Strategia energetică a României se va baza în continuare pe utilizarea cărbunelui pentru producţia energiei electrice, a declarat Tudor Şerban (foto), consilier al ministrului Economiei, Ion Ariton. „România se va baza în continuare pe cărbune. Bineînţeles, costurile vor creşte în viitorul apropiat”, a arătat Şerban, într-o conferinţă organizată cu ocazia Zilei Porţilor Deschise la Complexul Energetic Turceni.
„Dacă vrei şi tu să exişti în lumea asta trebuie să produci. Bine, am putea importa cărbune din alte părţi, dar ce am rezolva cu asta? Am umple conturile altor state. Am privatizat companii din energie şi care a fost rezultatul? Au venit aici, dar echipamentele şi contractele le fac cu companiile din ţările lor. Le facem conturile mari altora. Nu vom renunţa la cărbune pentru că-l avem. Avem şi huilă, şi lignit, iar energia din România se va baza în continuare pe cărbune”, a spus Tudor Şerban.
Pe de altă parte, circa 3.500 de angajaţi din Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani şi 1.000 de mineri ai Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) îşi vor pierde locurile de muncă până în anul 2018, când se vor închide trei dintre cele şapte mine din Valea Jiului. În prezent, CNH are aproape 9.000 de angajaţi.
„Pe huilă, până în 2018 din cele şapte mine de acum vor mai rămâne numai 4 mine viabile. Totodată, din cei aproximativ 10.000 de angajaţi pe care compania îi are acum, în 2018 vor mai fi numai circa 5.500. La SNLO vor fi disponibilizaţi peste 1.000 de oameni din cei peste 7.000 pe care compania îi are acum şi ne vom concentra numai pe mineritul de suprafaţă”, a mai spus reprezentantul Ministerului Economiei.
„ CNH are pierderi în acest moment pentru că programul de restructurare nu s-a finalizat, iar subvenţiile pentru huilă vor fi din ce în ce mai mici. Aceste programe de restrucuturare sunt absolut necesare pentru dezvoltarea companiilor”, a mai spus Tudor Şerban.
Reamintim, guvernanţii au ca opţiune, dacă nu se înfiinţează campionii naţionali Electra şi Hidroenergetica, construirea a două complexuri energetice pe cărbune. Cele patru mine viabile de huilă din Valea Jiului vor forma un complex energetic împreună cu termocentralele Deva şi Paroşeni. Ministerul Economiei vrea să formeze şi un alt mare complex energetic în Oltenia, prin gruparea SNLO cu actualele complexuri Turceni, Rovinari şi Craiova.
Se pare că încă se caută soluţii pentru salvarea mineritului, dar şi a producerii de energie pe bază de cărbune în România. Pe lângă păstrarea unor locuri de muncă, se asigură şi un anumit grad de securitate energetică a ţării. Astfel, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), anul trecut 46,9% din electricitate s-a produs în termocentrale clasice. Producţia de energie bazată pe cărbune a reprezentat anul trecut circa 34% din totalul producţiei naţionale de electricitate, cele mai mari unităţi fiind localizate în zona bazinului Olteniei. În plus, conform Strategiei Energetice Naţionale 2011 – 2035 (nepublicată încă), România dispune de rezerve geologice de huilă pentru 229 de ani, iar de lignit – pentru 47 de ani. Ceea ce înseamnă că România îşi va putea produce energia necesară, chiar şi în condiţii de secetă extremă (ceea ce ar face ca hidrocentralele să nu mai producă şi să se închidă şi Cernavodă).
Marea problemă o reprezintă datoriile companiilor din minerit. Deşi, în ultimii 20 de ani, subvenţiile pentru susţinerea mineritului s-au ridicat la circa 6,7 miliarde de dolari, companiile continuă să aibe mari datorii şi pierderi. De exemplu, CNH a înregistrat în 2009 pierderi de peste 140 de milioane de euro şi datorii de peste un miliard de euro. SNLO a avut în 2009 pierderi de 16,5 milioane de euro.
Investiţiile de mediu ne scumpesc “lumina”
O altă problemă a sectorului de producere a energiei pe cărbuni sunt investiţiile de mediu pe care marile termocentrale sunt obligate să le facă până în 2013 pentru a respecta normele europene de mediu, altfel riscând să fie închise. Evident, aceste costuri pentru conformarea la normele de mediu se reflectă în costuri şi, în final, în preţul la consumatori. De exemplu, costurile de mediu scumpesc energia produsă la CE Turceni cu circa 30 lei/MWh.
„În perioada 2008-2013 avem planificate investiţii de mediu de aproximativ 350 de milioane de euro. Trebuie să le facem pe toate, pentru că altfel ne închid. Pentru a alimenta toate instalaţiile pe care le vom pune în funcţiune prin aceste investiţii, consumul nostru de energie va creşte cu circa 7%. Practic, în loc să ieşim cu această energie pe piaţă, ea va reprezenta un cost. Nu avem ce face. Suntem obligaţi să le realizăm”, a spus Octavian Graure, directorul general al Complexului Energetic (CE) Turceni, cea mai mare termocentrală din bazinul Olteniei.
Tot în această zonă sunt amplasate alte două mari unităţi termo, CEN Craiova şi CEN Rovinari.
În plus, conform reglementărilor Uniunii Europene, fiecare megawatt produs în termocentralele pe cărbune trebuie să fie însoţit de un certificat de emisii de gaze cu efect de seră. Deocamdată, CE Turceni are alocate gratuit, pentru perioada 2008 – 2012, 28,18 milioane de certificate de emisie (5,6 milioane de certificate anual). Cum, în anul 2010 CE Turceni a produs 6,1 milioane MWh, a trebuit să cumpere certificate de emisie. “Am cumpărat de pe Bursa Română de Mărfuri 100.000 de certificate, iar de pe Opcom – alte 500.000”, a mai spus Octavian Graure.
Până la sfârşitul primei perioade reglementate prin Protocolul de la Kyoto (anul 2012), CE Turceni va trebui să achiziţioneze circa 1,8 milioane de certificate. În prezent, un certificat de emisii se tranzacţionează cu circa 16 euro, ceea ce înseamnă un efort financiar de aproximativ 30 milioane de euro.
„CEN Turceni este centrala care a făcut cele mai mari eforturi pentru a-şi îndeplini obligaţiile de mediu. Sunt vrăjeli investiţiile pe care celelalte industrii poluatoare, chimie sau metalurgie, spun că le-au făcut”, a mai spus Şerban.
Graure spune că anul trecut compania pe care o conduce a înregistrat un profit de circa 4,6 milioane de lei la afaceri de 1,2 miliarde de lei. Profitul companiei ar fi putut fi mai mare, dar cea mai mare parte a energiei produse de companie se duce pe segmentul reglementat, pentru populaţie. În primele trei luni ale anului, CE Turceni a realizat un profit din exploatare de circa 25 milioane de lei şi unul din diferenţa favorabilă de curs de 68 milioane de lei. “După primele trei luni vom plăti circa 10 milioane de lei impozit pe profit”, a mai spus Graure.
Pentru acest an, CE Turceni are bugetate investiţii de 921 milioane de lei (circa 220 milioane de euro).
Declaraţiile au fost făcute cu ocazia Zilei Porţilor Deschise la CE Turceni. Reamintim, România pregăteşte un proiect demonstrativ, Getica CCS, privind captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CO2), investiţie ce se ridică la aproximativ un miliard de euro. Autorităţile române vor să acceseze fonduri prin Programul european NER 300, astfel încât acestea să acopere 50% din investiţie. Proiectul presupune captarea a circa 1,5 milioane de tone de CO2 pe an şi stocarea la mai mult de 800 de metri sub pământ, pe o rază de maxim 50 de kilometri faţă de CE Turceni, centrală ce produce energie pe bază de cărbune.
