Birocrația limitează procesele împotriva României la CJUE

Procedurile birocratice comunitare țin cu România, motiv pentru care țara noastră înregistrează doar două procese la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Mai mult, un proces anunțat de Comisia Europeană a fost suspendat de forul comunitar. Cert este că, până acum, România a suferit o singură condamnare la CJUE, dar fără penalități, doar cu obligația de a îndrepta lucrurile.

În ultimii ani, Comisia Europeană a anunțat că trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru neîndeplinirea unor obligații ce rezultă din aplicarea dreptului comunitar. De-a lungul timpului, au fost deschise proceduri de infringement, care, pentru că nu au fost rezolvate probleme semnalate, au ajuns în faza contencioasă a procedurii. În total, au fost anunțate 8 astfel de procese, dar numai două se regăsesc în rapoartele Ministerului Afacerilor Externe.

„De regulă, între momentul luării deciziei de sesizare a CJUE și momentul sesizării efective a acestea de către Comisie trece un interval de timp. Numai după depunerea cererii introductive de instanță la Grefa CJUE se poate considera că există o cauză pe rolul instanței UE, așadar că a ajuns în faza contencioasă”, se arată într-un răspuns al Ministerului Afacerilor Externe pentru Focus-Energetic.ro.

De aceea, pe rolul CJUE se află doar două proceduri de infringement, din cele 8 anunțate de Comisie. Este vorba de Cauza C-301/17 privind aplicarea necorespunzătoare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri și de Cauza C-116/18, referitoare la netraspunerea Directivei 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă.

La jumătatea lunii mai 2018, CE a anunțat că trimite România în fața Curții pentru o procedură de infringement inițiată în 2009 pentru aplicarea necorespunzătoare a Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa. „Deși colegiul comisarilor a luat decizia de sesizare a CJUE în această cauză, până la acest moment Grefa CJUE nu a comunicat autorităților române o cerere introductivă de instanță”, precizează documentul MAE.

Aceeași soartă o are și Cauza 2017/2018 privind aplicarea incorectă a Directivei 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi. Comisia a anunțat decizia, în ianuarie 2018, de a sesiza CJUE în acest caz, dar nu a fost comunicată autorităților române nicio cerere introductivă de instanță.

Suspendare la stocurile de țiței

Există și vești bune. Trei proceduri de infringement au fost închise, la solicitarea Comisie Europene, după ce Executivul comunitar anunțase că trimite România în fața CJUE. Este vorba de procedura de infringement deschisă de CE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune legislaţia revizuită a UE privind deşeurile de ambalaje, precum și cea generată de neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în dreptul intern a directivei privind coținutul de sulf din combustibilii marini. De remarcat este faptul că aceste procese fuseseră anunțate încă din 2015, dar nu au ajuns niciodată pe rolul Curții. La aceste proceduri închise de alătură și dosarul privind neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în dreptul intern actul normativ revizuit al UE privind vehiculele scoase din uz.

Interesantă este evoluția procedurii de infringement deschisă de CE pentru aplicarea incorectă a Directivei 2009/119/CE privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau produse petroliere. „Comisia a luat, la data de 25.01.2018, decizia de a sesiza CJUE, însă până acum nu a depus o cerere introductivă de instanță. Mai mult, în cadrul ciclului decizional privind procedurile de infringement din data de 17.05.2018 instituția UE a suspendat respectiva decizie de sesizare a CJUE”, susține MAE.