Banca Naţională a României (BNR) a revizuit descendent la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
BNR estima în noiembrie 2022 o inflaţie de 11,2% pentru finalul anului 2023.
Inflaţia ar urma să ajungă la 10,5% la sfâşitul primului semestru şi la 8,7 la finele trimestrului III din acest an.
„Pornind de la valoarea de 16,37% în decembrie 2022, rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată pe o traiectorie continuu descendentă, menţinându-se însă la valori superioare intervalului ţintei centrale până la orizontul proiecţiei. Pentru finele anului curent indicatorul este proiectat la valoarea de 7%, urmând să coboare la 4,2 la sută în decembrie 2024. Evoluţia este configurată de dinamici relativ diferenţiate în cazul inflaţiei de bază şi, respectiv, ale preţurilor componentelor exogene ale coşului de consum. Astfel, subgrupa bunuri energetice va beneficia de prevederile legislative privind plafonarea tarifelor percepute consumatorilor pentru energia electrică şi gazele naturale, care au suferit recent noi modificări. Suplimentar, până la jumătatea anului curent se vor manifesta efecte de bază favorabile substanţiale, conducând la o reducere rapidă a dinamicii anuale a preţurilor energiei. Pe de altă parte, se anticipează o continuare a transmisiei majorărilor de costuri de producţie ale companiilor (în special cu energia şi materiile prime şi, într-o măsură mai mică, şi cu forţa de muncă) asupra inflaţiei de bază, aceasta fiind proiectată în reducere graduală pe tot intervalul proiecţiei, dar menţinându-se la niveluri ridicate în raport cu ţinta de inflaţie şi depăşind, încă de la finele trimestrului I, nivelul proiectat al inflaţiei headline”, se arată în Raport.
Conform BNR, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie continuu descendentă, menţinându-se însă la valori superioare intervalului ţintei centrale. Pentru anul curent, noua proiecţie a inflaţiei IPC este similară traiectoriei alternative, pe baza noii scheme de plafonare, prezentate la conferinţa din noiembrie 2022.
Guvernatorul a menţionat că toate ţările din Est, dar şi ţările din zona euro au inflaţie semnificativ superioară ţintei de inflaţie.
„La decelerare vor contribui toate componentele coşului IPC, dar cu magnitudini şi persistenţe diferite şi grosul rămâne în Core2 ajustat, adică exact inflaţia pe care o influenţăm noi şi bineînţeles că apare întrebarea ‘E cazul ca aici să strângem mai tare cererea?’. Avem o inflaţie de costuri acolo. Nu ştiu în ce măsură, strângând cererea, rezultă altceva. E o discuţie aici. Eu vă spun şi punctul meu de vedere. Dacă strângi cererea nu ştiu în ce măsură îţi afectează inflaţia când ai asemenea creşteri de costuri. Ce faci dacă le reduci cererea? Îi bagi pe producători, ăştia au costurile ridicate, le reduci cererea îi mai bagi şi în recesiune. Deci, atenţie mare, spun eu. Discutăm şi noi în Consiliul de Administraţie această temă. Este o temă recurentă. Ce poate să facă bine politica monetară restrângând cererea? Să o aducem, cum aţi văzut mai înainte, să o aducem spre zero, adică atât cât este în prezent. Un excedent de cerere este bine, dar cât poţi să o bagi în teritoriu negativ? Şi trebuie să fim atenţi în acelaşi timp, că ea vine în jos treptat, partea de costuri, să nu explodeze celelalte componente: preţurile administrate, preţurile volatile la legume şi fructe. Altminteri, la anul, o inflaţie de 4,2%, spun eu, e în afara ţintei, în afara intervalului ţintit, dar este rezonabilă dacă ne uităm la contextul geopolitic în care trăim. Avem multe componente pe care nu le stăpânim”, a declarat Mugur Isărescu.
El a declarat că România nu le stăpâneşte, menţionând că nu se ştie cum va evolua războiul in Ucraina şi în ce măsură se vor reduce costurile la produse energetice.
„Ca să mă exprim uşor figurativ, eu cred că trebuie să ne vedem şi lungul nasului. Adică să vedem ce putem noi să facem? Adică să facem bine, nu rău. Că putem să strângem cu politica monetară se face mai mult rău şi până la urmă să nu iasă mai nimic. O să iasă o recesiune de proporţii care oricum îţi dă peste cap alte echilibre. Aici sunt adeptul unui fine tuning”, a afirmat Mugur Isărescu.
Guvernatorul a precizat că BNR colaborează cu Guvernul şi că instituţia este atentă la măsurile de ajustare luate.
„Am vrea să facă şi ei mai mult, dar trebuie să fim realişti. Să vedem ce pot să facă. Mai rău ar fi să promită şi să nu facă”, a spus Isărescu.
