Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% pe an, începând cu data de 11 mai 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an, de la 4% pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75% pe an, de la 2%, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
În ședința de marți, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
”Prognoza actualizată evidențiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaște o amplă revizuire suplimentară în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze ascensiunea în trimestrul II 2022 și să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior, pe fondul unor ample efecte de bază și în condițiile restrângerii excedentului de cerere agregată spre valori cvasi-nule. Prin urmare, dinamica inflației va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei”, potrivit raportului BNR.
Determinante pentru noua perspectivă a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate ale prețurilor alimentelor procesate și combustibililor, precum și ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, al căror impact inflaționist va fi însă atenuat substanțial până în martie 2023 de schemele de plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii casnici, dar se va evidenția pregnant ulterior, contrabalansând parțial și temporar influențele de sens opus venite din efecte de bază și din corecții probabile ale cotațiilor mărfurilor energetice.
”Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei, schemelor de plafonare a prețurilor la energie extinse până în luna martie 2023, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor agroalimentare și energetice, precum și din acutizarea/prelungirea blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor associate”, arată banca centrală.
Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei amplifică însă considerabil și incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele potențial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin afectarea economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.
Rata anuală a inflaţiei a consemnat un nou salt în luna martie 2022, urcând la 10,15%, de la 8,53% în februarie, în principal ca efect al accentuării scumpirii alimentelor procesate şi combustibililor, sub impactul creşterii abrupte a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ţiţeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia şi cu impunerea sancţiunilor internaţionale.
În trimestrul I 2022, rata anuală a inflației a înregistrat astfel o nouă creștere substanțială (de la 8,19% în decembrie 2021) și peste așteptări, cu o contribuție însă mult mai modestă din partea componentelor exogene ale IPC, în condițiile aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie pentru populație. Pe acest fond, scăderile de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale pe ansamblul trimestrului I au contrabalansat în bună măsură influențele creșterii ample a prețului combustibililor și a prețurilor LFO.
O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.
Se reconfirmă, totodată, scăderea dinamicii anuale a PIB la 2,4% în trimestrul IV 2021, de la 6,9% în precedentele trei luni, pe seama slăbirii considerabile a ritmului absorbției interne. În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la avansul PIB, în condițiile în care scăderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor.
Cele mai recente date şi analize indică o reaccelerare uşoară a creşterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o cvasi-stagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate.
„Menţinerea cvasi-constantă a ritmului anual de creştere a comerţului cu amănuntul şi a celui auto-moto în intervalul ianuarie-februarie a fost acompaniată de scăderea puternică a acestuia pe segmentul serviciilor prestate populaţiei. Dinamica anuală a producţiei industriale a s-a mărit totuşi uşor, revenind astfel în teritoriul pozitiv, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat considerabil creşterea în termeni anuali. Totodată, majorarea ceva mai pronunţată consemnată pe ansamblul celor două luni de variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a exporturilor reflectă cu precădere efectul nefavorabil al evoluţiilor preţurilor externe. Acesta a determinat însă o accentuare semnificativă a creşterii deficitului comercial faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar mai modestă a deficitului de cont curent, în condiţiile ameliorării balanţei veniturilor secundare, inclusiv pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent”, arată BNR.
În acelaşi timp, efectivul salariaţilor din economie şi-a prelungit ascensiunea uşoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor evoluţii neuniforme la nivel sectorial, în timp ce rata şomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7%, vizibil peste valorile pre-pandemice şi semnificativ deasupra minimumului istoric consemnat în august 2019. Deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accelerat însă creşterea, inclusiv în debutul trimestrului II, rămânând totuşi semnificativ sub vârful din anii pre-pandemie, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat în aprilie, mai ales în comerţ şi servicii – probabil şi ca urmare a ridicării restricţiilor de mobilitate -, dar mai modest în industrie, inclusiv în contextul efectelor şi incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite.
Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în perioada recentă, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară din aprilie, precum şi pe fondul controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit ori şi-au accentuat traiectoria ascendentă, inclusiv sub influenţa unei noi deteriorări a sentimentului investitorilor financiari faţă de pieţele din regiune, în contextul războiului din Ucraina, dar şi al expectaţiilor privind creşterea relativ mai alertă a ratei dobânzii de către Fed. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen şi-a accelerat considerabil creşterea în martie şi pe ansamblul trimestrului I 2022. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în luna aprilie.


