Septimiu STOICA
foto: Ion Curelariu
Preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), Septimiu Stoica (foto), a declarat ,într-un interviu pentru Focus-Energetic.ro, că unul dintre obiectivele sale pentru acest an este să implementeze un mecanism necesar rezolvării alternative a disputelor care apar în derularea contractelor comerciale, în sens larg, nu neapărat doar a acelora eventual izvorâte din tranzacţiile bursiere. De asemenea, BRM nu renunță la proiectul de a tranzaționa și energie electrică și se gândește să dea statul român în judecată la Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg.
„Este vorba de îmbunătăţirea mediului de afaceri din țară, prin oferirea unor mecanisme, cu suportul logistic asigurat de către Bursă, de rezolvare alternativă a conflictelor inevitabile între profesionişti. În România există pe rolul instanţelor de judecată mai mult de două milioane de procese, ce ţin atât de penal, cât şi de civil. Aproape unul din trei contracte dintre profesioniști, potrivit unor statistici, sunt afectate de neînţelegeri între cosemnatari şi multe dintre ele ajung în tribunale. Asta însemnă însă timp consumat în justiţie, înseamnă bani, înseamnă deteriorirarea relaţiilor comerciale. Dacă am găsi modalităţi mai eficiente de a le rezolva mai rapid, ceea ce presupune arbitraj, sau să le evităm prin înțelegerea părților, ceea ce înseamnă mediere, ar fi mult mai bine pentru mediul comercial şi de afaceri din România”, este de părere Stoica.
Bursa Română de Mărfuri dă statul în judecată
Bursa Română de Mărfuri a acţionat în instanţă statul pentru că nu poate obține licenţă pentru a opera piete centralizate de tranzacţionare a energiei electrice, deşi i s-a acordat o licenţă pentru a administra piete de tranzacţionare a gazelor naturale. În plus, BRM are de gând să meargă cu procesele până la Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg, din cauza acestei probleme de natură legală (prevederile Legii energiei electrice permite existenţa unui singur operator care să tranzacţioneze energie, fără a preciza insa numele acestui operator).
„Este o ciudăţenie a sistemului de norme din România, pe care noi am încercat să o reparăm în demersurile noastre. Avem deja demersuri în justiţie. ANRE, într-o anume perioadă de timp, putea să onoreze cererea noastră de licenţiere pe energie electrică, pentru că legea, în forma de atunci, nu prevedea existenţa unui singur operator pe piaţa centralizată de electricitate. Interpretarea oficiala la vremea respectivă era insa că trebuie să existe un singur operator licenţiat de piaţa centralizată (OPCOM, n.r.). În momentul în care părea că reuşisem să convingem autoritatea din domeniu de justeţea interpretării noastre contrare, permisive, şi începusem procesul de licenţiere, s-a schimbat legea. Avem acum o problemă la nivelul constituţionalităţii legii noi. BRM va acţiona atât în România, cât şi la nivel comunitar, dacă nu vom avea câştig de cauză în ţară, pentru a-şi susţine dreptul de a exercita paleta completă de servicii de bursă de marfuri, la care este îndreptăţită”, a punctat Septimiu Stoica.
Acesta spune că au existat procese deschise în instanţă împotriva ANRE pentru refuzurile iniţiale de a acorda licenţă în domeniul energiei şi există, totodată, acum demersuri pentru a se constata neconstituţionalitatea prevederii din legea actuală a energiei electrice privind funcţionarea unui singur operator de piaţă.
Întrebat pe cine anume va da Bursa în judecată, preşedintele BRM a indicat „statul român”.
„Statul român va fi acţionat în afară ţării de către Bursă, dacă nu se va găsi rezolvarea acestei probleme pe plan naţional. Dar sunt câţiva paşi ce trebuie urmaţi până atunci. Încercăm mai întâi să obţinem dreptatea în instanţele româneşti”, a punctat Stoica.
Conform Legii 123/2012, a energiei şi gazelor naturale, tranzacţiile engros cu electricitate se pot face numai pe piaţa administrată de către Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale (OPCOM), care este filială a Transelectrica. Cu toate acestea, nu acelaşi lucru se întâmplă cu gazele naturale. Conducerea BRM a solicitat eliminarea şi a monopolului legal în favoarea OPCOM, creat prin Legea energiei, adoptată în vara lui 2012 de Camera Deputaţilor, şi a sesizat în acest sens Consiliul Concurenţei.
Bursa Română de Mărfuri se luptă din anul 2007 să obțină această licență de tranzacționare a energiei. Aceeaşi lege se contrazice acum: la gaze s-a putut, la energie – nu. Statul român, prin Ministerul Economiei a creat un monopol pentru OPCOM pentru tranzacționarea bursieră. In timp s-au emis chiar două ordine succesive prin care producătorii de energie de stat trebuiau să-și vândă producția exclusiv pe OPCOM. BRM a insistat, in urma cu ani, ca acel monopol să fie înlăturat. ANRE a creat ulterior o legislație secundară, care prevedea expres existența unui singur operator de tip bursier, anume OPCOM. În acea situație, BRM a mers cu contestațiile până în instanță.
În 2011 și 2012, BRM a făcut plângeri, pe aceeaşi temă, la Consiliul Concurenței, fără succes însă. Ulterior, după adoptarea noii legi, neînţelegerea dintre BRM şi statul român, care permite legal organizarea unei singure pieţe centralizate de energie, a ajuns la Curtea Constituţională. În prezent, pe de altă parte, există audieri în comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor pentru modificarea legii.
Bursa Română de Mărfuri permite însă, de anul trecut, pentru prima dată în România, tranzacţionarea bursieră a gazelor naturale.
„Este unul din proiectele în care am investit foartă mult entuziasm în ultima perioadă de timp. El are o semnificaţie deosebită pentru noi, deoarece reprezintă cucerirea unui domeniu semnificativ de activitate, după ani de zile de pregătiri. Ştiţi probabil despre discuţiile îndelungate şi infructuoase pe care le-am avut cu autorităţile privind acceptul organizării de către BRM a unor ringuri pe piaţa engros de energie electrică. Acum am câştigat această victorie mare, licenţa pentru a se tranzacţiona gaze naturale, de la acelaşi reglementator care nu ne-a acordat, când se putea legal acest lucru, licenţă similara pentru energia electrică”, a precizat Septimiu Stoica.
Gazele tranzacţionate la BRM, mai ieftine cu 10% decât preţul reglementat de ANRE
În ceea ce priveşte piaţa gazelor naturale, la BRM s-a tranzacţionat până în prezent o cantitate de 69.000 MWh, adică aproape 7 milioane metri cubi. Reprezentanţii bursei estimează că în acest an se va înregistra o creştere atât a numărului de participanţi la acest tip de tranzacţionare, cât şi a cantităţilor şi a numărului de şedinţe.
„Noi credem că volumele acestea vor creşte, la fel şi numărul de şedinţe, implicit şi cantităţile de gaze cumpărate prin intermediul Bursei, pentru că, pe de o parte, află din ce în ce ai mulţi clienti interesaţi de existenţa acestei pieţe, dar, mai ales, mai ales, pentru ca, sperăm, se va menţine trendul de a genera discounturi pe piaţă faţă de piaţa reglementată”, a menţionat şeful BRM.
Acesta speră ca proiectul să capete o anvergură sporită, mai ales odată cu implicarea în tranzacţii pe piaţa bursieră a producătorilor şi a importatorilor de gaze.
Până acum sunt înscrişi la Bursa 26 de participanţi pentru negocieri pe piaţa gazelor, din care 10 furnizori şi 16 consumatori, fiind derulate 14 şedinţe de tranzactionare.
„Contractele încheiate sunt pe un an de zile. Participanţii au obţinut scăderi de preţ între 1,22 şi 9,9% faţă de preţurile de pe piaţa reglementată”, a precizat Septimiu Stoica.
Bursa Română de Mărfuri (BRM) este o companie privată, funcționând în baza unei legi speciale, înființată în anul 1992, cu scopul punerii la dispoziția mediului de afaceri a unei instituţii specifice economiilor de piață moderne. În prezent, Bursa are peste o sută de acționari (companii private, bănci și traderi); se tranzacționează aici, în special, certificate de dioxid de carbon, produse petroliere și materiale de construcții.
