Intervenţii Electrica
Nimeni nu spune că ultimele zile nu au fost total atipice pentru o lună aprilie normală: de la plus 20 de grade, la cod portocaliu de ninsori şi vânt puternic. Totuşi, nu este normal ca un consumator să nu primească energie electrică timp de jumătate de lună! Conform declaraţiilor secretarului de stat în Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, reprezentanţii distribuitorului E.On în România l-au asigurat că, până pe 5 mai, toţi abonaţii vor fi realimentaţi. Cum evenimentele au debutat în noaptea de 20 spre 21 aprilie, înseamnă că E.On lasă consumatori fără curent electric timp de 15 zile! Ne întrebăm ce s-ar întâmpla în Germania, patria-mamă a E.On, dacă această companie i-ar lăsa pe nemţi fără “lumină” timp de o jumătate de lună!
Pagubele produse de fenomenele meteorologice din ultimele zile ar fi putut fi limitate dacă Delgaz Grid (n.r. – compania de distribuţie a E.On România) ar acorda o mai mare atenţie activităţii de mentenanţă, a declarat secretarul de Stat din Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, cu câteva zile în urmă, într-o conferinţă de presă susţinută la Vaslui.
Oficialul a spus că reprezentanţii societăţii distribuitoare de energie electrică au dat asigurări că până pe 30 aprilie vor rezolva toate problemele pe liniile de medie tensiune, iar până pe 5 mai toţi abonaţii vor fi realimentaţi. El a arătat că echipele Delgaz Grid care se ocupă de evaluarea şi remedierea pagubelor au fost suplimentate, dar că au fost şi situaţii în care nu s-a intervenit prompt.
”Am constatat, din păcate, că locuri unde erau trecute echipe care ar fi trebuit să intervină la faţa locului, din motive mai mult sau mai puţin obiective nu se aflau în zonă. (…) Am ţinut să am o întâlnire cu reprezentanţii Delgaz Grid, pentru că, după deplasările din teren şi văzând dimensiunea dezastrului, o primă concluzie ar fi că potenţialul de resurse umane şi capacitatea organizatorică ni s-au părut a fi cumva depăşite. (…) Am senzaţia că acordă prea puţină atenţie programelor de mentenanţă şi modului de derulare a acestor programe. (…) Multe dintre situaţiile pe care le-am întâlnit pe teren ar fi putut fi preîntâmpinate, dacă programul de mentenanţă ar fi fost realizat”, a mai spus Maioreanu, conform Agerpres.
”Fenomenele acestea meteorologice (…) au produs o avarie de o dimensiune uriaşă. Dacă avem în vedere că sunt 24 de stâlpi de înaltă tensiune avariaţi grav, peste 350 de stâlpi de medie tensiune distruşi, iar reţelele de joasă tensiune sunt foarte grav afectate, atunci putem avea o imagine asupra efectelor vremii. Se fac eforturi foarte mari pentru a-i realimenta pe consumatori, dar cu toţii trebuie să înţelegem că acest lucru nu poate fi făcut instantaneu”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, prezent la conferinţă.
Judeţul Vaslui a fost cel mai afectat de ninsoarea abundentă şi viscolul puternic din perioada 20 – 22 aprilie. Delgaz Grid asigură distribuţia energiei electrice în judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, pentru aproximativ 1,3 milioane de clienţi.
Aproximativ 90% dintre stâlpii şi “sârmele” E.On sunt montate înainte de anul 2000
Potrivit ultimului raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Delgaz Grid deţine 17.730 KM de linii electrice aeriene pentru medie tensiune, dintre care numai 792 km sunt montaţi în perioada 2000 – 2015. Cei mai mulţi, aproape 10.500 km sunt montaţi în perioada anilor 1960 – 1979. Din perioada 1980 – 1999 sunt în funcţiune linii aeriene de medie tensiune în lungime de 2.811 km. Restul este reprezentat de linii electrice montate înainte de anul 1960.
Pe joasă tensiune, distribuţia E.On deţine 32.581 km, dintre care linii aeriene montate în perioada 1960 – 1979 în lungime de 12.793 km, în perioada 1980-1999 – 8.244 km, iar în perioada 2000 – 2015 – numai 3.376 km.
Cel mai rău, distribuţia E.On stă la punctele de alimentare: numai 2,7% sunt mai noi, din perioada 2000 – 2015, restul fiind mai vechi de atât (cele mai multe, 73%, din perioada 1960 – 1979). Dintre cele 133 de staţii de transformare de 110 kV numai 6 (4,5%) sunt montate după anul 2000, restul fiind din perioada 1960 – 1999.
Potrivit aceluiaşi raport al ANRE, în anul 2015, distribuţia E.On a retehnologizat 6 km de linii de înaltă tensiune (nicun km nou), 137 km de medie tensiune împreună cu 11 km noi şi 300 km de joasă tensiune alături de 39 km nou montaţi.
În privinţa programului de mentenanţă majoră, ANRE arată că E.On a realizat, în anul 2015, 33% din programul pentru liniile aeriene de înaltă tensiune, 74% pentru medie tensiune şi 107% pentru joasă tensiune.
În privinţa posturile de transformare, punctelor de alimentare şi staţiilor de transformare, programele de mentenanţă au fost depăşite chiar şi de patru ori.
ANRE notează că “în categoria mentenanță majoră (reparații curente și reparații capitale) au fost incluse lucrările de reparații accidentale. Pe categorii de instalații lipsesc lucrările de mentenanță la echipamentele de măsurare (înlocuire contoare şi revizii contoare). “În cadrul programului de mentenanță minoră (revizii tehnice RT) majoritare sunt lucrările de revizii în stațiile de transformare: din total realizări în anul 2014, RT Stații reprezintă 90%, iar în anul 2015 reprezintă 85%”, mai arată ANRE.
În anul 2015, Frank Hajdinjak, directorul general al E.On România declara că valoarea investiţiilor a depăşit, în 2014, 220 milioane de lei (50 milioane de euro), cele mai mari de la preluarea în 2005 a distribuţiei de energie electrică în zona Moldova. Principalele obiective avute în vedere au fost implementarea SCADA, contorizarea inteligentă, modernizarea unor staţii de transformare, reabilitarea şi securizarea reţelelor electrice, în special a celor de joasă tensiune. Pentru anul 2015 erau bugetate investiţii de circa 200 milioane lei (45 milioane euro). Se pare că investiţiile au mers, în special, în zonele cu costuri mari, precum informatizare, proiecte smart etc., şi nu în înlocuirea stâlpilor şi liniilor electrice!
Forţa majoră scapă companiile de plata despăgubirilor
Este adevărat, însă, că niciuna dintre companiile de distribuţie a energiei electrice nu a făcut investiţii majore în stâlpii şi liniile electrice. Nici măcar compania în care statul român deţine cel mai mare pachet de acţiuni, Electrica, nu a făcut investiţii semnificative în acest domeniu.
De altfel, potrivit directorului general al Electrica, Cătălin Stancu, vremea rea a dărâmat aproximativ 450 de stâlpi în judeţele cele mai afectate, Galaţi, Vrancea, Buzău şi Brăila, aparţinând Electrica Muntenia Nord.
Stancu a mai spus că va cere Camerei de Comerţ şi Industrie recunoaşterea situaţiei de forţă majoră, ceea ce va exonera compania de eventuale litigii şi solicitări de despăgubiri.
Pe de altă parte, pagubele cauzate Electrica de situaţia meteorologică de săptămâna trecută din Moldova s-ar putea ridica la câteva milioane de lei şi vor trebui recunoscute de Autoritatea de Reglementare (ANRE) în tarifele finale plătite de consumatori, însă aceste sume nu sunt spectaculoase la nivelul cheltuielilor unei companii de distribuţie, a mai spus Cătălin Stancu, în cadrul unei conferinţe de presă.
„Există o metodologie clară a ANRE, iar, în momentul în care ai o situaţie de calamitate şi autorităţile recunosc asta, ele (pagubele – n.r.) în mod normal sunt recunoscute de ANRE. Nu sunt sume care să atingă milioane de euro. Mă aştept să fie de câteva milioane de lei. Dar da, conform metodologiei, pagubele trebuie recunoscute de ANRE”, a spus Stancu.
El a susţinut că sumele nu sunt spectaculoase, ceea ce va face ca influenţa în tarife să fie nesemnificativă.
„Marea problemă a fost organizarea unui volum mare de lucrări în câteva zile. Pagubele vor fi de câteva milioane de lei, ne aşteptăm noi. Costul la nivel de total este marginal, nu mă aştept să aibă influenţe în tariful de anul viitor, pentru că, încă o dată, nu reprezintă o sumă semnificativă la nivel de costuri totale per filială”, a explicat Stancu.
Reamintim, sâmbătă, ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat că va solicita ANRE să nu recunoască în tarifele consumatorilor pagubele suferite de companiile energetice în aceste zile.
Cătălin Stancu a mai spus că fenomene precum cele care au avut loc în ultima parte a săptămânii trecute nu au mai fost văzute de zeci de ani.
Potrivit reprezentanţilor Electrica, luni la orele amiezii mai erau nealimentaţi 23.000 de consumatori din zonele arondate companiei, faţă de vârful de 130.000 de consumatori nealimentaţi, înregistrat vineri la ora 12:00.
„Sperăm ca în maximum 48 de ore să nu mai avem nicio problemă. Cauzele par să ţină de fenomene meteo extreme: zăpada era umedă şi extrem de grea, iar vântul – puternic. Este un fenomen pe care nu l-am văzut de zeci de ani. Iar un stâlp odată căzut îi antrenează şi pe ceilalţi”, explicat şeful Electrica.
El a mai spus că o altă problemă a fost faptul că unii dintre stâlpi nu au fost proiectaţi pentru acest tip de condiţii meteo.
„Condiţiile de proiectare au fost depăşite. Prescripţiile energetice au fost îmbunătăţite, ultimele normative au fost îmbunătăţite, iar stâlpii noi, care au fost proiectaţi după ultimele normative, cele din 2004, nu au căzut”, a continuat Stancu, precizând că, la nivelul judeţului Galaţi, circa 10% dintre stâlpi sunt sub incidenţa vechilor normative.
Totodată, el a precizat că Electrica va investi în acest an 170 de milioane de euro, dublu faţă de anul 2014, anul listării la bursă, când s-au alocat 90 de milioane de euro. Investiţiile vor merge cu precădere spre zonele de medie şi joasă tensiune.
Recunoaştere în tarife
Costurile companiilor de distribuţie a energiei provocate de condiţiile meteo extreme, precum cele de la finele săptămânii trecute, pot fi recunoscute în tarifele finale de anul viitor în cazul în care va fi declarată situaţie de forţă majoră, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, transmite Agerpres.
Întrebat dacă ANRE trebuie să recunoască aceste costuri în factura finală, Havrileţ a răspuns: „Depinde de situaţie. Dacă a fost declarată situaţie de forţă majoră, ANRE poate să facă acest lucru”.
Potrivit preşedintelui ANRE, Camera de Comerţ este instituţia care certifică existenţa unei situaţii de forţă majoră.
„După declararea situaţiei de forţă majoră, distribuitorii vor trebui să-şi facă reparaţiile şi să aducă la ANRE pentru recunoaşterea acestor cheltuieli în tariful de anul viitor, iar ANRE analizează această solicitare”, a mai spus Havrileţ.
Clientul casnic ar putea cere despăgubiri de la furnizorul de electricitate
Potrivit site-ului Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), o companie, când solicită avizarea cazului de forţă majoră, trebuie să prezinte Camerei un dosar care să cuprindă cel puţin: cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal, o copie a contractului afectat din evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forţă majoră şi atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz (altele decât Camera de Comerţ şi Industrie a României), privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului. Dar, cel mai important din punctul nostru de vedere, trebuie să prezinte notificările adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale.
Cum un client casnic nu are contract direct cu distribuitorul, nu vedem ce lege l-ar putea opri să ceară despăgubiri furnizorului cu care are contract! Mai ales că furnizorul sigur nu i-a furnizat energie!
