Majorarea fără precedent a preţurilor “la pompă” ale carburanţilor “i-a scos din minţi” pe români şi a pus autorităţile pe gânduri. La 60.000 lei litrul de benzină, influenţa preţurilor carburanţilor se resimte nu numai în buzunarele fiecărui cetăţean, ci şi în întreaga economie. Drept pentru care, în prezent, nu numai că se caută vinovaţi, dar se caută şi soluţii. Una dintre ele, avansată de autorităţi, se referă la îngheţarea preţurilor combustibililor. Totuşi, probabil că soluţia cea mai bună ar fi înfiinţarea unui Fond Special pentru hidrocarburi, la care companiile petroliere şi de gaze să participe benevol.
În ultimii doi ani, preţurile carburanţilor s-au dublat: de la circa 3 lei/litru, au ajuns acum să depăşească 6 lei. Ceea ce înseamnă că un român cheltuie tot dublu ca să-şi umple rezervorul. Astfel, sunt persoane care nu-şi mai folosesc autoturismul personal pentru că nu mai au bani de benzină. Ceea ce se traduce prin scăderea nivelului de trai!
Pe de altă parte, creşterea preţurilor carburanţilor are consecinţe la nivelul întregii economii. În primul rând, se scumpesc transporturile. Scumpindu-se acestea, evident se majorează preţurile la toate produsele şi serviciile care utilizează transporturile. Mai mult, practic are loc o scumpire în lanţ. De exemplu, şi salamul se scumpeşte: porcii trebuie hrăniţi, iar hrana trebuie transportată; apoi porcul trebuie transportat la abator, carnea trebuie transportată la fabrica de mezeluri, iar salamul trebuie transportat la magazin.
Toate aceste scumpiri au o denumire economică: inflaţie. Cea mai mare provocare a economiei mondiale o reprezintă stabilitatea preţurilor (sau, altfel spus, o inflaţie rezonabilă). Şi Banca Naţională a României are ca obiectiv fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, iar, din 2005, strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei. “Unitatea de măsură” a inflaţiei o reprezintă Indicele Preţurilor de Consum (IPC), care se determină pe baza unor ponderi. Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), ponderea combustibililor în este cea mai mare în IPC: 757 puncte. De altfel, inflaţia în România a fost, în luna martie, cea mai mare din Uniunea Europeană: 8,01%.
În aceste condiţii, în care şi românii, şi economia suferă nu mai este de mirare că autorităţile vor să îngheţe preţul carburanţilor.
De ce se scumpesc carburanţii
Explicaţii pentru scumpirea carburanţilor sunt mai multe, cele mai importante referindu-se la preţul internaţional al petrolului şi taxele cuprinse în preţul “la pompă”. La nivel mondial, ţiţeiul s-a scumpit de la circa 88 dolari/baril în decembrie 2010, la aproximativ 125 dolari/baril în prezent. De asemenea, accizele incluse în preţ s-au majorat. Cum, în România, se pune “taxă la taxă”, adică se plăteşte şi TVA la accize, preţul la pompă este cu atât mai mare!
O altă explicaţie a scumpirii carburanţilor este aceea că marile companii petroliere prezente pe piaţa românească pot să o facă! Problemele de genul “salariile românilor nu se compară cu cele ale occidentalilor”, “suportabilitatea preţurilor”, “petrolul provine din pământul sfânt al patriei” nu-şi au locul într-o economie de piaţă. Atâta vreme cât se vor găsi cumpărători dispuşi să plătească, carburanţii se vor vinde la acel preţ, indiferent care ar fi nivelul acestuia!
Investigaţii la benzină
Consiliul Concurenţei va finaliza investigaţia pe piaţa carburanţilor până la jumătatea anului, după ce rezultatul raportului va fi trimis la Comisia Europeană, iar companiile implicate îşi vor spune părerea în acest caz, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei.
„Ne aşteptăm ca investigaţia să fie finalizată până la jumătatea anului, după ce va trece şi pe la Comisia Europeană, vom avea reacţia lor şi apoi vom asculta şi părţile implicate. După aceea vom lua o decizie”, a spus Chiriţoiu, într-o conferinţă în care a fost prezentat raportul de activitate al instituţiei.
Investigaţia pe piaţa comercializării carburanţilor a început în 2005, dar a fost reluată în 2009, când a fost schimbată echipa care lucra la acest caz. „Dacă nu existau indicii că este încălcată legislaţia în domeniul concurenţei care să ne facă să începem investigaţia, nu începeam o astfel de acţiune. Dar am avut indicii în acest sens”, a adăugat Chiriţoiu.
El a arătat că lipsa companiilor mari în domeniul comercializării carburanţilor este o problemă a pieţei, iar intrarea SOCAR ar fi un lucru bun, pentru că va creşte concurenţa. Compania de stat din Azerbaidjan SOCAR (The State Oil Company of the Azerbaijan Republic) vrea să deschidă circa 300 de benzinării în România, în următorii trei ani.
La rândul său, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaţilor, a declarat că la nivelul Comisiei s-a format o comisie de anchetă asupra Petrom pentru a investiga modul în care se formează preţurile pentru carburanţi şi perioada post-privatizare.
El arătat că, deocamdată, ancheta vizează doar Petrom, urmând ca apoi să fie extinsă asupra celorlalţi jucători din piaţa carburanţilor, pentru a vedea modul în care sunt formate şi calculate preţurile la pompă.
Iancu a afirmat că Petrom este de acord cu îngheţarea preţurilor pe o perioadă limitată de timp, dar doar dacă Guvernul vine cu o măsură care să se aplice tuturor companiilor de pe piaţă.
Îngheţul, o idee proastă
Îngheţarea preţurilor carburanţilor este o idee proastă pe o piaţă liberă, chiar dacă se aplică temporar. Companiile, inclusiv cele petroliere, nu sunt instituţii de binefacere. Ceea ce înseamnă că, după perioada “de îngheţ”, vor creşte preţurile la niveluri care să le acopere pierderile din perioada în care n-au putut aplica preţurile corecte. Altfel spus, dacă, de exemplu, timp de 6 luni preţul unui litru de benzină ar rămâne la 6 lei, iar preţul mondial al ţiţeiului ar urca la 150 dolari/baril (ceea ce ar fi dus preţul la pompă la 7 lei/litru), după cele 6 luni, companiile petroliere vor majora preţul benzinei la 8 lei litrul! Iar implicaţiile, sociale şi economice, ar fi mult mai mari!
De altfel, OMV Petrom arată, într-o comunicare, că piaţa carburanţilor din România, integrată în cea a Uniunii Europene, nu poate fi influenţată prin „intervenţii administrative”.
„Piaţa carburanţilor din România este o piaţă liberă, parte a pieţei unice europene. Într-o astfel de piaţă, preţul este determinat de cerere şi ofertă, fără a fi influenţat prin intervenţii administrative. În cadrul acestei pieţe, activitatea Petrom se desfăşoară cu respectarea legislaţiei Româneşti şi europene în vigoare, inclusiv cu respectarea regulilor unei pieţe concurenţiale”, arată compania petrolieră.
Principalele companii care distribuie carburanţi în România sunt OMV Petrom (controlată de OMV), Rompetrol (din grupul kazah KazMunaiGaz), Lukoil România (subsidiată a grupului rus Lukoil) şi MOL (Ungaria).
Fond special pentru hidrocarburi
În concluzie, nu există o soluţie acceptată în economia de piaţă pentru a ieftini carburanţii prin intervenţia statului. Totuşi, guvernanţii ar putea „să mai aline suferinţa” românilor, prin înfiinţarea unui fond special pentru hidrocarburi.
Conform preşedintelui Traian Băsescu, Petrom produce ţiţeiul cu 12 dolari pe baril. Analiştii internaţionali avansează un cost de 8 – 10 dolari pentru barilul produs în Rusia (de unde se importă ţiţeiul rafinat la Petrotel Lukoil) şi 3 – 4 dolari pe barilul produs în zona Mării Caspice (de unde vine petrolul produs de KazMunaiGaz, care deţine rafinăriile Petromidia şi Vega). Acum, ţiţeiul Brent se tranzacţionează la Londra cu aproape 125 dolari pe baril. Astfel, diferenţa între costul de producţie şi cel cu care este livrat în rafinării reprezintă, de fapt, profitul producătorilor de petrol. Ceea ce înseamnă aproximativ 113 dolari/baril la Petrom, 117 dolari la Lukoil şi 122 dolari la KazMunaiGaz.
Guvernanţii nu ar trebui să introducă o taxă suplimetară pe profiturile companiilor petroliere, pentru că există numeroase artificii legale prin care companiile să nu aibă profit!
Guvernul ar trebui să înfiinţeze un Fond special pentru hidrocarburi, care ar trebui alimentat, benevol, cu bani de către companiile din domeniu, şi petroliere, şi de gaze, probabil în funcţie de vânzările pe piaţa internă şi la export.
Autorităţile se plâng că nu se strâng suficienţi bani la buget pentru plata pensiilor, salariilor şi pentru investiţii. Prin înfiinţarea acestui Fond Special, guvernanţii ar avea la dispoziţie sume extrem de importante de bani, cu care ar putea demara proiecte sociale, ajuta populaţia vulnerabilă sau investi în proiecte mai puţin poluante decât sunt cele care utilizează petrolul şi gazele naturale.
Astfel, şi românii ar fi mulţumiţi că hidrocarburile „din pământul sfânt al patriei” îi ajuntă în vreun fel!
