O combinaţie între scăderea preţurilor la energie şi certificatele CO2, reducerea cererii pentru electricitate şi scăderea sprijinului politic pune sub semnul întrebării planurile companiei cehe CEZ privind construcţia a două noi reactoare la centrala nucleară de la Temelin, susţin analiştii şi investitorii intervievaţi de Bloomberg, transmite Agerpres. Reamintim, CEZ a fost şi prima companie ce s-a retras din proiectul de construire a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Abandonarea proiectului de la Temelin ar reprezenta o nouă lovitură pentru industria nucleară din Europa, după ce Germania a anunţat închiderea tuturor reactoarelor în termen de 10 ani, iar Italia şi Elveţia au renunţat la planuri de extindere a capacităţilor de generare din surse atomice, ca reacţie la catastrofa din 2011 de la centrala Fukushima din Japonia.
“Viitorul energiei nucleare în Europa pare foarte întunecat. Astfel de investiţii necesită prea mult capital, prea mult timp şi sunt pur şi simplu prea riscante”, consideră consultantul Mycle Schneider.
De asemenea o serie de proiecte nucleare aflate în derulare în Franţa şi Finlanda sunt afectate de întârzieri şi depăşirea cheltuielilor prevăzute. Cehia şi Marea Britanie erau considerate statele europene cele mai hotărâte faţă de construcţia unor noi unităţi, însă, în prezent, proiectele din ambele ţări sunt puse sub semnul întrebării.
“În acest moment, proiectul de la Temelin nu are nicio logică de piaţă. Construirea reactoarelor ar fi incredibil de riscantă pentru CEZ şi pentru Cehia în general“, a declarat Michal Snobr, consultat pe probleme de energie la J&T Bank.
Preţurile la electricitate ar trebui să crească până la 50 de euro pe megawattoră (MWh) şi să rămână la acest nivel până la finele deceniului pentru a face proiectul de la Temelin posibil, susţin analiştii de la Credit Suisse.
Compania CEZ a cerut Guvernului, care este şi acţionarul său majoritar, să ofere garanţii că preţurile la electricitate vor fi menţinute la un nivel suficient pentru a asigura randamentul investiţiei, a declarat directorul financiar al CEZ, Martin Novak. “Negocierile abia au început. Pentru un astfel de sprijin este nevoie de un larg consens din partea întregului spectru politic, care să dureze foarte mult timp“, a apreciat Novak.
Până acum, speranţele CEZ privind găsirea unui investitor strategic, care să fie dispus să contribuie la finanţarea noilor reactoare de la Temelin, au fost dezamăgitoare. Majoritatea companiilor europene de utilităţi vând active şi mai degrabă reduc cheltuielile decât să caute noi proiecte, a apreciat Martin Novak.
Lipsa finanţării a oprit proiectele nucleare din alte state din Europa de Est. România încearcă să găsească investitori pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă după ce RWE (Germania), GDF Suez (Franţa), Iberdrola (Spania) şi CEZ s-au retras în 2011 din proiectul de 4 miliarde euro. Proiectul bulgăresc de la Belene, estimat la 6,3 miliarde euro, duce, de asemenea, lipsă de surse de finanţare, iar Guvernul Lituaniei a început o reevaluare a proiectului pentru construcţia unui nou reactor de 1.350 MW la Visaginas, respins de electorat într-un referendum în octombrie.
