În ultima şedinţă, Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25%, precum şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii la lei şi valută. Pe de altă parte, conform unui comunicat al BNR, CA a hotărât ca, începând cu anul 2013, banca centrală să adopte o ţintă staţionară de inflaţie, de 2,5% ±1 punct procentual, ce urmează să fie discutată cu Guvernul. Ceea ce înseamnă că BNR nu renunţă la adoptarea monedei unice europene în 2015.
“Trecerea la ţinta staţionară multianuală este o schimbare benefică, dar ambiţioasă adusă cadrului de ţintire directă a inflaţiei, ce implică un angajament pe termen lung al politicii monetare faţă de un obiectiv compatibil cu definiţia de stabilitate a preţurilor pe termen mediu în economia românească. Aceasta are menirea de a asigura coborârea ratei inflaţiei la un nivel compatibil cu criteriul de inflaţie al Tratatului de la Maastricht şi trecerea în final la etapa ţintei continue de inflaţie pe termen lung – compatibilă cu definiţia cantitativă a stabilităţii preţurilor adoptată de BCE, fără a inhiba modificările de preţuri relative ce vor însoţi ajustările structurale din economia românească”, se arată în comunicatul CA al BNR.
Reamintim, pentru a adopta euro, un stat trebuie să întrunească o serie de criterii economice, pentru a nu destabiliza economia europeană şi pentru a nu afecta paritatea euro cu alte monede internaţionale. O etapă necesară îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală şi realizării unor progrese semnificative în procesul de convergenţă reală o reprezintă aderarea la mecanismul ERM II şi, după o perioadă de participare la mecanismul ERM II redusă, pe cât posibil, la durata minimă obligatorie de 2 ani, se poate adopta euro în 2015.
Indicatorii de convergenţă nominală, Criteriile de la Maastricht, se referă la un deficit bugetar sub 3% din PIB, o datorie publică sub 60% din PIB, o flotare a cursului de schimb în marja de ± 15% anual, rate ale dobânzilor pe termen lung sub 2 puncte procentuale peste media celor mai performanţi 3 membri UE şi o rată a inflaţiei de maxim 1,5% peste media celor mai performanţi 3 membri UE. Ceea ce încearcă BNR să facă în prezent.
Dacă menţinerea cursului de schimb, a inflaţiei şi ratei dobânzilor într-un anumit interval fac parte din “îndatoririle” băncii centrale, celelalte criterii de la Maastricht, deficitul bugetar şi datoria publică, cad sub incidenţa Executivului. Probabil că şi acesta este unul dintre motivele pentru care CA al BNR arată în comunicatul de presă că “ţintele asumate urmează să fie discutate cu Guvernul”. Adică bancherii centrali vor să vadă dacă şi Executivul îşi doreşte aderare la zona euro. România îşi propusese să adere la moneda unică europeană în 2014, dar sunt din ce în ce mai multe voci care spun că nu-şi va atinge obiectivul mai devreme de 2016.
Teama de politic
În comunicatul BNR se mai arată că amploarea şi persistenţa deficitului de cerere din economie au atenuat efectul advers exercitat asupra majorităţii preţurilor de consum incluse în acest indice de majorarea cotei TVA. Reamintim, la 1 iulie, taxa pe valoarea adăugată s-a majorat de la 19% la 24%. “Cu toate acestea, posibilitatea manifestării unor efecte de runda a doua ale majorării TVA, o eventuală ajustare mai pronunţată a preţurilor administrate în comparaţie cu cea avută în vedere la alcătuirea prognozelor (n.r. – cum ar fi creşterea preţului la gazele naturale), precum şi incertitudinile privind efectele măsurilor de consolidare fiscală (n.r. – cum sunt legea salarizării unice, a pensiilor, reducerea deficitului bugetar etc), în contextul unui climat politic şi social tensionat, rămân preocupante şi reclamă în continuare o conduită prudentă a politicii monetare”, se mai arată în comunicatul băncii centrale.
CA al BNR arată că prin deciziile adoptate se urmăreşte ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste în vederea consolidării perspectivelor de reluare a procesului de dezinflaţie, în condiţiile menţinerii unor incertitudini semnificative privind evoluţiile de pe plan intern, precum şi în ceea ce priveşte procesul de redresare a economiei mondiale.
“În acest context, Consiliul de Administraţie al BNR reiterează faptul că reintrarea inflaţiei pe o traiectorie descendentă şi reluarea pe baze sustenabile a creşterii economice depind în mod decisiv de implementarea fermă şi consecventă în cadrul mix-ului de politici macroeconomice a măsurilor de consolidare fiscală, a reformelor structurale şi de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene, conform angajamentelor asumate în cadrul aranjamentului multilateral de finanţare externă cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale. Aceasta constituie o precondiţie esenţială pentru recâştigarea încrederii pieţelor financiare internaţionale”.
În urma evaluării noilor proiecţii, precum şi a riscurilor şi incertitudinilor asociate acestora, în principal a celor decurgând din factori aflaţi în afara sferei de influenţă a băncii centrale – activaţi inclusiv în contextul derulării necesarului proces de consolidare fiscală – CA al BNR a decis menţinerea ţintei de inflaţie pentru anul 2012 la nivelul de 3 la sută ±1 punct procentual.
