Uniunea Europeană trebuie să evalueze avantajele şi dezavantajele unei propuneri făcute de unele state membre, privind introducerea achiziţiilor comune de gaze naturale în rândul ţărilor UE, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, informează Reuters, preluat de Agerpres. Pe de altă parte, și Rusia, principalul furnizor de gaze al Europei, ar vrea ca prețurile să fie mai coborâte.
„Va trebui să evaluăm avantajele şi dezavantajele unui astfel de sistem”, a spus Kadri Simson după o reuniune a miniştrilor europeni ai Energiei. „Sunt multe aspecte care trebuie avute în vedere: cine va plăti pentru costul cumpărării şi stocării gazelor, cum vor fi transportate gazele între diferite regiuni”, a mai spus comisarul european, adăugând că achiziţiile comune de gaze sunt doar una dintre opţiunile pe care Uniunea Europeană le analizează pentru a-şi face sistemul de gaze mai rezilient.
În paralel, Executivul comunitar analizează modul în care este concepută piaţa europeană de electricitate şi adună dovezi cu privire la comportamentul furnizorilor de gaze, după ce unele state membre au acuzat grupul rus Gazprom de manipularea pieţei pentru a împinge în sus preţurile.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri temporare pe care le sugerează statelor membre în ideea de a amortiza impactul creşterii excepţionale a preţurilor la energie la nivel mondial, printre acestea numărându-se sprijinul de urgenţă pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi şi reduceri specifice în materie de taxe şi impozite.
Când vine vorba de măsuri care să se aplice la nivelul întregului bloc comunitar, miniştrii europeni ai Energiei, reuniţi marţi la Luxemburg, şi-au exprimat divergenţele lor profunde cu privire la răspunsurile necesare la creşterea explozivă a preţurilor la energie, în condiţiile în care unele state membre vor o reformă de amploare a cadrului de reglementare iar alte ţări se opun.
„Nu avem o poziţie comună cu privire la adoptarea sau nu a măsurilor de intervenţie la nivel UE şi aplicarea lor în toate statele membre”, a declarat ministrul sloven al Infrastructurii, Jernej Vrtovec, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE.
Spania a susţinut ideea achiziţiilor comune de gaze de către statele UE şi, de asemenea, a propus ca, individual, ţările membre să poată opta pentru ieşirea din actualul sistem european de stabilire a preţurilor la electricitate. Însă aceste propuneri s-au lovit de opoziţia altor state membre, care se tem de o revizuire a legislaţiei europene în domeniul energiei, ca răspuns la ceea ce ele consideră a fi o evoluţie volatilă pe termen scurt a preţurilor.
Ministrul Energiei din Luxemburg, Claude Turmes, a apreciat că Spania „este mult prea optimistă atunci când spune că achiziţiile comune de gaze vor rezolva criza”.
La începutul săptămânii, un grup de nouă state membre s-au opus la ideea oricărei reforme a pieţei unice de electricitate, apreciind că actuala criză depinde de factori mondiali conjuncturali. Aceste state (Austria, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Letonia şi Olanda) apreciază că o piaţă unde există o concurenţă între furnizorii de electricitate „contribuie la inovaţie şi la securitatea aprovizionării”, facilitând în acelaşi timp tranziţia spre energiile decarbonate.
Preţurile europene de referinţă la gaze naturale au urcat cu peste 300% din ianuarie, din cauza nivelului redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia şi întreruperilor. Creşterea preţurilor la energie a dus costurile la electricitate în Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi este puţin probabil ca situaţia să se schimbe până la finele anului, ceea ce înseamnă facturi mari cu încălzirea la iarnă pentru consumatori.
Și Rusia vrea ca prețurile să fie mai scăzute
Rusia vrea ca preţul gazelor pe piaţa din Europa, principalul său client, să scadă cu 60% faţă de nivelul actual, deoarece o apreciere prelungită ar putea afecta cererea pentru gazele livrate de Gazprom, au declarat pentru Bloomberg doi oficiali ruşi implicaţi în politica energetică a ţării.
Marţi, la hub-ul din Olanda, preţurile de referinţă la gaze naturale au ajuns la 88 de euro pentru un Megawatt oră, adică aproximativ 1.150 de dolari pentru o mie de meri cubi. La începutul acestei luni, cotaţiile au ajuns la nivelul record de 162 euro pentru un megawatt oră, adică aproximativ 2.000 dolari/1.000 mc.
Potrivit unuia dintre oficialii citaţi de Bloomberg, Rusia vrea ca preţurile la gaze în Europa să fie undeva între 300 şi 400 de dolari pentru mia de metri cubi, un nivel care ar permite grupului Gazprom să îşi menţină poziţia dominantă pe piaţa continentului, chiar dacă state precum Marea Britanie şi Polonia ar face trecerea la surse de energie mai curate. Un al doilea oficial a menţionat la rândul său un interval de preţ cuprins între 200 şi 400 de dolari pentru mia de metri cubi, adăugând că preţurile care s-ar apropia de zona inferioară a intervalului ar fi un scenariu mai puţin acceptabil.
Kremlinul s-a declarat în mod public îngrijorat de efectele negative ale creşterii explozive a preţurilor la gaze asupra grupului rus Gazprom, care anul trecut a furnizat aproape o treime din cantitatea totală de gaze consumată în Europa.
„În cele din urmă, o astfel de situaţie va conduce la un consum mai mic şi asta îi va afecta pe producătorii noştri, inclusiv Gazprom PJSC”, a spus săptămâna trecută preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la o reuniune a Guvernului de la Moscova. „De aceea nu suntem interesaţi de o creştere fără sfârşit a preţurilor la energie, inclusiv la gaze naturale”, a adăugat Putin.
Chiar dacă Putin şi alţi oficiali de rang înalt de la Mosocova au declarat că doresc preţuri mai mici la gaze în Europa, Rusia nu a livrat cantităţi suplimentare de gaze naturale pe piaţa spot din Europa pentru a calma tensiunile, citând nevoia de a da prioritate umplerii depozitelor interne înaintea iernii.
Începând de la finele lunii august, exporturile Gazprom spre Europa au fost mai mici comparativ cu situaţia din aceeaşi perioadă a anului trecut, unii oficiali de pe continent dând vina pe grupul rus pentru că a agravat criza deoarece a refuzat în mod intenţionat să livreze cantităţi suplimentare. În replică, compania rusească susţine că livrează gaze naturale în conformitate cu cererile venite de la clienţii săi tradiţionali şi de la unele mari companii europene de utilităţi, care nu au cerut mai multe gaze din cauza preţurilor ridicate înregistrate în prezent.
Ultima dată când Gazprom a vândut gaze Europei şi Turciei la un preţ mai mare de 400 de dolari pentru o mie de metri cubi a fost în 2018, când preţurile din contracte erau în mare parte legate de preţurile la un coş de produse petroliere. Anul trecut însă, după ce cererea de gaze în Europa a fost afectată de o iarnă blândă şi de pandemie, preţul perceput de Gazprom pentru exporturile de gaze spre ţările din afara fostei URSS a atins o medie de 143 dolari/1.000 mc.
