legătură și cu iernile mai blânde pe care le-am avut în trecut și care au influențat cantitatea de lemn de foc pe care românii o achiziționează. Prețul mediu de vânzare în acest an a fost de 282 de lei pe metru cub fără TVA. E un preț egal cu prețul pe care l -am avut și anul trecut. Poate și această informație e una de interes, având în vedere că, la anumite categorii de produse, în România, prețurile au crescut cel puțin cu valoarea inflației.
În câteva săptămâni începe ”Rabla pentru sobe”
Un alt lucru la care vreau să mă refer, pentru că are legătură cu lemnul de foc și pentru că e o perioadă propice pentru astfel de discuții, este cel legat de un program drag mie, finanțat din AFM, care se numește „Rabla pentru sobe”. În România, din păcate, marea majoritate a locuințelor care se încălzesc cu lemn de foc sunt slab izolate din punct de vedere energetic, sunt ineficiente, iar despre sobele folosite pentru a încălzi aceste locuințe nu mai vorbim. Din estimările specialiștilor, randamentul mediu al unei sobe în mediul rural în România este de 20 – 25% și din acest motiv, și nu numai, am pregătit acest program pilot în premieră în România finanțat din Administrația Fondului pentru Mediu: respectiv 500 de milioane de lei să finanțăm localitățile din cele 27 de județe ale României din zona montană, așa cum este aceasta definită de Legea Muntelui.
Din discuțiile pe care le-am avut cu colegii mei de la AFM, în următoarele săptămâni vom începe finanțarea efectivă a acestor proiecte. Vom demara acest program de finanțare. Vom finanța 70% din cheltuiala cu instalarea unei sobe eficiente energetic, dar nu mai mult de 10.000 de lei. Sobele trebuie să aibă un standard european, se numește Ecodesign, ceea ce înseamnă un randament de minim 80%. Asta înseamnă că cei care vor beneficia de un astfel de program vor consuma poate jumătate, poate o treime din cantitatea de lemne pe care o consumă astăzi pentru a încălzi aceeași locuință.
Mediul este strâns legat de domeniul energiei. Poate, din acest motiv, în multe țări din Uniunea Europeană cele două ministere lucrează sub aceeași umbrelă. Eu, personal, m-am simțit de multe ori legat foarte strâns de Ministerul Energiei și poate că din acest motiv nu cred că am vorbit cu vreun alt ministru de mai multe ori la telefon sau față în față precum am vorbit cu domnul ministru Burduja.
Acord de Mediu pentru hidrocentrala Răstolița
Mai dau veste bună: peste o oră, spun eu, colegii mei de la Agenția pentru Protecția Mediului Mureș vor emite Acordul de Mediu pentru Răstolița (n.r. – hidrocentrală). Este un lucru istoric. Ne chinuim de mult timp să facem acest lucru.
La mine în birou, i-am mai spus domnului Ministru, am doar două tablouri: unul cu Ion Brătianu și unul cu un soi de grafic Gantt cu toate perioadele, cu toate etapele pe care trebuie să le îndeplinim pentru emiterea acordului de mediu de la Răstolița și sper eu ca astăzi să reușim, în sfârșit, să facem acest lucru, pentru că e o restanță veche, e un proiect unde, de 30 de ani, nu s-a făcut mare lucru și pe care mi-am propus, în limita a ceea ce trebuie să fac eu, bineînțeles, că grosul efortului e la Ministerul Energiei, să-l terminăm, pentru că e păcat de banii care s-au cheltuit acolo deja, îndeplinind în același timp, bineînțeles, toate exigențele legate de protecția mediului, de evaluarea impactului asupra mediului pe care un astfel de proiect îl va avea și de toate directivele europene pe care trebuie să le respectăm.
Cristina Prună, vicepreședinte Comisia de industrii și servicii, Camera Deputaților: Piața energetică va trebui să fie dereglementată cu grijă
Cristina PRUNĂ
Mă bucur să fiu astăzi aici și să văd atâta expertiză adunată la aceeași masă, oameni din sectorul public, din sectorul privat, care știu ce înseamnă siguranța, care știu ce înseamnă reziliența, sistemul energetic național. Și am încredere, așa cum am văzut de aproape 8 ani de zile de când urmăresc și încerc să-mi aduc și eu aportul de aici, din Parlament, la tot ce înseamnă sistemul energetic pe zona de legislație, că lucrurile au funcționat. Și chiar dacă, poate, au fost momente în care cererea a crescut mai mult din cauza temperaturilor scăzute, soluții s-au găsit și soluții s-au găsit datorită profesionalismului care există în acest sector.
Acum e o perioadă în care vom trece printr-o iarnă mai mult sau mai puțin grea. Dar întrebarea este ce facem din martie-aprilie încolo și cred, de asemenea, că, după discuțiile pe care le-am auzit aici și prezentarea pregătirilor care au avut loc, cred că trebuie să începem să ne pregătim pentru luna aprilie.
Și știți, totdeauna eu am avut această preocupare, care, cred eu, că e una rațională, anume piața. Pentru că, sigur, putem să vorbim de ofertă de energie, de producție, de transport, de distribuție, dar totul are loc într-o piață, o piață care știți foarte bine că, cel puțin așa cum arată pe hârtie, va trebui să fie dereglementată. Până la urmă, cred că trebuie să facem lucrul acesta cu măsură, cu grijă, astfel încât să nu avem iarăși un șoc pentru consumatorul casnic, pentru consumatorul industrial, pentru că, până la urmă, prețurile influențează și nivelul de trai, dar și activitatea economică din această țară.
Și cred că unde trebuie să nu mai ajungem în aprilie anul viitor este această ură față de piață, pe care vă spun că am văzut-o, inclusiv la nivel de percepție, la nivel de om simplu, care trăiește în această țară și care are singura legătură cu energia faptul că își plătește factura în fiecare lună. Dar, din păcate, la nivel de percepție, pare că piața, cel puțin în zona de energie, nu e ceva pozitiv. Ori eu mi-aș dori ca, cu ajutorul dumneavoastră, cu ajutorul nostru, al Parlamentului, de la nivelul autorităților de reglementare, ANRE, inclusiv de la nivelul Ministerului Energiei, să există o pregătire mult mai bună pentru a face această trecere către piață și să nu ne trezim la 1 aprilie, iarăși, că subiectul principal pe toate canalele media va fi cum nu știu cine e hapsân și rău și vrea să crească prețurile, că ne obligă Uniunea Europeană să facem ceva ce noi nu vrem să facem. Cred că a venit momentul să nu mai trecem prin asta și experiența pe care am acumulat-o cu toții să fie folosită în beneficiul nostru, ca țară.
Prețurile: spunea domnul Ministru (n.r. – ministrul Energiei, Sebastian Burduja) mai devreme de schema CfD. De luna aceasta începem să plătim acea contribuție pentru contractele pentru diferență (n.r. – CfD). Și acesta este un lucru important. Ne uităm la factură, vedem că o foarte bună parte este reglementată și cealaltă ține de prețul energiei active. Trebuie explicate toate lucrurile acestea, trebuie ca oamenii, până la urmă, să înțeleagă. Nu înseamnă că toată lumea trebuie să devină expertă în facturare și în sistemul energetic, dar cred eu că, dacă nu avem un dialog, atunci riscăm să avem această percepție negativă.
Cum ne asigurăm că avem suficientă ofertă de energie în piață? Cum creștem lichiditatea? Am văzut o îngrijorare din partea furnizorilor și pe bună dreptate. Dacă ne uităm pe zona de trading în România, vedem că nu prea mai există, deși, în trecut, sigur se întâmpla lucrul acesta. De ce se întâmplă asta acum? Din cauza legislației, a unei suprataxări. Dacă avem această activitate de trading și energia se tranzacționează, nu înseamnă automat că ea e mai scumpă. Înseamnă doar că, la un moment dat, cineva care are nevoie de energie, cumpără energie de la cineva care deține acea energie. Deci, este o activitate cât se poate de utilă, aș spune, pentru piața din România și inclusiv această trecere trebuie să fie una care să permită tranzacționarea mai amplă a energiei.
Banii care vin din PNRR sunt extrem de importanți
Ce vreau să vă mai spun este legat de investiții. Cred că am mai vorbit acum vreo câteva săptămâni despre asta. Nu cred că trebuie să pierdem această oportunitate a banilor din PNRR. Sunt planuri la Ministerul Energiei până în 2030 să avem 10 GW de energie regenerabilă instalată. Sigur, e bine să avem ambiții, trebuie să ne și ținem de ele. Și banii care vin pe filiera europeană, care vin din PNRR, cred că sunt extrem de importanți. Am văzut că a fost prelungită acea finanțară până la finalul anului viitor. Eu cred că ar trebui să mergem până în 2026, pentru că am văzut cu toții, deși contractele s-au semnat cu greutate, au fost făcute niște greșeli, ba unele au fost reparate. Vedem că nu e atât de ușor să construiești, nu e atât de ușor să ai acei megawați instalați, se mai întâmplă și această activitate de vânzare a proiectelor. Sigur, până la urmă, dacă legea permite, lucrul ăsta se întâmplă, dar asta înseamnă că, totuși, există o întârziere a implementării acestor proiecte. De asta sper eu ca la Minister să se audă și să oferim mai multă predictibilitate investitorilor potențiali, prelungind acest terminal finanțării.
Nu în ultimul rând, companiile de stat, sigur, au un rol extrem de important pe zona de producție și vreau să mă refer iarăși la PNRR și la știrea, nu tocmai îmbucurătoare, că s-au făcut niște greșeli în ceea ce privește de recrutarea managementului în unele dintre companiile de stat și aici cred că ar trebui să fim noi mult mai conștienți că aceste greșeli ar trebui reparate.
Și, iată, după perioada de iarnă, urmează perioada din aprilie, cu dereglementarea, și nu cred că ar trebui să ne supunem unor eventuale erori sau riscuri, de aceea cred că ar trebuie să știm și noi cine sunt oamenii din aceste companii care, până la urmă, au fost recrutați prin proceduri netransparente, iar Ministerul Energiei să asume lucrul acesta și să înceapă proceduri corecte de recrutare a unui management profesionist, care chiar să dea rezultate. Cred că oamenii merită să știe lucrul ăsta și cred că nu ne permitem iarăși să pierdem aproape 500 milioane de euro doar din cauza unor greșeli, ce-i drept, care s-au făcut în 2022. Avem, astăzi, o altă conducere a Ministerului și cred că ar trebui să fie responsabilă.
Vreau să mai spun și eu un singur lucru referitor la valorificarea superioară a gazului natural și cu asta am terminat, pentru că s-a vorbit un pic mai devreme. Sigur, vrem să facem lucrul acesta și cred că pe oricine ați întreba nu va spune altceva, dar depinde și cum o facem, pentru că reindustrializarea sună bine pe hârtie, însă, dacă această reindustrializare se face doar cu niște scheme de ajutor de stat în care sunt selectate un număr de companii pe niște criterii nu tocmai transparente, eu nu cred că asta e calea înainte. În schimb, dacă ne uităm la alte state, la modele de bune practici, putem să vedem că pot toate companiile să aibă acces la un tip de ajutor, și aici mă refer la facilități fiscale, unde nu e nevoie ca un politician să aleagă el cu pixul o companie sau alta și iarăși să ne întrebăm de ce s-a întâmplat așa, de ce doar unii beneficiază de fonduri de la stat și alții nu. Și chiar vreau să vă anunț că pe circuitul parlamentar există un proiect de lege de a pune în practică o serie de facilități fiscale pentru industria chimică care urmează modelul pe care noi l-am mai văzut și în alte industrii, de pildă industria IT, cu facilități și pe muncă, și pe tot ce înseamnă taxarea profitului, și în zona de cercetare-dezvoltare, astfel încât, prin reduceri de taxe, mai multe companii să se uite către România și către aceste oportunități de valorificare a gazului natural, valorificare superioară.
Mircea Man, vicepreședinte ANRE: Autoritatea monitorizează cu atenție investițiile și mentenanța pe care le fac operatorii
Mircea MAN
Atribuțiile Autorității Naționale de Reglementare în Energie – ANRE sunt destul de limitate în ceea ce privește Comandamentul de iarnă, dar aș preciza că am trecut 2024, un an de tranziție în ceea ce privește tariful reglementat, tocmai trecând de la perioada a IV-a de reglementare, la perioada a V-a. Autoritatea a aprobat o metodologie de aplicare a tarifelor și, în acest sens, am ținut să avem în vedere investițiile care trebuie făcute, luând în considerare noile provocări legate de noi capacități de producție, de prosumatori și așa mai departe. Autoritatea monitorizează cu atenție investițiile pe care le fac operatorii și mentenanța și pot să vă asigur că, din raportele pe care le-am primit, atât investițiile, cât și mentenanța sunt cele convenite cu operatorii.
Cred că ne așteaptă o iarnă așa cum a prezis doamna Georgescu (n.r. – Florinela Georgescu, director în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie – ANM), dar eu aș spune că sperăm să fie doar iarna factorul care o să vină în fața noastră și nu situația geopolitică din jurul nostru.
În ceea ce privește Autoritatea, putem să vă asigurăm că, așa cum am avut și în decursul acestui an situații de criză generate de vreme, autoritatea a avut un dialog viu cu operatorii în teritoriu, cu echipele care au funcționat. Trebuie să le mulțumesc operatorilor pentru că de fiecare dată, în zona Dobrogea, zona Transilvaniei sau unde au fost asemenea evenimente, echipele de intervenție au fost acolo și au rezolvat situațiile de criză. Cred că acesta este modul de operare și Autoritatea va purta dialog viu cu operatorii pentru a depăși situațiile de criză.
Sigur că sunt aici colegii noștri care vor spune de stocuri. Putem să ne considerăm din acest punct de vedere împliniți, că stocurile sunt cele preconizate și că putem să asigurăm cetățenii din România că vom trece peste această iarnă, însă eu vin din zona Maramureșului și temperaturile cu minus sunt foarte frecvente. Însă, ceea ce a spus domnul ministru Fechet îngrijora mare parte din cetățenii Maramureșului, pentru că noi mai trăim încă cu lemnele în sobă și vestea că nu s-ar mai putea consuma lemne a ridicat oarece probleme.
Eu vă mulțumesc și, încă o dată, spun că Autoritatea va fi un partener de dialog pe întreaga perioadă a problemelor care se vor ivi și sper să nu.
Karoly Borbely, președintele Directoratului Hidroelectrica: Am produs foarte chibzuit
Karoly BORBELY
Știți foarte bine, și vara, și iarna, când sunt temperaturi extreme, sistemul energetic este pus la încercare mare. Pot să vă spun că a fost o experiență sau este o experiență extraordinară de a lucra în echipă, alături de echipa de la Transelectrica. A fost și un moment foarte hazliu în această vară, încât una din ședințele Teams a rămas conectată 24 de ore din 24, câteva zile întregi, când au fost momentele extrem de tensionate. Toți dormeam cu telefoanele sub pernă. Asta a fost! Dar este un exercițiu pe care toți colegii mei din dispercerat, din cadrul Hidroelectrica, dar și domnul Ivan, cu echipa dânsului (n.r. – directorul Dispecerului Energetic Național, din cadrul Transelectrica, Virgiliu Ivan) l-am învățat în ultimii ani și ne prinde foarte bine: o gestionare a situațiilor de criză, cu toți producătorii, cu toate companiile de distribuție și cu echipa de la Ministerul Energiei; de foarte multe ori și domnul Ministru este alături de noi, un exemplu extraordinar de spirit de echipă.
Pot să spun că, sigur, este un an extrem de secetos. Mă bucur că am văzut prognozele meteo foarte optimiste, dar anii trecuți ne-au învățat să fim un pic mai atenți. Ca și exemplu, toată vara ați văzut orele de consum mare seara. De la ora 6 la 11 (n.r. – seara), tot sistemul energetic a fost pus la mare încercare. Aproape în fiecare zi, România a fost nevoită să importe între 1.000 și 2.000 de MWh de energie electrică. Nu am turbinat toată apa din lacuri, am produs foarte chibzuit. Indicatorii multianuali, atât pe râurile interne, cât și pe Dunăre, au fost mult inferiori față de anii trecuți. Am avut acum două săptămâni un pic mai multă hidraulicitate pe Dunăre, dar nu a durat foarte mult.
Pentru următoarele luni, prognozele sunt în continuare în scădere, deci nu ne punem foarte mare speranță; doar cu limitări. Și, bineînțeles, rezerva din lacuri este una conformă Hotărârii de Guvern (HG 1222/2024), undeva, minim 1.600 GWh la finalul lunii decembrie. Suntem un pic peste această rezervă minimă obligatorie și, bineînțeles, încercăm să fim chibzuiți în ceea ce privește producția din lunile următoare.
Cu siguranță, asigurarea unui grad de disponibilitate a hidroagregatelor în perioada de vară a pus o presiune foarte mare pe lucrările de mentenanță, pe care n-am putut să le facem la timp, dar aceste ultimele două luni ne-au dat o gură de oxigen și ne-am făcut lucrările. Până la finalul anului ajungem undeva peste 90% din planul de mentenanță pe care ni l-am propus împreună cu colegii de la Hidroserv.
Și, bineînțeles, ce spunem de foarte mult timp, că avem o țară cu resurse foarte bune, o țară minunată, dar trebuie să fim consecvenți în planurile de investiții. Este foarte important, pe lângă miile de megawați din regenerabile care intră în sistem, să putem continua investițiile și să aducem în sistem energie produsă de agregatele în bandă, la Hidroelectrica, la Romgaz, la Nuclearelectrica.
Și, bineînțeles, unde avem, unde se poate și stocare. Vedem că în ultimii ani, mai ales în zona specifică de lucrări în hidroenergie, există o lipsă acută de forță de muncă. Vedem că firmele care participă la lucrări sunt din ce în ce mai puține și din ce în ce mai slăbite. După 12 ani s-a reușit semnarea unui contract de retehnologizare pentru hidrocentrala de la Vidraru, care durează șapte ani. Deci, un an și jumate durează proiectarea, după care durează cinci ani și jumate execuția propriu-zisă a lucrărilor. Și acesta este un exemplu foarte, foarte elocvent. Ciclul de implementare a investițiilor regenerabile durează mult mai puțin, între unul și doi ani, iar ciclul de investiție, de punerea în funcție a hidrocentralei sau a agregatului care funcționează pe gaz sau, nu mai vorbesc de nuclear, durează de la 5 ani în sus. Deci, din punctul meu de vedere, este extrem de important să fim consecvenți în zona de investiții.
Plan de investiții ambițios la UCM Reșița
Am vorbit de reindustrializare. Anul acesta, la începutul anului, am cumpărat 40% din fostul UCM, de la Reșița. Este cea mai veche unitate industrială din țară. Am cumpărat 40% din această companie, care, la un moment dat, producea și locomotive cu abur; 1.450 de locomotive au fost produse la Rășița, pe parcursul mai multor perioade de timp, și motoare de navă. Și acum este una lăsată acolo, într-una dintre hale. Să vedeți cum se uitau oamenii la noi, care, după 13 ani de insolvență, nu mai credeau nici măcar un cuvânt din ce le spuneam noi – că urmează investiții, urmează să relansăm producția. Astăzi avem undeva 450 de oameni și un plan de investiții foarte, foarte ambițios. În momentul de față, uzina are capacitatea de un grup și jumătate pe an. Eu sper să ajungem, în următorii 2 – 3 ani, minim să dublăm această capacitate. Bineînțeles, forța de muncă e foarte îmbătânită și, bineînțeles, sunt necesare investiții masive în utilaje noi.
Dar speranța noastră că am făcut un lucru bun și că merită efortul nostru este că anul acesta butucul de la hidroagregatul numărul 6 de la Porțile de Fier a fost refăcut în totalitate la Reșița, ceea ce este un lucru extraordinar. Să vedeți cum arată un butuc, cu toate palele montate, și în timpul efectuării testelor cinematice la Reșița, pe platformă! O experiență extraordinară! Un echipament de 200 de tone, care, acum, este la Porțile de Fier, deja a fost transportat acum 3 săptămân, și urmează montajul cu colegii de la Hidroserv. Undeva, pe 14 februarie, avem termenul de finalizare și de punere în funcție a hidroagregatului.
Continuăm investițiile, mentenanța; avem un program în următorii 4 ani de 1,3 miliarde de euro în Hidroelectrica, atât în mentenanță, modernizare, retehnologizare, dar și achiziții. Trebuie să diversificăm puțin portofoliul de producție cu câteva proiecte pe regenerabile. Mă bucur foarte mult să văd că există o susținere foarte, foarte mare din partea Ministerului Energiei și a Ministerului Mediului, ambii miniștrii având o foarte mare dispondibilitate de efort pentru a debloca hățișul birocratic și de a aproba hotărârile de Guvern prin care să deblocăm aceste lucrări, despre care s-a vorbit foarte mult.
A fost în anii trecuți o situație destul de complicată cu aceste lucrări începute încă din epoca comunismului, dar care încă pot aduce între 250 și 300 de MW în sistem, dacă vor fi finalizate, cele mai aproape fiind Răstolița, Bumbești – Jiu și Pașcani. Sperăm că lucrurile au crescut dintr-o dinamică foarte, foarte mare și ne dă o speranță că aceste lucruri pot fi terminate la timp.
În afară de acest lucru, toată iarna, toată vara suntem cu arma la picior, cum se spune, și încercăm să fim la dispoziția Dispeceratului Energetic Național și, bineînțeles, să producem energie electrică cât mai ieftină. Undeva, 33 % din energia electrică a țării este pusă de hidro, din care 45% este produsă la Porțile de Fier; restul se împarte între râurile interne, centralele de pe râurile interne, Olt, Argeș, Siret, și lacurile pe care le avem în administrare.
Cu siguranță, suntem o companie care are un foarte mare potențial. După cum bine știți, anul trecut, după listarea istorică la bursă, 70% dintre cei care au investit în companie sunt cetățenii români. E un lucru extraordinar. Tranșa de 1,9 miliarde de euro, care a fost absorbită la BVB – nimeni n-a putut să ne spună că se poate face asta la bursa de la București -, este un lucru extraordinar. În continuare, suntem în top 3 cele mai lichide acțiuni și, în ultimul rând, valoarea de 11 miliarde de euro pe care o are compania în momentul de față reprezintă 17% din capitalizarea bursieră. În continuare, un potențial fantastic pentru creștere și la bursă. Pentru asta trebuie să producem eficient, să investim în companie și să oferim acționarilor, atât acționari majoritari, cât și acționari minoritari, satisfacția că își primesc dividendele după investițiile pe care le-au făcut și, bineînțeles, să oferim Dispeceratului Energetic național o disponibilitate cât mai mare și, sigur, o eficiență cât mai mare în producție.
Virgiliu Ivan, director Dispecerul Energetic Național: În acest an se pun in funcțiune 1.000 MW în România
Virgiliu IVAN
Lucrurile încep să se miște și ne-am dori cu toții să se miște cât mai mult. Spuneau domnii miniștri (n.r. – ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și ministrul Mediului, Mircea Fechet) de investiții care se realizează în România, de faptul că se încearcă atragerea de investiții de dezvoltare de produse energetice în România, lucru îmbucurător. Și faptul că începem să realizăm astfel de echipamente produse în România, cu atât mai mult trebuie să ne bucure. Ceea ce a spus domnul Ministru este că atragem și baterii, atragem și fabrici care se dezvoltă, care se realizează în România pentru susținerea stocării, un lucru foarte îmbucurător, având în vedere necesitatea instalațiilor de stocare în această perioadă de tranziție, de implementare de energie regenerabilă din ce în ce mai mult. Faptul că avem produse locale este un pas înainte și, de asemenea, pe măsură ce piața românească se va satura, sunt convins că aceste produse vor ajunge și la export.
În ceea ce privește perioada de iarnă, noi, Transelectrica, de fiecare dată am realizat analize, am realizat evaluări privind posibilele evoluții ale consumului de energie electrică și a modului în care acesta se poate acoperi în perioadă de iarnă. În zile normale de iarnă, consumul, așa cum a evoluat și în ultima perioadă și cum estimăm că se va întâmpla, va atinge, la vârfurile de sarcină, undeva la 9.000 MWh. Dacă vom avea parte de zile cu temperaturi extreme, cu temperaturi foarte scăzute, valoarile noastre arată o creștere spre 9.500 MWh.
În aceste condiții, încercăm să activăm prin piață toate resursele energetice din România, dar suntem puternic dependenți de energia regenerabilă; este parcursul pe care România l-a ales. Dacă nu vom beneficia de aportul centralelor regenerabile, în special la vârful de seară, de aportul energiei eoliene, putem ajunge să avem importuri de până la 3.000 MWh. Sunt evaluări pe care noi le-am făcut. În mod curent vom avea, pe vârful de seară, import undeva în jur de 2.000 MWh, poate un pic și mai mult, dar totul depinde de aportul energiei eoliene și, bineînțeles, de aportul centralelor hidroelectrice. Ne așteptăm ca în perioada următoare, așa cum spunea doamna Georgescu (n.r. – Florinela Georgescu, director în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie – ANM), să avem, din punct de vedere al precipitaților, o iarnă normală, ceea ce va face ca și aportul centralelor hidroelectrice să fie mai ridicat.
În acest an, au avut loc mai multe puneri în funcțiune, în special pe regenerabile, așa cum ne așteptam. Sunt, în total, ca să vă dau, așa, și niște cifre, puși în funcțiune până acum în jur de 800 MW, dacă luăm în considerare și grupul 5 de la Rovinari, grup retehnologizat (aici discutăm de 330 MW), grupul 5 de la centrala hidroelectrică Stejaru, grup la care s-a finalizat retehnologizarea, și aceea încurcată, dar iată că, cu sprijinul colegilor de la Hidroelectrica, acest grup a fost finalizat, s-au făcut teste și urmează intrare în exploatare comercială, plus alte centrale, în jur de 300 MW în fotovoltaic și mai sunt în curs de punere în funcțiune, de finalizare a lucrărilor și a documentelor către operatorii de rețele încă 200 MW. Deci, anul acesta adunăm undeva la 1.000 MW ca putere instalată, pusă în funcțiune la dispoziția sistemului, a pieței de energie electrică.
Toate sistemele energetice din Europa se pregătesc pentru perioada de iarnă, pentru că este perioada de consum cea mai ridicată. La nivel european, ne așteptăm la consum de 600.000 MWh la vârfurile de sarcină, în funcție și de temperaturile exterioare; față de perioada de vară, de perioada lunilor cu consumul cel mai scăzut, înseamnă aproape o dublare a consumului de energie electrică la vârfurile de sarcină.
Deci, cu toții ne pregătim pentru astfel de perioade. Cuvântul de ordine în toată acestă perioadă de iarnă este colaborarea, cooperarea între operatorii de transport și sistem, colaborarea cu toate autoritățile statului, astfel încât perioadele dificile să poată fi trecute cu bine, să avem energie care să ajungă la toți clienții, la toți consumatorii de energie electrică, iar rețelele electrice să stea în picioare.
În acest sens, noi, Transelectrica, am desfășurat și desfășurăm un amplu program de mentenanță. Încă suntem în perioada lucrărilor de mentenanță pentru pregătirea instalațiilor electrice pe această perioadă de iarnă. Vremea este bună, ne ajută, și echipele de mentenanță își desfășoară activitatea, astfel încât gradul de fiabilitate a instalațiilor Transelectrica să fie unul cât mai ridicat.
Urmează, de asemenea, și puneri în funcțiune de instalații în rețeaua electrică de transport în perioada imediat următoare, lucrări de investiții majore. Urmează punerea în funcțiune a stației 400 kV Reșița și a interconectării cu Serbia. Se pune în luna noiembrie prima parte a stației de 400 kV, un eveniment pe care noi îl așteptăm de foarte mult timp și care va aduce un plus de siguranță pe zona de sud-vest a României. De asemenea, tot în luna noiembrie, așteptăm o altă stație de 400 kV la Arefu, care urmează să fie pusă în funcțiune, și alte lucrări de investiții. Toate aceste lucrări vor face ca, la nivel de capacitate transfrontalieră între România și celelalte țări, să depășim 3.500 spre 4.000 MW capacitate de import – export, ceea ce ne va ajuta foarte mult în perioadele reci, în perioadele în care mai mult ca sigur vom fi nevoiți să importăm energie electrică.
Este o perioadă dificilă și din punct de vedere geopolitic, pentru că România, alături de toate celelalte țări europene, și-a declarat suportul pentru Ucraina și, din 2022 și până în prezent ajutăm, sprijinim Ucraina, ajutăm Republica Moldova, astfel încât acestea să aibă un nivel de siguranță cât se poate de ridicat, să aibă acces la resurse energetice.
În concluzie, pot să spun că suntem într-o perioadă de pregătiri pentru perioada de iarnă, că Transelectrica, în calitate de operator de transport și sistem, care are o mare responsabilitate pe zona alimentării cu energie electrică la nivel național, prin specialiștii pe care îi are, va evalua permanent evoluția sistemului, alături de autorități, respectiv de operatorii de transport și sistem vecini, vom colabora, vom coopera, astfel încât situațiile dificile să le depășim.
Florin Bunea, director Departament Operare Transgaz: Suntem pregătiți de iarnă
Florin BUNEA
Mă voi referi la trei paliere pentru pregătirile de iarnă: o dată, pregătirea propriu -zisă a instalațiilor noastre pentru a face față provocărilor iernii; pe urmă – produsul principal al unui transportator (capacitățile pe care le punem la dispoziție pe punctele transfrontaliere, de interconectare transfrontalieră), și, în al treilea rând, privind depozitele de înmagazinare, gradul de umplere și cum ne-am îndeplinit și noi, Transgaz, obligația de înmagazinare.
Referitor la pregătirile de iarnă propriu-zise ale Transgaz, vreau să vă spun că întotdeauna, după ce ieșim din iarnă, la nivelul de Transgaz, se întocmește un program de acțiuni pentru asigurarea funcționării sistemului național pentru iarna următoare.
În baza acestui program pentru iarna 2024 -2025, noi am finalizat toate lucrurile pe care ni le-am propus, de la înlocuiri de conducte, reparații, până la pregătirea și echiparea instalațiilor tehnologice, SRM-uri, stații de comandă vană, noduri tehnologice, pentru a putea asigura capacitățile de livrare pentru toți consumatorii recordați la SNT (n.r. – sistemul național de transport), chiar și în condiții de temperaturi și fenomene meteorologice severe. Am realizat programul de curățiri, ”pig-uiri” cum se numesc (n.r. – pigs – prescurtarea de la ”pipeline intervention gadgets” – ”dispozitive de intervenție pe conducte”), ale conductelor godevilabile (n.r. – godevil – dispozitiv pentru ghidarea unui instrument sau a unui aparat în interiorul țevilor de extracție sau al unor conducte la exploatările petroliere) din Transgaz, sistemele de încălzire tehnologică a gazelor, cât și cele care deservesc sediile administrative, sunt toate funcționale și pregătite pentru sezonul rece. Pentru sistemele SCADA cu care operăm datele s-au făcut mentenanțele și sunt pregătite, de asemenea. Parcul auto, nu mai amintim, este echipat pentru sezonul de iarnă și toate echipele de lucru din cadrul celor nouă exploatări teritoriale și formațiile de intervenții sunt pregătite și instruite să intervină în condiții de iarnă. Asta pe parte de pregătirea Sistemului Național de Transport.
În ceea ce privește asigurarea capacităților transfontaliere, avem acorduri de interconectare semnate pe cinci puncte de interconectare. La toate cele cinci puncte de interconectare asigurăm, în condiții de „reverse flow”, livrarea gazelor și dorim să vă spunem că capacitățile puse la dispoziție, atât pe intrare în România, cât și pe ieșire din România, sunt complet funcționale la capacitate și puse la dispoziție. Au o valoare aproximativ egală: 45 de milioane mc la intrare, 46 de milioane mc pe zi la ieșire.
Aș aminti punctul Csanádpalota, unde avem și intrare și ieșire de 7,2 milioane mc pe zi. La Negru Vodă – Kardam (Bulgaria) avem 14,5 milioane mc capacitate zilnică la intrare și 17,4 milioane mc la ieșire. La Ruse – Giurgiu, tot cu partenerul bulgar, cu OTS-ul bulgar, avem pe intrare 2,5 milioane mc pe zi și pe ieșire 4,1 milioane mc. Cu Republica Moldova, la Ungheni, capacitatea de intrare este de 2 milioane mc pe zi și de ieșire este de 6 milioane mc pe zi. Aici aș menționa că, de la 1 octombrie, am mărit această capacitate: era de 5,3 milioane mc pe zi și, în urma analizelor și simulărilor hidraulice pe care le-am făcut la nivelul Transgas, am putut semna cu operatorul VMTG din Republica Moldova mărirea capacității la 6 milioane mc pe zi ieșire spre Republica Moldova. Iar cu ucrainienii avem la Isaccea – Orlovka intrare 18,7 milioane mc pe zi, ieșire 11,3 milioane mc pe zi. Toate aceste capacități vin să asigure, să dea siguranță pentru eventualele consumuri ridicate și posibilitatea ca utilizatorii de rețea să vină, să rezerve aceste capacități și să-și asigure necesarul de consum.
În ceea ce privește depozitele de înmagazinare, domnul ministru Burduja a spus că sunt la supraplin. În acest moment, în această dimineață, ele au un grad de umplere de 103,1%. În această capacitate și cifră, că doar nu este secret, dimineața asta aveam 3.269.000.000 mc în depozite, în depozitele ambilor operatori de înmagazinare, și Ploiești, și Mureș (n.r. – Depogaz Ploiești și Depomureș).
Transgaz are, conform Ordinului ANRE, o obligație de a deține în depozitele de înmagazinare o cantitate de gaze, cu titlul de gaze de echilibrare. Și vreau să vă spun că, la data aceasta, Transgaz a înmagazinat cu peste 57% în plus față de obligația pe care o avea. Cam acestea ar fi, în linii mari, câteva elemente.
Ce înseamnă aceste depozite pline, cum a fost și anul trecut? Înseamnă, la începutul ciclului, dar începutul ciclului nu o zi – două, e vorba de cel puțin o lună, două, dacă nu și mai bine, capacitatea maximă de extracție zilnică este situată, undeva, la 36 de milioane metri cubi pe zi. Nu cu mulți ani în urmă, de abia atingeam 28 – 29 de milioane de metri cubi la pornire. Aceste depozite pline dau siguranța că și spre sfârșitul iernii capacitatea de extracție din depozite nu va scadea sub 20 de milioane de metri cubi. Acum câțiva ani aveam undeva la 12 milioane mc la sfârșitul ciclului și ne chinuiam rău de tot.
Estimez că la nivel de gaze naturale, la consum de gaze naturale, iarna care urmează va fi cam în nota iernilor care au fost. Adică, categoric vor fi, pentru că nu a trecut nicio iarnă fără să fie și o perioadă, o săptămână, de temperaturi scăzute. În general, la gaze, probleme întâmpinăm când e viscol, când sunt temperaturile scăzute și când zici că temperaturile sunt scăzute înseamnă o medie la nivelul țării mai mică de -8 grade, adică 8, 10, 12 grade, de acolo încep. De exemplu, anul trecut, vârful de consum prin SNT a fost de 55 milioane mc. Nu am niciun element în acest moment să spun că va fi cu mult mai mare, probabil, să fie undeva la 57-58 milioane mc, ceea ce se poate acoperi foarte lejer din producții interne, depozite și, probabil, în acea perioadă, de ceva din import.
Claudia Griech, director general E.ON Energie România: Semnalele de preț la energie pe care le primim sunt peste cotațiile internaționale
Claudia GRIECH
Știm, în primul rând, că momentul 1 aprilie înseamnă renunțarea la momentul de reglementare pe care îl avem acum. Știm, în același timp, că asistăm în fiecare zi la tot felul de apocalipse, care sunt propovăduite pentru ce se va întâmpla după ce statul nu va mai avea grijă de cetățenii lui prin aceste scheme de plafonare. Un furnizor responsabil nu poate să facă altceva decât să își dezvolte o strategie de achiziții de surse energetice, la fel de responsabilă. Da, există oferte în piață. Am observat că sunt doar produse anuale. Pe bază de produse anuale, nu poți să faci o strategie de achiziție responsabilă, tocmai pentru că nu surprinzi piața în evoluție.
La fel, ne uităm că semnalele de preț pe care le primim sunt peste cotațiile internaționale. Din nou, ne întrebăm de ce se întâmplă asta. Am militat în ultima vreme pentru creșterea nivelului de lichiditate în piață, inclusiv ridicarea barierelor de tranzacționare, tocmai pentru că o piață lichidă înseamnă o piață funcțională.
O să mă concentrez puțin și pe partea de gaze naturale, pentru că, dacă este să vorbim despre provocările iernii, da, sunt peste 4 milioane de locuințe în România care trebuie să se bucure de confort peste iarnă. Am auzit vești bune în această dimineață și, dacă tot lanțul de valoare este pregătit, și un furnizor nu poate să fie altfel decât pregătit pentru momentul de iarnă. Așa că aș spune că nu sunt îngrijorări majore în ceea ce privește asigurarea continuității și a siguranței furnizării de gaze naturale și energie electrică pentru clienții noștri în această iarnă.
În ceea ce ne privește, avem cantitățile pentru stoc, avem stocuri ușor peste obligația de înmagazinare pe care am avut-o pentru acest sezon. Am auzit și vești bune de la Depogaz în ceea ce privește mărirea capacității de extracție.
Totuși, aș vrea să spun că, în condițiile în care obligațiile de stocare sunt mult peste necesarul comercial al unui furnizor, trebuie să ne uităm, măcar pentru viitor, dacă această politică exagerat de prudentă este una sănătoasă, în sensul în care, până la urmă, costurile suplimentare cu înmagazinarea gazelor se regăsesc în prețul plătit de client. Și dacă noi, în condițiile în care vorbim despre ierni normale, tot rămânem cu gaze de la un an la altul în depozit, asta nu face decât să crească prețul către clientul final.
În ceea ce privește importurile, necesarul de import în acest moment este mult diminuat, aș spune aproape nesemnificativ. Într-adevăr, în condiții de temperaturi foarte scăzute, atunci poate să existe și posibilitatea de importuri. Dar pentru această iarnă estimăm că, din livrările curente plus gazele din depozit, vom reuși să acoperim necesarul de consum al clienților noștri.
Factura la gaze pentru un apartament de două camere este, în medie, de 315 lei lunar
Evident, pentru că vorbim despre clienți și consumul și confortul lor, nu putem să nu vorbim și despre prețuri, respectiv ce înseamnă sau ce va însemna acest confort pentru perioada de iarnă. În ceea ce privește clienții E.ON Energie România, încă din anul 2022, facturarea se face sub nivelul plafonului maxim de preț din OUG 27/2022. Asta înseamnă că în acest moment estimăm că și pentru această perioadă de iarnă, cumva consumul va fi la nivelul lunii decembrie a anului trecut. Asta înseamnă că facturile vor fi în același interval de dimensiune. Ca să dau niște exemple, pentru un apartament de două camere vorbim despre o factură medie de 310-315 lei, pentru un apartament de trei camere vorbim despre o factură medie de 420 lei. Asta este ceea ce vedem din consumul mediu al clienților pe care noi îi avem în portofoliu. Evident, există și diferențe date și de vreme, de eficiența energetică pe care o are fiecare dintre noi, dar, cum spuneam, este media portofoliului de clienți din jumătatea de nord a țării, respectiv jumătatea mai friguroasă.
S -a menționat la un moment dat despre ce se întâmplă după momentul aprilie. Ne-am obișnuit că și în aprilie au fost ani când a fost lună de iarnă, așa că așteptarea anului viitor este foarte importantă atât pentru noi, cei care suntem la capătul lanțului de valoare, respectiv, asigurăm interfața cu clienții, atât pentru noi, cât și pentru clienții noștri. Este foarte important să putem să asigurăm predictibilitate, să înțelegem ce se va întâmpla după momentul 31 martie 2025.
Vasile Cârstea, director general Depogaz Ploiești: Capacitatea de extracție din depozitele de înmagazinare a gazelor este aproape la fel de mare ca producția propriu-zisă
Vasile CÂRSTEA
Așa cum și în iernile precedente am declarat și declar și acum, chiar dacă iernile au fost și mai grele, din punct de vedere al operatorului de magazinare nu vor fi probleme în alimentarea cu gaze a României și chiar a altora care sunt în proxima vecinătate a noastră. Toată lumea a vorbit și vreau să lămuresc gradul de umplere peste 100%. Dar acest grad de umplere este deoarece, la această oră, suntem în teste cu o mărire de capacitate de 150 de milioane de normal mc, 100 de milioane în depozitul Ghercești, 50 de milioane în depozitul Sărmășel. Aceste teste, deja în al doilea an, se finalizează și suntem în poziția în care, de la 1 aprilie, pentru ciclul următor, 2025 – 2026, capacitatea comercială a României devine mai mare cu 150 de milioane mc și vor intra în stocul comercial, care va fi pus la dispoziție tuturor beneficiarilor serviciilor de înmagazinare pe care le executăm.
De la un grad de extracție de 29 milioane, astăzi Depogaz deja poate scoate 33-34 de milioane de normal mc de gaze pe zi. Iată o creștere de 5 milioane mc pe zi. Dinamica de dezvoltare a extracției este în continuare. După cum bine știți, la depostul Bilciurești suntem în faza de finalizare a achiziției măririi capacității de extracție de la 14 milioane la 20 de milioane mc, urmând ca în zilele următoare să semnăm contractele cu cei care vor presta lucrările. Așa cum spunea colegul Chircă (n.r. – Robert Chirca, Director Exploatare Producție Romgaz), reprezentantul acționarului nostru unic Romgaz, producția României, astăzi, este undeva la 24 de milioane mc/zi. Deci, numai din depozitul Bilciurești putem extrage aproape cantitatea de gaz care se produce în România. Specific că această capacitate este pusă la dispuție atât beneficiarilor din țara noastră, cât și vecinilor noștri.
Ne desfășurăm activitatea într-o zonă geopolitică într-o permanentă mișcare. Să știți că și noi, așa cum și colegii de lângă mine spuneau, și pentru Moldova, și pentru Ucraina, facem și suntem ”cu arma la picior”, cum se spune, astfel încât să le asigurăm condițiile necesare și o desfășurare adecvată în aprovizionarea cu gaze a unor oameni din vecinătatea noastră.
Un alt proiect foarte important este depozitul de la Ghercești, care va fi interconectat cu sistemul BRUA. Depozitul de la Ghercești va crește la 600 de milioane mc; astăzi este la 350 de milioane mc. Iată, deci, o capacitate de extracție care va crește de la 2 milioane, la 5 milioane pe zi, încă un plus de 3 milioane la extracție. Dezideratul Depogaz este de a ajunge undeva la 42 – 45 de milioane mc capacitate de extracție zilnică și o capacitate totală de magazinare de 4,2 – 4,5 miliarde mc.
Noi nu urmărim numai piața internă, urmărim și piața est-europeană, vest-europeană, peste tot. La început aveam un portofoliu de clienți undeva la 20 – 30; vă informez că astăzi avem un portofoliu undeva la 100 de clienți și din partea vestică. Facem operațiuni de înmagazinare pentru toți clienții. Specific că pentru sezonul 2024 și pentru ciclul de înmagazinare actual, Depogaz, contrar tuturor serviciilor care sunt în piață, a scăzut tariful de înmagazinare, urmând ca, pentru sezonul 2025 -2026, din previziunile și din socotelile pe care le avem astăzi, cumva să menținem acest tarif de înmagazinare, cu toate că în piață anumite servicii au crescut. Depogaz urmărește cu interes evoluția din piața energetică, se pliază pe tot ceea ce este necesar în piață, să asigure o flexibilitate a tuturor serviciilor pe care le execută. Menționez că numai la această oră, Depogaz execută atât operațiuni de injecție, cât și operațiuni de extracție la cererea beneficiarilor serviciului pe care noi îl prestăm.
Aș putea să vorbesc foarte mult. Cert este că Depogaz este pregătit din toate punctele de vedere pentru a face față oricăror provocări în piață.
Ionel Boja, director Direcție Comercială Distribuția Energiei Electrică în România: DEER cu angajații săi sunt pregătiți pentru a face față iernii care vine
Ionel BOJA
Deși activez de peste 30 de ani în domeniu, e prima oară când particip la această întâlnire și mi se pare de bun augur. Ca operator de distribuție, cel mai mare operator de distribuție din România, Distribuție Energie Electrică România (DEER), avem responsabilitatea de a administra peste 200.000 de kilometri de rețea de înaltă, medie și joasă tensiune, precum și de a aduce energia în casele a peste 7,5 milioane de locuitori, respectiv aproape 4 milioane de locuri de consum, dacă punem și agenții economici.
Ca și aspecte legate de trecerea vârfului de an, așa îi spunem, ne focusăm pe diverse aspecte de natură tehnică, de natură organizatorică, respectiv de natură administrativă. Și aici, aspectele tehnice sunt sintetizate într-un plan de măsuri. Este vorba, practic, de finalizarea lucrărilor de investiții, de finalizarea programului de mentenanță. Din punct de vedere al personalului, dotarea cu echipamente și mijloace specifice sezonului rece, pregătirea utilajelor, respectiv a grupurilor electrogene pe care le vom folosi în cazul în care situația o impune stăm bine. De asemenea, e foarte important conceptul de mobilitate a personalului din DEER, în sensul că ne organizăm după un model de cercuri concentrice, mobilizând și relocând formațiile în funcție de locurile unde avem problemele cele mai complicate.
Am ascultat și eu prognoza meteo. Până la urmă, iarna este mai complicată decât vara, pentru că accesul este mult mai greu. Aici va trebui să avem – și avem -, o colaborare cu autoritățile locale, cu societățile care administrează drumurile, aici fiind vorba de la drumuri comunale, până la partea de drumuri naționale, deoarece este foarte important, în special iarna, să ai drumurile deschise, ca să poți să ai o viteză mare, să ajungi la fața locul, să identifici defectul și să-l rezolvi.
Până acum, colaborarea cu autoritățile a fost foarte bună. Am avut sprijinul de la autorități centrale, la autorități locale și aici aș vrea să menționez sprijinul Ministerului Energiei, chiar al domnului ministrul al Energiei. Am participat, acum, în toamnă, la lichidarea incidentelor și deranjamentelor din zona Galați – Pechea și nu numai, în care am simțit, ca să zic așa, din plin sprijinul și încurajările atât ale domnului Ministru, cât și ale domnilor de la Departamentul de Situații de Urgență.
Nu am alte aspecte pe care să le mai comunic. Ar fi, de fapt, multe de spus, dar cu siguranță mai sunt și alți vorbitori care doresc să spună care sunt problemele cu care se confruntă. Să ne dorim ca iarna să vină, dar să nu fie extrem de dificilă. Oricum, chiar dacă va fi dificilă, eu zic că Distribuția Energiei Electrică în România cu angajații săi suntem pregătiți pentru a face față!
Marian Motocu, director Direcția Energie, Complexul Energetic Oltenia: Stocuri de 540.000 de tone și producție zilnică de 35.000 de tone de cărbune la CE Oltenia
Marian MOTOCU
Vreau să vă spun că la Complexul Energetic Oltenia lucrurile sunt, să zic, pe făgașul normal. Suntem o societate cu multe centrale și cu o lungă experiență în exploatarea acestor grupuri pe cărbune. În momentul de față operăm șase grupuri de peste 300 MW. Avem trei grupuri la Rovinari, două grupuri la Turceni și un grup la Ișalnița. Exploatăm șapte cariere și asigurăm cărbune pentru toate centralele, inclusiv pentru fosta centrală a noastră de la Craiova.
Suntem învățați să discutăm cu cifre mari. Discutăm de producții de milioane de megawați într-un an, producții pe partea de energie. Vorbim de producții și mai mari pe partea de cărbune – peste 12 milioane de tone, pe care îl ardem în instalațiile noastre.
Dar ar fi multe de zis pentru zona de energie și, în special, pentru cea obținută din cărbune. Personal, am experiența a peste 33 de ierni petrecute în sistem. Niciodată o iarnă nu este, să zic, asemănătoare cu precedenta. Am trecut și prin situații critice, în momentul în care credeam că acest lucru nu este posibil. Când aveam stocul cel mai mare de cărbune, pot să vă dau exemplu anului 2012, când un stoc de aproape un milion de tone de cărbune l-am consumat în 20 de zile de funcționare. Pare o cifră impresionantă, dar vreau să vă spun că un grup energetic pe cărbune „mănâncă” echivalentul a cinci navete zilnic. Fiecare navetă are 2.000 de tone, deci necesarul unui grup pe cărbune este de circa 10.000 de tone zilnic.
Anul acesta consider că suntem mai pregătiți decât anul trecut, prin prisma faptului că avem un grup în plus în operare; este vorba de grupul 5 de la Rovinari. El a fost pornit la începutul acestei luni, cu un prim „paralel” în data de 4 octombrie. Actualmente, acest grup se află în perioada de teste. El este pornit în dimineața aceasta și va avea un program de teste de acceptanță și testele pentru serviciile de sistem. Sperăm ca la sfârșitul lunii noiembrie să fim gata cu toate aceste programe de acordare, de bucle, de reglaj și de servicii pe care să le oferim sistemului.
În ceea ce privește partea de pregătire pentru iarnă, vreau să vă spun că în zona cărbunarilor această pregătire începe imediat după ce se termină iarna. Practic, în luna aprilie demarăm programul de pregătiri. Începem reviziile echipamentelor, începem să întreținem instalațiile care au funcționat peste iarnă. Aceste pregătiri ne iau circa 5-6 luni, astfel încât în luna octombrie să putem să raportăm și stocul care îl pregătim pentru iarna ce urmează, și să avem gata toate instalațiile pentru a funcționa în iarna care urmează. Așa suntem și acum, avem toate grupurile operabile, nu avem nicio indisponibilitate în momentul de față.
Am reușit anul acesta să modernizăm și să punem în funcțiune un circuit de alimentare cărbune pentru centrala Rovinarii. E un circuit lung, o bandă care respectă cerințele de mediu, o bandă închisă și care poate să asigure alimentarea în condiții optime a centralei de la Rovinari. Centrala Ișalnița este o centrală pe care o folosim mai puțin, dar s-a văzut, să zic, necesitatea funcționării acelui grup de la Ișalniță și în timpul verii, când DEN (n.r. – Dispeceratul Energetic Național) a solicitat în mai multe rânduri să facem posibilă funcționarea tuturor capacităților de la Oltenia. L-am repornit, el este disponibil și în acest an, are alimentarea cu cărbune făcută, avem un stoc de 100.000 de tone și în centrala Ișalnita, suntem pregătiți să funcționăm și iarna care urmează cu cele șase grupuri.
Ar fi multe de zis, dar să sperăm că iarna care urmează nu o să fie o iarnă, să zic, cu temperaturi foarte scăzute. Nu știu ce-mi doresc mai mult; și când e cald e rău, și când e frig e și mai rău. Instalațiile noastre din zona de minerit sub -15 grade nu prea știu să se mai rotească. Avem probleme cu temperaturile foarte scăzute, iar cazanele, pe temperaturi foarte scăzute, au probleme tehnice deosebite și avem des întreruperi ale acestora din cauza înghețului, în special cel care apare pe circuitele de apă de răcire. Dar toate aceste evenimente pot fi soluționate, avem experiența necesară și cred că putem să răzbim și în iarna aceasta și iernele următoare fără mari probleme.
În total, astăzi avem circa 540.000 de tone de cărbune disponibile și în fiecare zi producem undeva la 35.000 de tone de cărbune. Deci, o producție anuală de peste 12 milioane de tone de cărbune.
Robert Chirca, director Exploatare Producție Romgaz: Suntem în plin proces de pregătire a iernii 2025 – 2026
Robert CHIRCA
Așa cum spuneau și colegii noștri, pregătirile de iarnă încep chiar cu un an înainte. Noi, spre exemplu, în momentul de față, suntem în plin proces de pregătire a iernii ce urmează, 2025 – 2026: planificare, alocare de resurse, buget, stabilirea stocurilor de siguranță și așa mai departe. Începem cu o planificare prealabilă a acestor acțiuni.
Totodată, pentru această iarnă, vă pot spune că, în cadrul Romgaz, cele 137 de zăcăminte pe care le avem în portofoliu pentru zona de onshore, cele 54 stații de uscare, 16 stații de comprimare au trecut prin procesul de revizie anuală, reparații capitale, astfel încât să asigurăm continuitatea activității în ceea ce privește producția de gaze naturale.
Vă pot spune că la nivelul celor 2.900 de sonde pe care le avem în portofoliu, lucrările planificate a se întâmpla, mă refer la reparațiile capitale și intervențiile necesare menținerii producției și încadrării în declinul strategic de 2,5% sunt în grafic și se vor finaliza până la sfârșitul acestui an. Vă pot spune, statistic, că au fost efectuate câteva sute de reparații capitale, revizii și revizii tehnologice la nivel de companie și suntem pregătiți pentru sezonul rece.
Provocări au fost pe parcursul întregului an. Am avut de-a face cu provocări în ceea ce privește stabilirea și totodată aprovizionarea stocurilor de siguranță în ceea ce privește piesele de schimb pentru ceea ce înseamnă partea de comprimare și uscare, dar, în proporție de 95%, sunt finalizate sau, cel puțin, nu întrevedem probleme în perioada următoare.
Romgaz are o producție, în medie, de 12,5 milioane normal mc la zi.
Din punctul nostru de vedere, suntem pregătiți în ceea ce privește iarna 2024 -2025. Și așteptăm următoarele provocări.
Doru Ursu, director Direcția Comandă Operațională, Distribuție Energie Oltenia: Suntem pregătiți pentru trecerea perioadei care urmează, a sezonului rece
Doru URSU
Suntem pregătiți pentru trecerea perioadei care urmează, a sezonului rece. Urmează să finalizăm programele de mentenanță și de investiție. Avem definit programul de măsuri pentru trecerea perioadei de vârf de iarnă 2024-2025. Sunt asigurate atât materialele de rezervă, cât și piesele de schimb în magaziile de urgență ale noastre și echipamentele de care putem să avem nevoie în situații de condiții meteo deosebite și aici aș preciza separatoare, întrerupătoare, transformatoare de medie, joasă tensiune, iar pentru linii – conductoare, izolatoare și de asemenea stâlpi pregătiți. Sunt în stare funcțională și alimentate cu carburanți în permanență grupuri generatoare pe care să le putem utiliza în caz de nevoie și aici le avem atât pe cele proprii, cât și pe cele ale prestatorilor cu care avem contracte de mentenanță. Sunt cu puteri între 45 și 450 de kVA, transportabile și cu care, la nevoie, putem alimenta utilizatorii.
Sunt definite echipele de intervenție în caz de nevoie, având în dispozitiv peste 700 de electricieni la nevoie, cu care se pot constitui pentru rețeaua de medie tensiune peste 200 de echipe și peste 40 de echipe pentru rețeaua de 110 kV. Avem un număr destul de mare de utilaje pregătite, peste 240 de utilaje cu care putem interveni în situații de condiții meteo deosebite. Iar în ce privește intervenția cu echipe terțe, avem încheiate contracte de mentenanță cu două mari companii din zona noastră, una pentru rețeaua de 110 kV și cealaltă pentru rețeaua de medie tensiune, prima având la rândul ei 19 subcontractanți, care pot interveni la nevoie, iar pentru rețeaua de medie tensiune, de asemenea, 36 de subcontractanți.
În ceea ce privește dispecerizarea rețelei, avem două dispecerate, unul în Craiova și unul în Pitești, de unde putem dispeceriza în mod flexibil întreaga rețea de distribuție, având în ambele dispecerate atât camere de comandă pentru zona de rețea de 110 kV, cât și pentru rețeaua de medie tensiune. Iar în acest an finalizăm un sistem avansat de management al distribuției, cu care putem realiza controlul instalațiilor integrate în sistem și, de asemenea, cu ajutorul personalului de exploatare, putem să gestionăm tot ceea ce ni se întâmplă în rețeaua de 110 kV și cea de medie tensiune. Iar pentru partea de joasă tensiune, de deranjamente, pentru că tot din dispecerat realizăm managementul deranjamentelor, avem un contract pe care îl derulăm cu serviciul de call center, alături de care pot veni la nevoie operatorii interni, pentru că știm că de fiecare dată se aglomerează liniile telefonice în astfel de situații și este nevoie de suport, de sprijin și din partea noastră.
Ținem legătura cu autoritățile pentru a informa și pentru a primi suport în condițiile de manifestări deosebite ale vremii, iar în fiecare dispecerat avem telefoane dedicate cu primăriile și, de asemenea, de care au cunoștință și prefecturile, astfel încât, atunci când se constituie comitetele de urgență, dar și în altfel de situații, să ne fie transmise în mod operativ problemele pe care le identifică, în dorința de a elimina riscurile potențiale, în ceea ce privește în special rețeaua de joasă tensiune și, de asemenea, pentru a interveni și a remedia operativ problemele transmise.
În ce privește comitetele județene de situații de urgență, avem personal în permanență atunci când se solicită și când se constituie. Ținem informate aceste comitete de fiecare dată, în mod operativ, prin informările pe care le transmitem din două în două ore, actualizate pe e-mail. În situația dispeceratelor energetice teritoriale, în cazul nostru București și Craiova, respectiv Dispeceratul Energetic Național, primesc în platforma Transelectrica dedicată situațiilor de urgență același tip de informare pentru o evoluție, o dinamică a incidentelor în rețeaua de 110 kV și cea de medie tensiune.
Acestea au fost aspectele pe care am vrut să le transmit.
George Nicolaescu, director Regiune Operațională Muntenia Rețele Electrice (companie membră a Grupului PPC în România): Avem echipe experimentate și curajoase cu ajutorul cărora vom face față tuturor provocărilor
George NICOLAESCU
Suntem pregătiți cu toții și pentru orice fel de condiții. S-a discutat despre prognoze, despre previziuni pentru perioada următoare, dar suntem martorii unor perioade climatice cu evenimente deosebite, deosebit de extreme, care s-au înmulțit în ultima perioadă și ca intensitate, și ca număr. Sincer, nu știm cum va fi iarna aceasta, dar experiența anilor anteriori, în care am avut și ierni ușoare și ierni grele, sunt suficiente câteva zile de vânt, vijelii, urmate de ninsori abundente, ca să dea peste cap întreaga viață în anumite comunități și să se producă pagube majore.
Suntem pregătiți să facem față pentru perioada următoare. Sunt exemple din ultimii ani, din trecutul apropiat, și am făcut față trecutul acestor evenimente. (n.r. – sunt fotografii cu electricieni care intervin în teren în condiții meteo extreme).
Sunt informații disponibile referitoare la pierderile economice cauzate de aceste fenomene extreme. Se discută de circa 162 de miliarde de euro la nivel european în ultimii trei ani, ceea ce reprezintă 22% din pierderile din ultimile patru decenii. Deci pierderile economice cauzate de fenomenele extreme, la care ne putem aștepta în perioada următoare, sunt destul de mari.
Să nu uităm că în urmă cu zeci de ani rețeaua electrică a fost proiectată să reziste la viteza de vântului, care în momentul actual sunt de multe ori depășite, chiar dacă pentru perioade scurte de timp. Acum lucrăm cu toții în domeniul vital pentru funcționarea normală a societății și a economiei, iar, fără o infrastructură solidă, multe aspecte ale vieții noastre, precum alimentarea locuinților, a spitalilor și a serviciilor esențiale, ar fi grav afectate. De aceea trebuie să fim pregătiți tot timpul pentru scenariile cele mai dificile.
În primul rând, fără rețele modernizate, adaptate să facă față noilor teste la care ne supune vremea, eforturile noastre interne ar fi mult îngreunate. În toate cele trei regiuni în care ne desfășurăm activitatea (n.r. – Banat, Dobrogea și Muntenia Sud – București, Ilfov și Giurgiu), avem proiecte prin care trecem în subteran rețele aeriene, prin care montăm în anvelope de beton transformatoare, care până acum erau instalate pe stâlpi. Unde putem. Acolo unde nu facem trecerea în subteran, montăm distanțoare interfazice, astfel încât să evităm atingerea conductorilor și să apară întrerupări în alimentarea cu energie electrică.
Rezilierența rețelor nu ține doar de robustețe, ci și de timpii de remediere. Ca parte a procesului continuu de digitalizare, în cadrul companiei noastre am instalat echipamentele telecontrolate în toate rețelele de medie tensiune, care să ne ajute să localizăm rapid defectele. Cu toate acestea, chiar dacă reușim să identificăm zonele cu defect, câteodată accesul în teren este destul de dificil pentru a continua lucrurile și pentru a face celelalte manevre necesare realimentării.
De asemenea, în mediul rural, cât și cel urban sunt vulnerabile în ce privește grindina și inundațiile. Aceste fenomene majore pot produce pagube foarte mari, cauzând întreruperi de curent pe perioade extinse. Inundarea postului de transformare, cum am arătat în fotografii, sau pătrunderea apei în instalații sunt situații în care soluționarea problemei necesită un timp mai îndelungat, e nevoie de uscarea instalațiilor. După cum bine știți, energia electrică și apa nu prea sunt prietene foarte bune.
Provocările dintr-un oraș mare diferă de cele din mediul rural
Provocările dintr-un oraș mare diferă de cele din mediul rural sau urban mediu. Dacă în mediul intens urban avem rețele preponderent subterane, în mediurile rurale, pe perioade de chiciură sau ploi înghețate, cum am avut acum câțiva ani de zile, conductoarele și posturile de transformare au fost acoperite de gheață, ceea ce a condus la eforturi asupra conductoarelor și ruperea lor. Dar ne-am descurcat și ne-am mobilizat, ca de obicei.
Sunt alte cazuri în situațiile din mediul rural, în care o linie de medie tensiune care alimentează o comunitate întreagă, o comună cu mai multe sate, trece printr-un câmp unde nu avem drumuri de acces sau pe un teren accidentat și este suficient ca un singur copac să cadă peste linii și să impacteze sătenii, iar omenii să rămână nealimentați.
Adesea, echipele noastre se luptă cu vântul extrem de puternic, uneori înoată prin zăpadă sau prin noroi pentru a ajunge la segmentul de linii afectat. Deși timpul de realimentare este mult redus pentru că linia este modernizată sau avem telecontrol, sunt cazuri în care segmentul este rapid identificat, dar manevrele din teren pot fi îngreunate de condițiile din locul respectiv. Pentru astfel de situații ne-am dotat cu utiliaje speciale, avem mașini cu tracțiune 4×4, avem șenilate, avem PRB-uri cu tracțiune integrală. Mărturisesc că adesea am apelat și la tractoare pentru a ne scoate din zonele cu noroi sau cu zăpadă foarte mare sau pentru a avea acces pentru remediere.
Avem, cum am spus, în dotare utilajele necesare, atât noi, cât și partenerii noștri pe care ne bazăm pentru remedierea deficiențelor. De asemenea, sunt situații în care accesul este atât de dificil, încât nu putem ajunge cu utilajele, iar oamenii noștri, echipele noastre, străbat distanțe considerabile cu scara pe umăr și cu trusele de scule în mână pentru a remedia deficiențele de acolo.
Intervenim cu ajutorul partenerilor noștri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Poliție, autorități locale
Mărturisesc, nu putem să intervenim și să facem toate aceste lucruri minunate fără partenerii noștri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Poliție, autorități locale. Mi-aduc aminte chiar finalul anului trecut, în care echipele noastre din Muntenia mergeau spre Dobrogea în spatele Poliției și a utilajelor pe Autostrada Soarelui pentru a merge să ajute echipele de acolo. Deci, întotdeauna acționăm și colaborăm cu aceste autorități ale statului și este bine să o facem și în perioadele în care nu avem momente astfel de intense. Și mă refer aici la planificarea defrișărilor în comunitățile locale, defrișări fără de care rețelele pot fi afectate atunci când crengile pline de zăpadă cad peste conductoare (n.r. – sârme).
Colegii mei din teren sunt foarte operativi și s-a văzut asta în ultima perioadă, dar trebuie să fie clar pentru toată lumea: atunci când forțele naturii sunt mai mari decât puterile noastre, nu-i vom trimite în teren. Ne vom baza pe digitalizare, pe telecontrol să identificăm tronsoanele defecte, să realimentăm clienții, iar ulterior, când vremea o permite, vom fi pregătiți să intervenim, vă asigur de asta. Și colegii din dispecerat, și cei din teren, și coordonatorii din echipe înțeleg că, în cadrul comunităților, poate chiar membri ai familiilor noastre, sunt persoane care depind ca de aer de energie electrică. Vorbim aici de familii care au copii mici și a căror singură sursă de căldură sunt radiatoarele electrice, discutăm de persoanele electro-dependente și discutăm, de asemenea, și de dispensare din medii rurale, unde lipsesc grupurile electrogene. Vă mărturisesc că a devenit o atitudine normală să intervenim cu grupuri electrogene acolo unde anticipăm că alimentarea va dura mai mult.
Întotdeauna, pe durata acestor fenomene, îi ținem pe clienți informați, utilizând canalele oficiale de interacțiune în ceea ce privește timpul de realimentare și, de fiecare dată când sunt anunțate condiții deosebite, suplimentăm operatorii din call center cu colegi din alte departamente, care să preia apelul și să comunice cu populația afectată.
Chiar dacă vorbim de pregătiri de iarnă, încă suntem la final de toamnă, putem avea provocări și în alte anotimpuri. Și un exemplu a fost ceea ce s-a întâmplat la începutul toamnei cu inundațiile din Galați, unde colegii noștri din sector s-au luptat cu apele. Și noi ne-am luptat, s-a pomenit mai devreme de perioadele de caniculă din mijlocul verii, care ne-au afectat foarte mult.
Și, totodată, țin să menționez că avem și noi programe de mentenanță. La începutul de an ne-am bazat pe mentenanța preventivă pentru a remedia marea majoritate a problemelor și ne-am asigurat că rețelele fac față. A mai venit perioada de caniculă, când ne-am arătat punctele slabe și le-am remediat între timp. Iar acum am suplimentat investițiile pe final de an. Am avut o oportunitate să suplimentăm cu câteva zeci de milioane de lei investițiile în rețelele de distribuție.
Doresc în final să vă mulțumesc pentru această oportunitate și vă asigurăm că avem echipe experimentate și curajoase cu ajutorul cărora vom face față tuturor provocărilor.
Silvia Vlăsceanu, director Executiv Asociația Producătorilor de Energie Electrică – HENRO: Cogenerarea rămâne cea mai eficientă formă de producere a energiei electrice și termice
Silvia VLĂSCEANU
Nu programul de iarnă aprobat pe hârtie este cel care pune în funcțiune mecanismele de funcționare a sistemului în sezonul rece. Să știți că, în urmă cu câțiva ani, pentru că directiva europeană nu prevede în mod explicit aprobarea unui program de iarnă, a fost ideea de a nu mai aproba prin hotărâre de Guvern, pentru că, până la urmă, operatorii din piață, producătorii, operatorii de rețea știu foarte bine ce au de făcut în perioada sezonului rece. Știu și de ce stocuri au nevoie și așa mai departe. Faptul că se continuă cu aprobarea, eu zic, totuși, că e un lucru bun. Importantă este operativitatea cu care acționează Comandamentul de iarnă și acest lucru s-a văzut, cel puțin în ultima perioadă, că nu doar în perioada de iarnă funcționează un comandament care preia problemele ce pot să apară intempestiv.
Acum, că avem o iarnă grea sau o iarnă mai puțin grea, nici nu mai știm, am văzut că previziunile sunt greu de făcut, cu foarte multe luni înainte, problemele sunt pe două paliere, zic eu. În primul rând, încălzirea și faptul că programul de iarnă, pentru că nu e în ograda Ministerului Energiei, prea puțin se ocupă de încălzirea localităților în perioada sezonului rece. Că sunt și lemne și știm că mare parte din populație depinde încă de încălzirea pe lemne, dar sper poate într -o zi va exista o suficientă colaborare între autoritățile care au în gestiune și centralele pe cogenerare de la autoritățile locale. Gaze primesc, evident, de la producătorii de gaze, dar mai departe, și cum este sprijinită cogenerarea, poate într-o zi vom asista la o îmbunătățire a acestui proces de susținere a cogenerării, nu doar din gaze, dar cogenerarea poate fi făcută în viitor și prin implementarea unor microreactoare nucleare. Un lucru care nu se discută încă în România prea mult, dar microreactoarele sau minireactoarele au și această capacitate de a produce în cogenerare energie electrică și termică, evident, pentru localități.
Deci, în perioada sezonului rece, problema este a cogenerării. Pe de altă parte, am reținut faptul că vara foarte bine exportăm energie, dar exportul este al unor companii private și e foarte bine că avem un surplus de energie. Nu beneficiază consumatorul român în mod direct de exporturile de energie pe care le fac firmele private, în schimb, iarna, importurile de energie electrică vor fi suportate, în final, indiferent că în această iarnă mai este o schimbă de plafonare, dar în final consumatorul este cel care preia diferențele de preț și prețurile mari la care se aduce energia din import.
Deci, revenind, producătorii pe care îi reprezint și dintre care au fost prezenți și au insistat, au precizat că sunt pregătiți indiferent de cum va fi această iarnă. Problema rămâne a prețului și a faptului că ei cel puțin vin cu cantități și-și doresc contracte pe termen lung, care să le asigure până la urmă o stabilitate și o predictibilitate pentru realizarea unor programe de investiții, care se întind pe durată mai mare decât în cazul altor producători. Și vedem, doar ce s-a anunțat astăzi, că prin 2031-2032, durează 6-7 ani optimist, până când vom avea încă două unități nucleare. Sunt investiții pe termen lung.
Este adevărat că prețurile pe piață, pe piețele la termen, eu zic că sunt suficient de atractive și arată, dau un semnal de preț, dar cu toate acestea asistăm totuși la strategii foarte diferite din partea furnizorilor. Faptul că au fost oferte care nu s-au întâlnit cu cererea, n-aș pune neapărat. Până la urmă, cred că e o abordare pe care și unii și alții trebuie să o aibă în vedere. În orice caz, producătorii mari doresc în continuare încheierea de contracte la termen, ceea ce și noua legislație europeană încurajează, pentru a da, până la urmă, o stabilitate și o predictibilitate de preț. Vedem că, din punctul meu de vedere, piața începe să dea semnale că se stabilizează într-o anumită zonă. Deci ar fi momentul ca și furnizorii să-și ia inima în dinți și să-și asume niște riscuri. Riscurile, evident, nu pot să fie doar din partea producătorilor, mai ales că pe marii producători nu îi veți întâlni pe piețele spot, pentru că nu face parte din strategia lor de vânzare.
Poate aici e și o sugestie pentru Focus Energetic. Problema programului de iarnă trebuie abordată în primul rând sau și din punctul de vedere al încălzirii localităților, chiar dacă nu este în ograda, în subordinea sau, cum să spun, în domeniul de autoritate al Ministerului Energiei. Trebuie neapărat, dar nu iarna, nu în noiembrie să vorbim de încălzire; poate să începem mai din timp.
Iar, din punctul meu de vedere, cogenerarea rămâne cea mai eficientă formă de producere a energiei electrice și termice din toate punctele de vedere, pe care prea puțini românii o încurajează în ziua de astăzi. Poate din neștiința unor autorități locale, cred eu.
Dana Dărăban, director Executiv Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE: Plăţile către furnizorii de energie se apropie de întârzieri de un an
Dana DĂRĂBAN
Colegii mei au explicat foarte bine toată partea operativă. Eu o să completez doar puțin pe partea efectivă de reglamentare, legislație. O să spun doar două chestiuni pe furnizare, lăsându-i locul lui Laurențiu (n.r. – Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România – AFEER) să completeze cu alte detalii. Și pe zona de distribuție mă întrebam, acum, ascultându-i pe toți colegii din sector, cât de bine pregătiți sunt și cât de mult ne bazăm cu toții pe ei. Și mă întrebam că, oare, în discuțiile pe care le avem cu autoritățile vis-a-vis de anumite puncte de vedere, care vin tot de la dânșii, de ce nu se bucură tot de atât de multă încredere? Și de ce nu contează tot atât de mult faptul că opiniile și punctele lor de vedere vin din partea, să spunem așa, executivă a sectorului. Cred că acești oameni trebuie ascultați de fiecare dată când exprimă un punct de vedere. Noi, prin ACUE, asta facem. Încercăm, cumva, să punem pe masă vocea dânșilor.
Da, toate aceste intervenții fac parte din programele de pregătire, dar nu doar pentru iarnă. Sunt programe de investiții ale operatorilor de distribuție în mod constant în cursul unei perioade de reglamentare. Credem în continuare că pe această zonă de cadru de reglementare ne-am putea bucura de un pic mai mult sprijin în zona de politici și reglementări și vom vedea, bineînțeles, iarna va trece cu siguranță în condiții cât se poate de bună, oamenii își vor face cu siguranță treaba.
Ce ne dorim noi este ca următoarele ierni, viitorul și perspectiva sectorului de distribuție să se ducă spre ceea ce credem noi că înseamnă optimizare și, în timp, asigurarea condițiilor de intervenție la același nivel.
Strict pe partea de furnizare, să ne referim doar la sectorul rece, pentru că, dacă intrăm pentru ceea ce ar trebui să avem în vedere din aprilie, deși ar trebui să discutăm și această perspectivă, din aprilie 2025, e un pic mai complexă situația. Strict pentru sezonul rece, din toate datele pe care le avem și noi la nivelul furnizorilor membri, suntem pregătiți. Clientul rămâne protejat pe perioada sectorului rece de actuala schemă pe care o avem în vedere.
Credem că un singur semnal de alarmă pe care îndrăznim să îl tragem, deși nu s-a ridicat până acum problema, este nivelul de plăți către furnizori pentru anul 2024. Am mai atras atenția împreună cu colegul meu, cu Laurențiu Urluescu, vis-a-vis de faptul că există un blocaj la nivelul Autorității de reglementare, există blocaj generat exclusiv de o modificare a viziunii și a modului de interpretare a datelor și documentelor care trebuie încărcate în aceste platforme utilizate de ANRE, platforme care, ulterior, duc la validarea și recunoașterea cifrelor de plată. Rămâne o mare problemă. Suntem, undeva, cel mult la ianuarie 2024 cu încărcarea datelor și validarea lor, ceea ce înseamnă că plățile pentru furnizori, efectiv plățile pentru furnizori, sunt undeva la noiembrie-decembrie 2023. Adică ne apropiem iar de acea întârziere de aproape un an de zile.
În aceste condiții, cred că trebuie să ne gândim că pentru acești furnizori există riscul și ar trebui să-l adresăm și acest risc în partea de riscuri pe care le avem în vedere în sectorul rece, există riscul ca acești furnizori să aibă probleme de lichiditate, pentru că noi știm că ei acoperă tot acest „gap” de finanțare prin acea marjă pe care ei o au și nu este o marjă extraordinară. Ei plătesc foarte mult din ceea ce se regăsește în factura clientului final. Ei plătesc la termene fixe achiziția de energie, deși nu beneficiază de întârzieri care să permită întârzieri în încasarea acestor bani. Aici ne dorim o accelerare a modului în care ANRE analizează și confirmă către cele două ministere de resort plățile de achitat către furnizori.
Iar pe partea de lichiditate a pieței, mai există câteva, să spunem așa, dar strict pentru sezonul rece, mai există câteva elemente care ar merita, tot așa, în încercarea de a îndepărta potențiale riscuri în sezonul rece viitor, câteva elemente care merită o anumită clarificare pentru modul de achiziție a energiei, în prima parte anului 2025. Din punctul nostru de vedere, sunt câteva ambiguități care trebuie clarificate. Odată clarificate, cred că putem să spunem că pe partea de achiziție, coroborat cu un pic mai multă accelerare în modul de confirmare a plăților către furnizori și plățile efective către aceștia, cred că putem să spunem că în sezonul rece, din toate punctele de vedere, cu limitările tehnice, sunt de multe ori situații care trec peste ceea ce pot să facă furnizorii sau distribuitorii de energie. Cred că sunt asigurate condiții optime.
Dar revin pe partea de politici în zona de distribuție. Am vrea să vedem un pic mai multă deschidere către ceea ce spun operatorii din piață, iar, în partea de furnizare, dorim o accelerare a modului în care sunt recunoscute și decontate plățile către furnizori și o clarificare pentru achizițiile din trimestrul 1 2025.
Laurențiu Urluescu, președinte Asociația Furnizorilor de Energie – AFEER: Statul a încasat la buget 67 miliarde de lei din sectorul energetic, dar a decontat furnizorilor, pentru schema de plafonare/compensare, doar 26 miliarde de lei
Laurențiu URLUESCU
Câteva cuvinte despre noi, Asociaţia Furnizorilor de Energie din România – AFEER: sunt 44 de membri energie electrică, 16 membri pe partea de gaze naturale, acoperim cam 85% din consumul de energie electrică și gaze naturale a României.
Câteva cuvinte despre provocările pieței de energie. Ce observăm? Lipsa lichidității pieței angro. Aici aș face o paranteză să răspund unei declarații de mai devreme privind dorința producătorilor de a vinde pe contracte pe termen lung. Să știți că este și dorința furnizorilor de a avea achiziție tot pe termen lung, în așa fel încât să putem să ne „hedging-uim” portofoliul de vânzare la clienți. Din păcate, noi avem o responsabilitate față de clienți și nu o să putem, și cred că niciodată n-o să facem, să cumpărăm energie la un preț mai mare decât prețul piaței.
În cazul respectiv, fiindcă în România, nefiind o piață lichidă, nu avem un preț al pieței, nu avem un indice de preț, întotdeauna ne uităm și la prețul regional. Și în cazul în care ofertele de energie electrică în România sunt mult peste prețul regional, respectiv mult peste un preț posibil în caz de import, atunci preferăm să nu cumpărăm, în așa fel încât să ne protejăm consumatorii. Să nu uităm că furnizarea este, din tot domeniul energiei electrice și a gazelor naturale, este domeniul cel mai competitiv. Competiția este cea mai mare.
Din provocările pieții de energie, ce observăm? Lipsa lichidității pieței angro, reducerea competiției, ceea ce considerăm că este destul de supărător pentru consumatorul final. Dacă, în luna mai 2021, erau 50 de furnizori care asigurau energie electrică la consumatorii casnici, după 3 ani s-a redus numărul la doar 30. Există în continuare incertitudinea privind perioada după plafonare, după 1 aprilie anul viitor, și neclaritățile legislative.
Dintre provocările furnizorilor este taxarea excesivă. Noi am făcut în primăvară o evaluare a încasărilor la buget versus CSA, care este undeva la 67 de miliarde de lei și până acum ANRE a aprobat, deci încă nu a decontat totul, undeva la 26 de miliarde, cam o treime. Astfel, o provocare este decontarea întârziată și incertă a schemei suport. O dată avem incertitudinea plafonului, care a evoluat de la 1300, la 900, la 700 lei/MWh. Asta înseamnă că o achiziție de peste 700 de lei nu este recunoscută în calculul de decontări. Au fost întârzieri la decontare de până la 11 luni. Acum, mai nou, nu mai avem întârzieri așa mari la decontare, avem întârzieri la confirmarea sumelor de către ANRE. Potrivit unui grafic cu evoluția sumelor confirmate pentru decontare de către ANRE, se observă că acum avem o tendință aproape orizontală.
Creșterea costurilor cu echilibrarea este o altă provocare pentru furnizori. Creșterea costurilor cu echilibrare ne afectează foarte puternic, deoarece acestea nu sunt recunoscute în schema de plafonare. Dacă, la începutul acestei scheme, în 2022, acel 5% care e trecut în OUG 27 era suficient, acum nu mai este. Se observă că în 2022-2023 costurile erau mult sub 5%; acum au depășit foarte mult, ajung undeva la 20%.
Celelalte provocări ale furnizorilor privind legislația sunt vechi, dar nu pot să nu le repet: instabilitatea legislativă, reglementările neclare, sunt interpretări diferite și acum, mai nou, chiar aceeași autoritate interpretează diferit, după o anumită perioadă de timp, și lipsa consultării și a evaluării impactului asupra pieții.
Dintre provocările operaționale ale furnizorilor trebuie să menționez modificarea succesivă a ghidului de raportare al ANRE, întârzieri în adoptarea legii de aprobare a OUG 32, unde, aici, noi avem un mare of, deoarece în acest OUG 32 este trecută și prelungirea de la 1 ianuarie până la 31 martie a perioadei în care producătorii de gaze naturale dau gaze către furnizor la 120 de lei pe MWh. În lipsa acestei achiziții la 120 de lei, este posibil ca în factura către clienții finali prețul gazului să crească. Desigur, nu peste plafon, peste 0,31 lei/MWh, dar, după cum știți de anul trecut, datorită acestei achiziții la 120 de lei, facturile la gaze naturale se duc undeva la 0,27 lei/kWh, deci mult sub plafon.
O altă provocare este contribuția CfD, pe care o să o vedeți începând cu facturile aferente lunii octombrie. Ea pare foarte mică, este 0,12 lei/MWh, dar însumată sunt cam 100.000 de euro pe lună. Avem, iarăși, din neclaritățile legislative: încă e neclar dacă este inclusă sau nu în plafon. Avem până acum opinie cum că n-ar fi inclusă în plafon, dar există și un disclaimer la acea opinie.
Noi, ca Asociație, am cerut amânarea colectării acestei contribuții până după OUG 27, adică după 1 aprilie 2025; deocamdată nu avem niciun feedback cu asta.
Altă provocare a furnizorile sunt prosumatorii, unde lipsa datelor măsurate în timp real ne aduce un risc mare, o expunere mare la dezechilibre. Iarăși nu avem date privind modificarea portofolului prosumatorului, respectiv, sunt cazuri în care un prosumator, care eu știam că are 3 kW, observăm că produce, în miezul zilei, când este însorirea maximă, 10 sau chiar 15 kW și după aia suntem uimiți să observăm că, între timp, a primit un ATR mai mare și noi nu am fost informați.
Iarăși, o provocare operațională este factura. Știți că am avut mare challenge cu e-factura B2B; acum vine valul 2, B2C. Începând cu 1 ianuarie va trebui aplicată e-factura la B2C, adică la facturarea către consumatorul final. Și aici apar o groază de dificultăți, sperăm să reușim până în ianuarie să le clarificăm.
Acum să vorbim puțin despre prețuri. Prețurile la consumatorul casnic – sunt plafoanele de anul acesta, avem 0,68, 0,8 și 1,3 lei/kW. Plafonul de 0,68 lei/kW este nesustenabil cu achiziția dintr-o piață liberă. Cel de 0,8 lei/kW este greu sustenabil și la 1,3 lei/kW există oferte în piața liberă sub acest plafon. Pe partea de gaze naturale, avem plafonul de 0,31 lei/kWh, care, în momentul de față, 99% din facturi sunt sub plafon. Există oferte sub acest plafon în piața liberă, dar, repet, aici este acea îngrijorare că, de la 1 ianuarie, n-o să mai avem achiziție cu 120 de lei/MWh, ceea ce înseamnă că vom fi nevoiți să creștem prețurile la consumatorul final.
Ce se va întâmpla de la 1 aprilie? Pe scurt, un consumator de 50 de kWh va primi o factură mai mare cam cu 24 de lei, cu două mențiuni. Calcul e făcut pe bază a unui preț mediu de achiziție de 550 de lei/MWh și un scenariu că nu se modifică tarifele și taxele.
Claudiu Crețu, director general ELCEN București: Sperăm la Dumnezeu să nu avem o iarnă grea
Claudiu CREȚU
Se pare că toate premisele sunt foarte bune, așa că vin eu la final să ridic niște semne de întrebare. Deci, raportat la pregătirea de iarnă, așa cum am auzit, sunt gaze, avem contracte de gaze, nu vedem nicio problemă, din acest punct de vedere. Problema, ca întotdeauna, este aceeași: banii. Pentru că toată lumea de aici de la masă pleacă de la premisa natural valabilă și normală într-o economie: livrezi o marfă, încasezi. Asta ne dorim și noi de foarte mult timp. Termoficările sau termoficarea din București are acest vis de vreo 15 ani. Trăiesc și eu cu acest vis: să ajungem cu factura în scadență. Astăzi, datoria către Elcen este 1 miliard de lei. Pe timpul verii nu este așa o problemă mai mare, dar din acest moment încep facturile de gaze. Facturi de gaze care se plătesc în avans. Deci, la începutul lunii, trebuie să plătim. Octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie. Deci, este nevoie ca Primăria Municipului București să se implice financiar, să reducă din această datorie de 1 miliard, astfel încât să nu fie sincope cu gazele. Pentru că iarna are vreo șase luni.
Abia aștept să se termine această campanie electorală, pentru că acum, dacă spunem ceva, se interpretează în spiritul campaniei. Nu este cazul. Deci, datoria este un miliard. Punct. După ce se termină campania, evident că și situația va fi mai complicată.
Mergem mai departe. Cum sunt CET-urile? Păi, tot alea din ’64-’66, de pe vremea lui Dej. Le-am mai ciocănit, le-am mai cârpit, sperăm să fie bine. Deci, Doamne ajută, cu Dumnezeu înainte să mai trecem încă o iarnă. Bun, dar ce facem mai departe? Aici este vestea bună. Avem trei proiecte noi, am depus la Ministerul Energiei pe Fondul pentru Modernizare pentru trei CET-uri noi: Grozăvești, Progresu, Sud. Suntem pe drumul cel bun cu aprobarea, deci premise bune sunt, dar, până la punerea în funcție, trec vreo 3 – 4 ierni. Deci, mai sunt vreo 3 – 4 ierni în care nu avem acei megawați. Asta dacă totul merge bine.
Banii de la Fondul pentru Modernizare nu sunt 100% gratis, ca să fie clar pentru toată lumea. Sunt un procent de 60%, să zicem, 60 și ceva la sută, 50 și ceva la sută. Deci trebuie cofinanțați. Ca să cofinanțăm aceste proiecte, înseamnă să avem o situație financiară sănătoasă. Ne întoarcem la miliard. Deci rămâne riscul cu miliardul. La fiecare conferință o să spun treaba asta. Dacă dispar din peisaj, înseamnă că s-a plătit miliardul.
Să dăm un mesaj cât se poate de pozitiv: suntem pregătiți de iarnă. Rețeaua are pierderi de doar, astăzi, 2.100 de tone pe oră, deci nu este ceva foarte grav, nu s-a depășit maximul. Toată lumea a înțeles ironia. Deci, cu alte cuvinte, în această iarnă sperăm la Dumnezeu să fie o iarnă ca ultimele 3, 4, 5, 6, să nu avem o iarnă grea, pentru că, dacă avem o iarnă grea, se va pune presiune pe rețeaua electrică, pentru că toată lumea bagă în priză ce are prin casă.
Oana Ozmen, secretarul Comisiei de industrii și servicii, Camera Deputaților: Avem nevoie de investiții care să fie făcute cu cap
Oana OZMEN
Concluziile, ca să-l citez pe domnul Crețu (n.r. – Claudiu Crețu, director general ELCEN București), ar trebui să fie optimise, dar, în același timp, să rămânem, totuși, și ancorați în realitatea noastră, mai ales că vorbim de o realitate nu foarte încurajatoare. Și mi-am notat câteva din concluziile pe care fiecare dintre antevorbitorii mei le-au avut în vedere și aș spune clar că sunt de acord cu ce a spus doamna director de la E.ON (n.r. – Claudia Griech) legat de faptul că este foarte important în următoarea perioadă să avem predictibilitate, o planificare clară, mai ales pentru proiectele aflate în derulare. Și aș mai spune eu, vă felicit în primul rând pentru rolul pe care îl aveți în formarea resursei umane, atât de necesară, mai ales că s-a făcut precizarea cât de important este ca aceștii oameni, care fac intervențiile în teren, să fie susținuți și, într-adevăr, încă nu s-a inventat mașina care să înlocuiască activitatea celorlalți.
Aș vorbi în primul rând de faptul că este important să avem predictibilitate, pentru că avem nevoie de predictibilitate ce vine dintr-o legislație primară foarte clară. Este evident că trebuie să avem o discuție și cu colegii de la ANRE, mai ales pe partea de decontare, și să vedem care sunt impedimentele care determină această îngreunare a procesului de confirmare a sumelor datorate.
Însă aș vrea să punem un pic în context și profit de faptul că încheierea acelui partener strategic pentru dezvoltarea unui proiect care să permită utilizarea în viitor a energiei geotermale, mi-aș dori să-l și vedem funcțional și m-aș bucura să avem și un răspuns ca și proiecție dacă în următorii cinci ani sau șase ani există o șansă ca el să devină viabil. Nu de alta, dar ne uităm la țări precum Danemarca, care, anul trecut, pentru astfel de proiecte, au fost bonusați, în sensul că au fost scutiți de la plata unor taxe tocmai pentru a dezvolta astfel de proiecte. Finlanda vine la fel, cu un astfel de proiect, iar Cehia a luat 431 de milioane de euro tocmai pentru a-și dezvolta tot ce înseamnă rețea de termoficare.
Este important, într-adevăr, și știu că eforturile pe care domnul Crețu și colegii dumnealui din țară o fac pentru acele orașe care încă au sisteme de termoficare. Domnule Crețu, dacă vă aduceți aminte, la începutul mandatului meu parlamentar am avut o discuție legată de cât de important este și dumneavoastră veniseți cu o idee foarte bună atunci: să avem în fiecare sector un alt fornizor, exact cum există și la Copenhaga. De ce să nu ai un furnizor care să facă și investițiile necesare și care să permită, dacă vreți, această accesibilizare a clientului în sensul de a avea, în primul rând, servicii de calitate. Dar până acolo știm că este un drum lung și exact ce spuneați, aceste sume care nu se decontează, nu fac altceva decât compania pe care o conduce să nu beneficieze de acea bonitate atât de necesară atunci când se face o analiză.
Mi-am notat sigur și ce a spus domnul Nicolaescu (n.r. – George Nicolaescu – Director Regiune Operațională Muntenia, Rețele Electrice, companie membră a Grupului PPC în România). A spus foarte bine în sensul că rețelele noastre au fost proiectate pentru rafale de vânt care nu depășesc 80 de km/oră, față de episoadele climatice de acum. Schimbările climatice, sigur, vor provoca foarte mult partea aceasta ce ține de investiții și, într-adevăr, cred că ceea ce mi-aș dori să facem în următoarea perioadă este să ne comunicați clar care sunt provocările pe care le aveți, astfel încât să vedem dacă ține, într-adevăr, de minister sau dacă ține de decidenții din Parlament, astfel încât munca dumneavoastră și, mai ales, munca aceasta de a menține rețelele în funcție să fie susținută. Nu de alta, dar recunosc că nu am fost prezentă când domnul director de la DEN (n.r. – Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național – DEN) ne-a spus că este nevoie de importuri de până la 3.000 MWh. Acest lucru este, iarăși, un semn că, deși avem proiecte care acum, sigur, ele au fost semnate și care vor aduce acest surplus de energie de care avem nevoie, însă trebuie să vedem ce vom face în continuare.
Aș vrea să închei într-un ton optimist: este nevoie în primul rând de o strategie clară, o strategie care să se bazeze pe date concrete, care vin din piață. Avem nevoie de investiții, dar investiții care să fie făcute cu cap, aș spune eu. Investiții care să vizeze clar acele segmente atât de necesare pentru echilibrarea sistemului și cred eu că investițiile în zona nucleară vor ajuta foarte mult. Și să nu uităm interconectivitatea atât de necesară, dacă dorim să fim într-adevăr și un jucător pe această piață.
Totodată, nu aș vrea să uit și să vorbesc și de ce a spus domnul Urluescu (n.r. – Laurențiu Urluescu, președintele AFEER) legat de cât de important este pentru a putea face în continuare investiții, să recupereze aceste sume pe care statul le datorează. Și cred că aici e nevoie, în primul rând, de un dialog constructiv cu autoritățile de resort din partea Parlamentului.
Și la fel aș puncta faptul că nu putem avea în viitor, din punctul de vedere al termoficării, nu putem avea condiții foarte bune și sunt sigură că aceste episoade care s-au repetat și în anii anteriori vor fi prezente și în foarte multe avarii, dacă vom avea o iarnă grea. Ține foarte mult de cât de repede vor fi făcute aceste investiții și modernizări ale rețelei. Și, încă o dată, mi-aș dori să văd, exact cum vorbeam, domnule Crețu, acum câțiva ani, că există acele centrale de cvartal de care vorbeați, care ar ajuta foarte mult. Dar asta ține, exact cum am spus, că toți suntem în plină campanie electorală, ține foarte mult de decidenții politici, care vor lua aceste decizii, la acest moment.
