Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 7% pe an, valoare care se menține încă din luna ianuarie 2023.
”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 13 februarie 2024, a hotărât următoarele: menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an; menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an; menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, arată BNR.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a aprobat marți Raportul asupra inflației, ediția februarie 2024. Potrivit raportului, prognoza actualizată reconfirmă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte –, și a reluării scăderii acesteia ulterior. Banca centrală arată că, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflației este așteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii prognozate și să atingă limita de sus a intervalului țintei la finele anului viitor.
”În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte –, și a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 și cu proiecția precedentă. Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflației este așteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii prognozate și să atingă limita de sus a intervalului țintei la finele anului viitor”, arată BNR.
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, cărora li se alătură influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor și din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, însă mult mai lentă decât în proiecția precedentă.
”Incertitudini și riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, dar și măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condițiilor economice și financiare pe plan international”, arată raportul BNR.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Rata anuală a inflației a scăzut la 6,61% în decembrie 2023, sub nivelul prognozat, de la 6,72% în noiembrie, pe fondul continuării încetinirii creșterii prețurilor alimentelor procesate și ale energiei, care a devansat ca impact reamplificarea semnificativă a dinamicii anuale a prețului combustibililor, pe seama unui efect de bază.
Pe ansamblul trimestrului IV 2023, rata anuală a inflației și-a accelerat descreșterea mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 2,22 puncte procentuale (de la 8,83% în septembrie), în condițiile în care dinamicile prețurilor alimentelor și ale energiei au continuat să se reducă relativ alert, iar efectul de bază inflaționist de pe segmentul combustibili a fost contrabalansat integral de decelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețului produselor din tutun.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat peste așteptări trendul descendent în trimestrul IV 2023, coborând la 8,4% în decembrie, de la 11,3% în septembrie, pe fondul efectelor de bază dezinflaționiste mai extinse, al descreșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar și în contextul temperării cererii de consum și al scăderii dinamicii prețurilor importurilor. Acțiunea acestor factori a fost doar în mică măsură atenuată de transferarea în prețurile unor servicii a creșterilor de costuri antrenate de majorarea salariului minim brut, precum și de înrăutățirea temporară a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 7% în luna decembrie 2023, de la 9,2% în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus în decembrie 2023 la 10,4%, de la 12,6% în septembrie. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie la 9,7%, de la 11,4% în septembrie.
În anul 2023, rata anuală a inflației s-a redus astfel cu 9,76 puncte procentuale (de la 16,38% în decembrie 2022), în contextul unor contribuții majore, aproape egale, aduse de scăderile de dinamică consemnate de prețurile alimentelor procesate și de prețurile energiei. Influențe dezinflaționiste suplimentare, dar mult mai modeste, au venit de pe segmentele LFO și combustibili, în timp ce mici efecte de sens opus au fost generate de subcomponentele mărfuri nealimentare și servicii de piață ale inflației de bază.
Noile date statistice reconfirmă încetinirea semnificativă, dar sub așteptări, a creșterii economice în trimestrul III 2023, la 0,9%, de la 1,5% în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce implică o restrângere relativ temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval.
Cele mai recente date și analize indică o încetinire ușoară a creșterii economice în trimestrele IV 2023 și I 2024 față de trimestrul III 2023, implicând o accelerare a acesteia în termeni anuali.
Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie a stagnat și în intervalul octombrie-noiembrie, iar rata șomajului BIM a rămas relativ constantă în trimestrul IV 2023, însă dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a întrerupt trendul descendent din precedentele șase luni, crescând pronunțat în noiembrie. Potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp au continuat să descrească alert în debutul anului curent, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit foarte ușor, după scăderea semnificativă consemnată în trimestrul IV 2023, și exclusiv pe seama evoluției din sectorul serviciilor.
