Canalul de irigaţii Siret-Bărăgan a fost scos de la naftalină de ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, care caută investitori pentru construirea canalului început pe vremea lui Ceauşescu. Deşi toată lumea recunoaşte importanţa acestui obiectiv pentru economia naţională, până acum nu s-a făcut mare lucru. Autorităţile vor ca acest canal să fie realizat în cadrul unui parteneriat public privat, dar rămâne de văzut dacă sunt doritori să se implice financiar în irigaţii. Mai ales că există precedentul reprezentat de construirea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, de unde cei mai mari investitori s-au retras din proiect.
Costurile totale estimate pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan, de circa 190 km, se ridică la 3,6 miliarde de euro, acestea fiind evaluările de la nivelul anului 2003 şi includ şi sistemele de irigaţii, a declarat, marţi, 10 mai 2011, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Valeriu Tabără, într-o conferinţă de presă. „Această investiţie este excepţională pentru această parte a ţării care este supusă frecvent la secetă. Prin cele patru etape de realizare a acestui canal, inclusiv sistemele de irigaţii, se pot valorifica resursele de apă, se reglează debitele de râuri, dar se reduc şi costurile cu energia electrică, care sunt extrem de importante în domeniul irigaţiilor”, precizat Tabără. Doar realizarea canalului implică costuri de 801 milioane euro, iar sistemele de irigaţii alte 2,8 miliarde euro pe o lungime de 190 km.
Prin realizarea acestui canal şi a întregului sistem de irigaţii complementar se pot iriga 500.000 ha de teren într-una dintre cele mai mănoase zone din România, la care se adaugă posibilitatea de a uda alte 200.000 ha, irigate acum din Dunăre, dar apa trebuie pompată la deal, ceea ce presupune costuri crescute cu energia. „De asemenea, prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii se pot obţine sporuri anuale de recoltă la cereale, furaje şi fructe. Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţii este de aproximativ 120 milioane euro/an, ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale şi se pot crea chiar disponibilităţi pentru export”, a adăugat Tabără.
Irigaţii economicoase
Ministrul Agriculturii nu a putut preciza care va fi consumul de energie pentru susţinerea noului sistem de irigaţii, dar economiile vor fi importante, pentru că este un sistem gravitaţional. „Se va înregistra o reducere de 3-4 ori a consumului de energie”, a spus Tabără. El crede că România dispune de suficiente resurse pentru a acoperi necesarul de consum de energie. „Avem energie suficientă din eoliene. În cadrul proiectului, sunt puncte alimentate cu energie eoliană”, a spus ministrul Agriculturii.
Parteneriat public privat
Realizarea canalului va fi posibilă prin încheierea unui parteneriat public privat ce va fi implementat de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Române”. „Noi suntem pregătiţi cu documentele, astfel încât la sfârşitul lunii iunie să putem formula anunţul oficial despre parteneriat şi sperăm să avem oferte în acest sens”, a declarat Cristian Apostol, secretat de stat în Ministerul Mediului.
Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Tronsonul II, aferent etapei a II – a, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa urma să fie aprobat ulterior. Elaborarea acestui proiect a demarat înainte de 1989, circa 11 kilometri fiind construiţi până în prezent, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare fonduri de 350 milioane euro.
