Producția de gaze naturale a României a crescut anul trecut cu 5,4%, până la 11,4 miliarde metri cubi, și a reprezentat 0,3% din producția mondială, în timp ce consumul a scăzut cu 6,7%, la 11,7 miliarde metri cubi (0,3% din total), conform statisticilor realizate de grupul petrolier British Petroleum.
Producția mondială de gaze naturale a fost, anul trecut, de 3.460 miliarde de metri cubi, iar cea a Uniunii Europene de 132,3 miliarde metri cubi (3,8% din total). Consumul mondial a totalizat 3.393 miliarde metri cubi, din care 386,9 miliarde metri cubi în UE (11,4% din total), scrie Agerpres.
Statele Unite ale Americii ocupă primul loc la nivel mondial în privința producției, cu 728,3 miliarde metri cubi, dar și a consumului, cu 759,4 miliarde metri cubi, fiind urmate de Rusia, cu o producție de 578,7 miliarde metri cubi și un consum de 409,2 miliarde metri cubi.
Rezervele dovedite de gaze naturale ale României se cifrau, la finele lui 2014, la 100 de miliarde metri cubi, nivel nemodificat față de cel consemnat la sfârșitul lui 2013, și au reprezentat 0,1% din rezervele mondiale.
La finele anului 1994, rezervele dovedite de gaze naturale ale României erau estimate la 400 miliarde metri cubi, iar zece ani mai târziu, în 2004, acestea scăzuseră la 300 miliarde metri cubi.
Cele mai mari rezerve dovedite de gaze naturale din lume se aflau în Iran – 34.000 de miliarde metri cubi, în Rusia, 32.600 miliarde metri cubi, în Qatar – 24.500 miliarde metri cubi, și în Turkmenistan – 17.500 de miliarde metri cubi.
Rezervele mondiale de gaze naturale sunt estimate de BP la 187.100 miliarde de metri cubi.
SUA, cel mai mare producător mondial de petrol şi gaze
Statele Unite ale Americii au preluat de la Rusia titlul de cel mai mare producător mondial de petrol şi gaze naturale, dovadă a modului în care exploatarea gazelor şi petrolului de şist în SUA a modificat piaţa energetică globală, arată raportul.
Potrivit BP, în 2014 producţia de petrol a SUA a ajuns la un nivel record de 1,6 milioane de barili pe zi. De asemenea, a crescut şi producţia de gaze naturale a SUA, care a trecut în faţa Rusiei în calitate de producător de hidrocarburi.
„Asistăm la un transfer de ştafetă în topul marilor furnizori globali de energie. Implicaţiile evoluţiei şistului în SUA sunt profunde”, a declarat economistul şef al BP, Spencer Dale.
Rusia a fost responsabilă în 2014 pentru 12,7% din producţia mondială de petrol, 16,7% din producţia mondială de gaze naturale şi 4,3% din producţia mondială de cărbune. În total, Rusia a fost al treilea mare producător mondial de combustibili fosili, după China şi SUA.
Cealaltă concluzie importantă în studiul BP este că în 2014 consumul de energie a Chinei a avut cea mai mică creştere de după criză fianciară asiatică de la finele anului 1990, pe măsură ce economia a încetinit iar autorităţile de la Beijing au început să reducă dependenţa de industria grea.
„Creşterea înregistrată de unele sectoare industriale cu cel mai mare consum de energie, precum oţelul şi cimentul, care au înflorit în timpul industrializării rapide a Chinei, a intrat practic în colaps în 2014”, a apreciat Spencer Dale.
În cazul SUA, creşterea producţiei de petrol şi gaze a modificat în mod profund economia americană. Combustibilii ieftini au dus la o revenire a industriei manufacturiere în SUA, ţară care a produs anul trecut aproximativ 90% din energia pe care a consumat-o. Potrivit datelor BP, anul trecut importurile de energie ale SUA au fost echivalente cu 1% din PIB, în condiţiile în care în 2007, înaintea crizei financiare, importurile de energie ale SUA au fost responsabile pentru jumătate din deficitul de cont curent de 5% din PIB.
Referindu-se la ceilalţi producători de petrol din afara OPEC, raportul BP susţine că Brazilia şi Canada au înregistrat şi ele producţii record de ţiţei anul trecut ceea ce a obligat OPEC să-şi modifice strategia şi să renunţe la susţinerea preţului în favoarea menţinerii cotei de piaţă.
Pe partea cererii de petrol, BP estimează că ţările din afara Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) au fost responsabile anul trecut pentru aproape toată creştere consumului mondial de ţiţei cu 800.000 barili pe zi. Consumul de petrol al Chinei a crescut cu 390.000 de barili pe zi, cea mai mare creştere din lume. În schimb, consumul de petrol în statele dezvoltate a scăzut cu 1,2%, cea de a opta scădere în ultimii nouă ani.
În ceea ce priveşte consumul mondial de gaze naturale, BP estimează că aceasta a crescut cu 0,4% anul trecut, comparativ cu creşterea medie de 2,4% înregistrată în ultimii 10 ani. Consumul mondial de cărbune a crescut şi el tot cu 0,4%, mai mic decât creşterea medie anuală de 2,9% înregistrată în ultimul deceniu. În aceste condiţii ponderea cărbunelui în consumul de energie primară a scăzut până la 30%, se arată în raportul BP.
