Bucureştenii vor rămâne fără apă caldă săptămâna viitoare, a anunţat Vasile Munteniţă, preşedintele Cogen România, în cadrul Energy Forum 2015, organizat de BusinessMark. “Este neoficial, dar sigur”, a precizat Munteniţă.
Toată această neregulă intervine pe fondul diferendelor legate de fuziunea între RADET şi Electrocentrale (ELCEN) Bucureşti. ELCEN furnizează aburul necesar RADET pentru apă caldă şi căldură. Numai că RADET a acumulat datorii de ordinul sutelor de milioane de euro faţă de ELCEN, care nu mai are cu ce cumpăra gaz, să producă energia termică necesară RADET. În acest cerc vicios, victime vor fi bucureştenii, care nu vor mai beneficia de apă caldă, din cauza datoriilor. Responsabili din piaţă susţin că primarul general Sorin Oprescu nu plăteşte datoriile, considerând că acestea se vor stinge în momentul în care se va realiza fuziunea dintre cele două entităţi. Datoriile se suprapun peste subvenţiile pe care municipalitatea le alocă pentru apă caldă şi căldură. Pe de altă parte, se pare că nici Ministerul Finanţelor Publice nu a achitat sumele ce trebuie plătite de la bugetul de stat pentru plata subvenţiilor la apă caldă şi căldură.
Consumatorii casnici de energie vânaţi cu oferte “aranjate”
Marea provocare pe piaţa de energie electrică va fi, în viitorul apropiat, consumul casnic, a declarat Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), la Energy Forum 2015. Tocmai de aceea, au început să apară oferte de energie electrică pentru populaţi, ce cuprind tot felul de artificii, care par că scad factura, dar care sunt, de fapt, incorecte.
“În ultima perioadă, au început să apară oferte incorecte pentru consumatorii casnici, care nu cuprind taxa radio-tv sau certificatele verzi. Aceste componente apar în orice factură de la furnizorii “clasici” de energie electrică”, a spus Ion Lungu. Preşedintele AFEER a ţinut să atragă atenţia că astfel de oferte induc în eroare potenţialii clienţi pentru că, potrivit legii, toată lumea trebuie să plătească taxa radio-tv. “Este adevărat, doar cele patru mari firme din ţară de distribuţie/furnizare de energie electrică pentru populaţie sunt nominalizate, printr-o hotărâre de Guvern, să încaseze taxa radio-tv. Legislaţia obligă pe toată lumea, cu mici excepţii, să plătească aceste componente. Aşa că, toţi consumatorii casnici sunt obligaţi să achite taxa radio-tv, iar, dacă nu beneficiază de serviciile acestor patru companii, vor trebui să găsescă alte forme de plată”, a precizat Lungu.
Cât priveşte certificatele verzi aferente consumului de energie electrică, oficialul AFEER a precizat că există obligativitate prin lege ca ele să fie plătite şi sunt cuprinse în facturile de curent. “De fapt, este vorba doar de o amânare a achitării certificatelor verzi, pentru că cineva tot trebuie să le plătească. De aceea, susţin că ofertele acestor firme, fără taxă radio-tv şi fără certificate verzi, sunt incorecte”, a adăugat Ion Lungu.
Negocieri limitate
Potrivit preşedintelui AFEER, structura tarifului la energia electrică destinată populaţiei permite negocieri numai pentru aproximativ o treime din valoare. “Dacă luăm în calcul tariful de 602 lei/MWh, se poate constata că 26% din structura acestuia reprezintă partea de generare de energie, 6% este transportul, 34% distribuţia, 5% furnizarea şi 28% taxele, aici fiind incluse şi costurile cu cogenerarea şi certificatele verzi, ce totalizează 8-9% din tarif. Se poate constata că partea care se poate negocia este preţul de achiziţie al energiei de pe piaţa angro şi costurile cu furnizarea, adică aproximativ 38% din tarif. Restul este reprezentat de tarife reglementate”, a atras atenţia preşedintele AFEER. În plus, de la 1 iulie, jumătate din cantitatea de energie destinată consumatorilor casnici va trebui achiziţionată de pe piaţă, deci numai 50% va mai avea preţ reglementat.
Contractele bilaterale – o necesitate
Pe de altă parte, Ion Lungu susţine reintroducerea contractelor directe între participanţii la piaţa de energie, eliminate din cauza “băieţilor deştepţi”. “A fost un şoc pe piaţă, dar, după denunţarea acestor contracte, s-au căutat soluţii şi acum funcţionează platforme la nivel european”, a spus Ion Lungu. Potrivit acestuia, Piaţa pentru Ziua Următoare (n.r. – PZU, piaţa spot) este cea mai bună piaţă din România, dar are şi un mare dezavantaj, pentru că a preluat o cotă mult prea mare din piaţă, peste 45% din consum. “În acest fel, nu avem preţuri de referinţă pe termen mediu şi lung. De aceea ar fi nevoie de contracte bilaterale”, a adăugat Lungu. Potrivit acestuia, şi Comisia Europeană, în 2013, a avut o comunicare prin care spunea că un mod de stimulare a investiţiilor ar fi colaborarea dintre producători şi consumatori.
Chiar şi după eliminarea contractelor cu “băieţii deştepţi” s-a încercat distorsionarea pieţei, dar situaţia a fost stopată incipient, Ion Lungu referindu-se la “aranjarea” unei licitaţii de bursa de energie OPCOM, între Hidroelectrica şi Energon, ce s-a lăsat cu condamnări penale.
Se pare că nu numai la noi au fost astfel de comportamente incorecte pe piaţă, motiv pentru care Uniunea Europeană a introdus un sistem de monitorizare a tranzacţiilor, numit REMIT. Acesta presupune ca toate operaţiunile actorilor de pe piaţa de energie din statele membre să fie raportate la ACER (n.r. – reglementatorul european), inclusiv ofertele făcute, nu numai tranzacţiile încheiate (prin negociere directă şi în mediu bursier). În România, Registrul a fost deschis pe 17 martie, urmând ca raportările să înceapă pe 7 noiembrie 2015.
BusinessMark a organizat Energy Forum 2015, eveniment în cadrul căruia s-au dezbătut probleme din sectorul energetic.
