Guvernul a hotarât ca, din martie 2011, să nu mai promoveze utilizarea biocarburanţilor în transporturi (contrar tuturor normelor europene în materie de mediu), prin accizarea acestora. Ceea ce, evident, a dus la scumpirea, din nou, a benzinelor şi motorinelor. Pe de altă parte, Banca Naţională a României (BNR) face eforturi ca să ţină inflaţia „în frâu”. Eliminarea accizei reduse la biocarburanţi nu face decât să saboteze ţintele BNR.
Reamintim, Uniunea Europeană (UE) a aprobat un pachet legislativ denumit generic “20/20/20”: până în anul 2020, la nivel comunitar, trebuie reduse cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, 20% din consumul de energie trebuie să fie din surse regenerabile, iar eficienţa energetică trebuie să crească cu 20%. Potrivit directivei europene, toate ţările membre UE au obligaţia de a atinge o ţintă de 10% biocarburanţi, până în 2020, procent calculat pe baza conţinutului energetic al tuturor tipurilor de benzină şi motorină utilizate în transporturi.
Prin HG 829 din august 2010 s-a modificat HG 1.844/2005 privind promovarea utilizării biocarburanţilor în transporturi. Mai exact, termenele s-au restrâns. Astfel, benzinele şi motorinele trebuie să conţină minim 5% biocarburanţi de la 1 ianuarie 2011, minim 7% – de la 1 ianuarie 2018, iar benizina minim 10% de la 1 ianuarie 2018, motorina urmând să aibă acelaşi procent până în 2020.
Actul normativ prevede şi sancţiuni pentru neîndeplinirea prevederilor, cea mai mare fiind de 50.000 lei. Acesta este „biciul” folosit de autorităţi pentru a-şi îndeplini obiectivele stabilite de Uniunea Europeană. „Zăhărelul” se referea la faptul că biocarburanţii beneficiau de anumite facilităţi. Conform Codului Fiscal, la biocombustibili se aplica o acciză mai mică. „Acciza redusă care se va aplica amestecului (n.r. – benzinele şi motorinele ce conţin minim 4% biocarburanţi) va reprezenta acciza aferentă combustibilului pentru motor echivalent al amestecului, diminuată cu 4%”, se arată în Codul Fiscal.
De la 1 martie „zăhărelul” a dispărut. Prin modificarea normelor de aplicare a Codului Fiscal, se anulează facilităţile acordate pentru promovarea utilizării biocarburanţilor. Conform punctului 9 al HG 150/2011, publicată în Monitorul Oficial 150 din 1 martie, „la punctul 113, subpunctul 113.8, alineatele (4) şi (5) se abrogă”. Adică exact cele referitoare la acciza redusă.
În aceste condiţii, evident că toate companiile petroliere au scumpit carburanţii, cu circa 8 bani pe litru.
Dacă la sfârşitul lunii decembrie 2010, Petrom (cel mai mare distribuitor de carburanţi din România) vindea benzina Premium fără Plumb 95 la un preţ de referinţă de 4,88 lei/litru, la 1 ianuarie 2011 (din cauza majorării accizelor, în principal) l-a crescut la 4,94 lei/litru. În februarie, din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu, care „au dus” preţul internaţional al ţiţeiului la peste 110 dolari/baril, Petrom a urcat preţul de referinţă la 4,99 lei/litru. Ca şi cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, Guvernul „a venit colac peste pupăză” cu majorarea accizei la biocarburanţi, ceea ce a făcut ca preţul benzinei Premium fără Plumb 95 de la Petrom să ajungă la 5,07 lei/litru. Astfel, în numai două luni şi câteva zile, preţul benzinei a crescut cu 4,9%!
Influenţa ţiţeiului în inflaţie
Încă din august 2005, strategia de politică monetară a BNR o reprezintă ţintirea directă a inflaţiei. Adevărat, până acum „nu i-a prea ieşit” Băncii Naţionale, ţinta fiind depăşită aproape constant. Şi, cu toate eforturile depuse de guvernatorul Mugur isărescu (foto), nu pare „să-i iasă” nici anul acesta.
Pentru 2011, ţinta BNR este o inflaţie de 3%, plus/minus un punct procentual. Prognoza băncii centrale este că, la sfârşitul anului, inflaţia va ajunge la 3,6%.
La ultimul raport asupra inflaţiei, prezentat la începutul lunii februarie, Mugur Isărescu spunea că nu există motive de creşteri ale preţurilor “de categoria ofertei interne” şi singurele presiuni ar putea proveni din piaţa internaţională. “Avem în continuare un declin al cererii de produse alimentare, care plafonează aşteptările inflaţioniste ale producătorilor “, a spus atunci guvernatorul băncii centrale.
Pe de altă parte, guvernatorul a recunoscut că ar putea exista presiuni în ceea ce priveşte preţurile combustibililor, unde BNR anticipează o majorare a cotaţiilor la ţiţei. “Aceste presiuni inflaţioniste vor rămâne tolerabile, cu excepţia unor evoluţii către conflicte majore, deschise (n.r. – armate)”, a spus Isărescu.
Banca Naţională este îngrijorată de evoluţia preţului internaţional al ţiţeiului deoarece carburanţii (care se obţin din petrol) au cea mai mare pondere (757 puncte) în indicele preţurilor de consum (IPC), „unitatea de măsură” a inflaţiei.
În plus, pentru că nu există o bursă a gazelor naturale, preţul acestora ţine cont de cel al petrolului, cu un decalaj de 6 – 9 luni. România importă circa 20 – 25% din necesarul de gaze, dar Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) trebuie să recunoască în preţul la consumatorii finali costurile cu importurile. De peste un an, ANRE n-a mai recunoscut aceste costuri, dar marile concerne energetice din România, E.ON (Germania) şi GDF Suez (Franţa) fac presiuni enorme la care nu se ştie cât va mai ţine piept ANRE. Astfel, şi preţul gazelor (care au o pondere de 320 puncte în IPC) cel mai probabil se va majora, iar consecinţa va fi că energia electrică şi termică, obţinute pe baza gazelor naturale, se vor scumpi şi ele (ponderile lor în IPC însumează 616 puncte). În plus, majorându-se preţul carburanţilor, inevitabil se vor scumpi transporturile, dar şi, practic, toate celelalte bunuri şi servicii.
Petrolul s-a scumpit anul acesta cu 21%
Conform Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), preţul mediu al ţiţeiului a fost, în decembrie 2010, de 88,56 dolari/baril, în ianuarie 2011 – de 92,83 dolari/baril, iar în februarie – de 109,56 dolari/baril. Reamintim, cel mai mare preţ în acest an a fost atins de ţiţeiul brent, pe piaţa londoneză, când a ajuns 119,52 dolari/baril, pe 24 februarie. Acum, barilul de petrol se tranzacţionează la circa 110 dolari. Astfel, în două luni, preţul ţiţeiului a crescut cu circa 21%.
Totuşi, în preţul „la pompă”, petrolul reprezintă circa o treime, taxele – jumătate, restul fiind reprezentat de costurile de rafinare, distribuţie, transport etc.
BNR „intervine” în preţul petrolului
În aceste condiţii, în care inflaţia „ar lua-o razna”, Isărescu a încercat „să se descurce” cu preţul internaţional al ţiţeiului.
Petrolul se tranzacţionează în dolari. Dolarul se devalorizează pe pieţele internaţionale în raport cu moneda unică europeană. Pe ringul valutar din România nu se tranzacţionează decât euro. Astfel, cursul euro pe care îl anunţă BNR este stabilit pe piaţa valutară din România, iar cursul dolarului este calculat (în funcţie de cotaţiile internaţionale). În acest fel, paritatea a fost stabilită la 4,2016 lei/euro şi calculată la 3,0297 lei/dolar (având în vedere că, pe pieţele internaţionale, cursul a fost de circa 1,386 dolari/euro).
Practic, întărindu-se leul faţă de euro, se întăreşte, de fapt, şi faţă de dolar, monedă în care se tranzacţionează toate materiile prime, de la petrol şi grâu, până la aur şi zahăr.
Astfel, dacă pe 10 ianuarie, BNR afişa un curs de 3,3053 lei/dolar, acum a ajuns la 3,0297 lei/dolar, adică leul s-a apreciat cu circa 8,33% faţă de moneda americană.
În acest fel, prin întărirea leulului faţă de dolar, BNR a reuşit să absoarbă o mare parte din creşterea preţului internaţional al petrolului.
În plus, în România sunt anumite servicii ale căror preţuri sunt exprimate în euro, precum chiriile, facturile la telefon, biletele de avion. Aprecierea leului faţă de euro face să scadă şi influenţa acestora în inflaţie.
Ţintirea inflaţiei pe apa sâmbetei
În acest mod, prin care se pare că a intervenit pe piaţa valutară în aprecierea leului, BNR ar fi reuşit să facă „tolerabile” (după cum s-a exprimat guvernatorul Isărescu) presiunile inflaţioniste induse de preţul internaţional al petrolului. Adică banca centrală „şi-a făcut treaba” privind ţintirea inflaţiei.
Dacă şeful băncii centrale se poate descurca cu preţul ţiţeiului, se pare că nu reuşeşte să se descurce cu Guvernul României. Majorând accizele la biocarburanţi, Cabinetul Boc „a reuşit” să ducă preţul benzinei la peste 50.000 lei vechi pe litru. Astfel, creşterea preţului carburanţilor (în special din cauza creşterii accizelor, la care „a pus capac” acciza pentru biocombustibili) are o influenţă în inflaţie, în primele două luni ale anului, de circa 0,5 procente din cele 3 pe care BNR şi le-a propus pentru tot acest an.
În acest mod, Guvernul „reuşeşte” să saboteze Banca Naţională, iar ţintirea inflaţiei riscă „să se ducă pe apa sâmbetei”!
