Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin prin care preia în legislația românească Regulamentul 2019/943 al Parlamentului European și Directiva 2019/944 a Comisiei Europene. Poate cele mai importante prevederi ale noii legislații comunitare se referă la obligativitatea existenței contractelor bilaterale directe (prețurile se formează liber, în funcție de cerere și ofertă), la existența unui preț unic pe piața de echilibare și la apariția ofertelor agregate.
Regulamentul 2019/943 intră în vigoare pe 1 ianuarie 2020 și, ca orice regulament, se preia direct în legislația națională. Ceea ce creează o anumită “nervozitate” pe piața internă! În prezent, prin legea 123/2012 și Ordinul ANRE 78/2014, producătorii pot vinde energia angro doar pe Opcom, la cantități și prețuri fixe. Astfel, legislația internă contravine legislației europene, în condițiile în care chiar în Constituție, art. 148 alin. (2), se statuează principiul supremației dreptului european, în conformitate cu care “prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”!
În aceste condiții, cum Parlamentul nu pare dispus să modifice Legea 123/2012 până la 1 ianuarie 2020, ANRE, care reglementează și supraveghează piața energiei, a hotărât “să ia taurul de coarne” și să transpună Regulamentul 2019/943.
Astfel, în proiectul de Ordin pentru aprobarea acțiunilor și regulilor ce vor fi aplicate pe piața de energie electrică în vederea eliminării și/sau atenuării impactului unor măsuri sau politici care pot contribui la restricționarea formării prețurilor pe piața angro de energie electrică, introduce o mare parte dintre prevederile legislației europene, în special cele referitoare la prețurile pe piața de echilibrare, la ofertele agregate și la contractele bilaterale.
Proiectul de Ordin a fost lansat în dezbatere publică, iar, până acum, s-au primit observații de la numeroase companii și asociații din sector. Una dintre prevederi a suscitat cele mai aprise dezbateri: prețul pe piața de echilibrare. Potrivit art. 5 (1) al proiectului de Ordin, “prețurile se formează în funcție de cerere și ofertă. (2) Normele pieței reglementeaza formarea liberă a prețurilor și evita acțiunile care împiedică formarea prețurilor în funcție de cerere și ofertă. (3) Nu există o limită maximă și nici o limită minimă a prețului angro al energiei electrice. Această dispoziție se aplică, printre altele, ofertării și compensării în toate intervalele de timp și include energia de echilibrare și prețurile de dezechilibru, fără a aduce atingere limitelor tehnice de preț care pot fi aplicate în intervalul de echilibrare și în intervalele de timp pentru ziua următoare și intrazilnice”.
În prezent, pe piața de echilibrare, prețul este de 450 lei/MWh peste cel de pe piața spot (PZU – Piața pentru Ziua Următoare). Îngrijorările participanților la piață sunt că, fără a exista o limită, prețurile pe o piață concentrată precum cea din România ar tinde spre cer! Totuși, Regulamentul european stabilește că “prețurile dezechilibrului ar trebui să reflecte valoarea în timp real a energiei. Toți participanții la piață ar trebui să fie responsabili din punct de vedere financiar pentru dezechilibrele pe care le provoacă în sistem, reprezentând diferența dintre volumul alocat și poziția finală de pe piață”.
Reprezentanții PATRES își exprimă îngrijorarea, în observațiile transmise ANRE, față de eliminarea limitelor de preț pe piața de echimibrare, fără implementarea de măsuri complementare. Potrivit acestora, cota de piață a celui mai mare participant pe această piață variază între 50% și 100%, în condițiile în care cei mai mari 3 participanți la piață au întotdeauna o cotă de peste 90%.
De altfel, și reprezentanții Opcom arată, în observații, că, în Rapoartele sale anuale, ANRE recunoaște această concentrare. „Valorile anuale ale indicatorilor de concentrare indică în 2018 o concentrare ridicată a pieţei de echilibrare pentru toate categoriile de reglaj (cu excepţia reglajului terţiar rapid la scădere), în creştere faţă de valorile anuale ale celor 4 ani anteriori cu care s-a realizat comparaţia. Se remarcă, de asemenea, existenţa participantului dominant Hidroelectrica, pe tipurile de reglaj secundar şi terţiar rapid la creştere și pe reglaj terțiar rapid la scădere”, citează Opcom din Raportul annual al ANRE aferent anului 2018.
La rândul lor, reprezentanții MET România propun o detaliere și explicitare a contractelor pentru decontarea dezechilibrelor între membrii unei Părți Responsabile cu Echilibrarea (PRE), pentru că propunerea ANRE este destul de confuză.
O altă prevedere ce necesită explicații suplimentare este cea referitoare la agregarea ofertelor. OMV Petrom propune chiar completarea anexei la Ordin cu un capitol care să cuprindă drepturile și obligațiile agregatorului independent, respectiv ale operatorului implicat în agregare. “Considerăm că este necesar pentru clarificare, având în vedere că aceste entități sunt actori noi pe piața de energie electrică din România”, arată reprezentanții Petrom.
Pe de altă parte, aceștia consideră că “este necesar să fie reinstaurată cât mai curând piața de energie electrică complet liberalizată, singura capabilă să dea semnale corecte pentru investiții noi în capacități de producere a energiei electrice și pentru aplicarea unor măsuri optime de eficiență energetică, toate acestea abordate și în context regional“.
Cu sau fără contracte bilaterale directe
Regulamentul european interzice, practic, ingerințele statului în formarea liberă a prețurilor. În România, dominată ani de zile de “băieții deștepți din energie“, Parlamentul a interzis, prin lege, încă din anul 2012, ca producătorii să vândă energia altfel decât pe bursă. Practic, a interzis contractele bilaterale directe. Astfel, în prezent, deși sunt numeroși producători care sunt și furnizori către clienții finali nu-și pot folosi propria energie în activitatea pe care o desfășoară!
Cu toate acestea, cel mai mare producător de energie din țară, Hidroelectrica, pare împotrivă!
Art. 6 al proiectului de Ordin al ANRE prevede că “tranzacţiile cu energie electrică pentru contracte cu livrare în anul 2020 se desfăşoară pe piaţa concurenţială, în mod transparent, public, organizat şi nediscriminatoriu”. “(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1): a) doi sau mai mulți participanți la piață pot participa pe piețele concurențiale de ener-gie împreună, prin agregare, cu respectarea prevederilor legislației în domeniul con-curenței și a reglementărilor ANRE; b) agregatorii pot încheia contracte cu furnizorii clienților finali care participă la agre-gare; c) participanții la piață pot încheia contracte bilaterale negociate cu durata de livrare mai mare de un an; d) membrii unui părți responsabile cu echilibrarea încheie contracte pentru decontarea dezechilibrelor între ei, cu respectarea reglementărilor ANRE”.
“Litera c) nu se justifică (nu este necesară o derogare), deoarece, în prezent, există posibilitatea încheierii unor contracte bilaterale negociate cu durata de livrare mai mare de un an (pe platforma PCCB-LE). În cazul în care ANRE se referă la încheierea unor contracte bilaterale negociate direct, SPEEH Hidroelectrica nu dorește o astfel de derogare“, se arată în observațiile transmise de reprezentanții Hidroelectrica.
Reamintim, cea mai “căpușată“ companie de către “băieții deștepți“ a fost tocmai Hidroelectrica. Probabil, ca să scape de o grijă (adică de presiuni de orice natură, de la procurori, până la politicieni, mai ales că statul deține 80% din acțiunile companiei), reprezentanții celui mai mare producător de energie din țară cer pur și simplu să nu i se permită încheierea de contracte directe!
