Un proiect românesc, dezvoltat de asociația Carbon Hub, va primi finanțare din Fondul pentru inovare, proiect ce vizează captarea și stocarea carbonului. Programul derulat la nivel comunitar finanțează proiecte tehnologice de vârf care contribuie la atingerea obiectivului zero emisii nete. Reușita celor de la Carbon Hub este cu atât mai mare cu cât este singura din țară și face parte din grupul celor 61 de proiecte comunitare selectare, din cele 359 depuse.
Comisia Europeană a anunțat o finanțare totală de 2,9 miliarde de euro pentru 61 de proiecte tehnologice de vârf care contribuie la obiectivul zero emisii nete, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. Finanțarea provine din Fondul pentru inovare, utilizând veniturile provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). „Aceste granturi vin în urma unei prime cereri de propuneri pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete (cererea IF24), lansată în decembrie 2024, cu scopul de a consolida poziția de lider tehnologic a Europei și de a accelera implementarea unor soluții inovatoare de decarbonizare”, precizează comunicatul.
Proiectele selectate acoperă 19 sectoare industriale, 18 țări și niveluri diferite, „reflectând ambiția UE de a decarboniza printr-o gamă largă de tehnologii și aplicații”, spune comunicatul. Accentul se pune pe industriile mari consumatoare de energie, energia din surse regenerabile și stocarea energiei, mobilitatea și clădirile cu zero emisii nete, producția de tehnologii curate și gestionarea industrială a carbonului.
Cele 61 de proiecte au potențialul de a reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, reducând aproximativ 221 de milioane de tone de CO2 echivalent în primul deceniu de funcționare. Această cifră este comparabilă cu emisiile anuale ale unui număr mediu de 9,9 milioane de autoturisme europene. Această reducere va sprijini în mod direct obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050.
După etapa de desemnare a câștigătorilor acestei sesiuni de cereri de finanțare, beneficiarii vor trebui să pregătească acordul de grant cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA). În această etapă, Comisia și promotorii de proiecte selectați vor finaliza contractul de finanțare, în care vor fi stipulate bugetul, calendarul, rezultatele tehnice și responsabilitățile juridice. Toate aceste demersuri trebuie finalizate în prima jumătate a anului 2026.
Comisia Europeană a pus la bătaie 40 miliarde de euro, bani proveniți din vânzarea de CO2, Fondul pentru inovare astfel creat având ca scop stimularea investițiilor în tehnologii de vârf, cu emisii scăzute de CO2 și cu zero emisii nete pentru a sprijini tranziția Europei către neutralitatea climatică.
Sesiunea din acest an a atras 359 de candidaturi, cererile de finanțare totalizând 21,7 miliarde de euro, de peste nouă ori mai mare decât bugetul disponibil de 2,4 miliarde de euro. „Acest răspuns copleșitor confirmă atât maturitatea sectorului european al tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, cât și angajamentul ferm de decarbonizare, în conformitate cu Pactul pentru o industrie curată. Aceste rezultate aduc portofoliul Fondului pentru inovare la peste 270 de proiecte, cu angajamente în valoare de 15,6 miliarde de euro”, se arată în comunicat. Potrivit acestuia, proiectele au fost selectate printr-o evaluare efectuată de experți independenți pe baza următoarelor criterii: potențialul acestora de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, gradul de inovare, maturitatea proiectelor, reproductibilitatea și eficiența din punctul de vedere al costurilor.
În 2024, Comisia a organizat prima cerere de propuneri specifică pentru proiecte de fabricare a celulelor de baterii pentru vehicule electrice, împreună cu a doua sa licitație de hidrogen din surse regenerabile în cadrul Băncii Europene pentru Hidrogen în cadrul Fondului pentru inovare. Se preconizează că acordurile de grant atât pentru cererea de propuneri, cât și pentru licitație vor fi semnate înainte de sfârșitul acestui an.
Comisia se pregătește să lanseze următoarele cereri de propuneri în cadrul Fondului pentru inovare la începutul lunii decembrie 2025.
Carbon Hub de România
Câștigătoarea finanțării europene este asociația Carbon Hub, care va instala o instalație comună de captare a carbonului în România. Mai exact, această instalație va colecta CO2 de la două fabrici vecine de clincher de ciment și var. CO2-ul captat va fi transportat printr-o conductă nou construită și stocat permanent într-un sit de stocare terestră modernizat din România, toate acestea făcând parte din proiect.
Potrivit comunicattului, inovația proiectului constă într-o unitate de captare partajată, unică în acest fel, pentru două fabrici vecine, care include modernizări ale cuptoarelor de var, tehnologie de captare optimizată și un circuit închis de reciclare a apei între aceste instalații. De asemenea, stabilește primul sit de stocare terestră de CO2 la scară largă din Europa, utilizând infrastructura existentă prin modernizarea la scară largă a puțurilor sale.
Proiectul va demara dezvoltarea primei conducte de transport de CO2 și a stocării terestre din România, promovând în același timp producția de ciment și var cu emisii reduse de carbon. Conducta este aliniată strategic cu viitoarea rețea transeuropeană de transport de CO2, completează comunicatul.
Pe de altă parte, comunicatul nu pomenește nimic de valoarea niciunui proiect.
România a încercat să pună în practică un proiect de captare și stocare a carbonului, numit „Getica”, tot cu fonduri comunitare. Proiectul nu s-a concretizat.
