Acasă MediuDezvoltare Durabila Bătălia pentru Codul Silvic. Etapa I

Bătălia pentru Codul Silvic. Etapa I

de L M

Parlamentari de toate culorile politice vor să aducă modificări la Codul Silvic, astfel încât noua formă să răspundă situației actuale. Numai că a fost deschisă „Cutia Pandrei” și au început să apară idei noi de amendamente are au nemulțumit nu numai societatea civilă, ci și asociația forestierilor. Există propunerea ca să fie eliminat pragul de maxim 30% din volumul de lemn prelucrat de un singur agent economic. Se spune că este cu dedicație pentru marile firme de prelucrare. Mari divergențe au apărut și în cazul definirii materiale sau produselor lemnoase. USR și ONG-urile civice susțin o variantă, considerând că în acest fel se limitează furturile din pădure; alte organizații susțin altă variantă, dar amândouă invocă regulametul comunitar în domeniu. În cele din urmă, președintele Comisie, Alexandru Stănescu, a dus problema la Ministerul Mediului, ca toate părțile implicate să cadă de acord. Cert este că modificarea Codului Silvic a dus la dezbateri puternice, iar o formă finală se va „naște” greu.

Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților a ajuns să dezbată un proiect legislativ privind modificarea și completarea Codului Silvic. Proiectul, depus la Parlament la începutul lunii martie 2020, a fost aprobat de către Senat și își urmează cursul la Camera Deputaților. Marea problemă este că, între timp, a apărut un amendament prin care se elimină limita de 30% impusă oricarei companii în procesarea unei specii de arbori din România.

Prevederea anti-monopol, cum o numesc ONG-urile, a apărut ca urmare a faptului că trei mari companii multinaționale, Holzindustrie Schweighofer, Kronospan și Egger, dominau piața de profil.

„Dacă prevederea cu limita de 30% este eliminată, piața neagră a lemnului furat va crește. HS Timber, fostă Schweighofer, ar putea cumpăra din nou aproape tot ce este scos la licitație legal. Acest lucru i-ar obliga pe restul procesatorilor autohtoni și pe cei care au nevoie de lemn de foc să cumpere de pe piața neagră”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonator campanii Declic, potrivit unui comunicat de presă comun al mai multor ONG-uri.

„Dacă Schweighofer lucrează la capacitate maximă și doar cu lemn românesc, așa cum a făcut până în 2014, atunci nu mai rămâne niciun arbore conifer pentru industria autohtonă și pentru gospodării. Această companie care nu aduce valoare adăugată lemnului crează o presiune pe care pădurea românească nu o mai poate suporta”, a adăugat Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Tot organizațiile civice au atras atenția că unul dintre amendamentele propuse se referă la modificarea definiției materialului lemnos. În prezent, definiția din Codul Silvic a lemnului nu include și tocătura, rumegușul, brichetele, cheresteaua încleiată, diferitele furniruri, plăcile aglomerate, lătunoaiele și alte resturi. „Astfel, acestea nu sunt urmărite prin sistemul SUMAL de trasabilitate a lemnului, ceea ce contribuie la mascarea tăierilor ilegale de păduri”, precizează documentul.

Inițiativa legislativă are la bază o investigație Declic despre cadrul legal defect. În prezent, comercializarea și transportul tipurilor de lemn nedefinite corespunzătior se poate realiza ca și când ar fi orice altă marfă. Numeroase tăieri ilegale de pădure au loc tocmai pentru că arborii tăiați ilegal pot fi vânduți ca peleți, plăci, tocătură și nu trec prin filtrele de control ale autorităților, susține comunicatul.

„Definirea precisă a materialului lemnos ar strica planurile mafiei lemnului, prin urmare sunt scoase acum de la sertar prevederi mai vechi care i-ar ajuta totuși să taie și să pună pe piață pădurea tăiată ilegal”, a completat reprezentantul Declic.

ASFOR ține cu ONG-urile

Asociația Forestierilor din România – ASFOR susține poziția ONG-urilor în ceea ce privește păstrarea limitei de procesare a lemnului de către un singur agent economic.

„ASFOR nu susține punerea în discuție sau modificarea articolului 60 alin. (5) litera f) din Codul Silvic (n.r. – cel referitor la limitarea volumului procesat), deoarece aceste prevederi, în forma actuală, asigură un echilibru în ceea ce privește accesul la resursa de lemn din România. Este de neînțeles interesul pentru modificarea articolului antimonopol, tocmai acum când problemele sectorului sunt cu totul altele. Asigurarea unui echilibru în piața lemnului din România este obligatorie pentru a permite atât investitorilor străini, cât și celor locali accesul la resursa de lemn”, se arată într-un comunicat de presă al ASFOR.

Comunicatul ASFOR este destul de dur. „Silvicultura are probleme interminabile de imagine, cu toate acestea, în loc să ne preocupe schimbarea acestei situații și găsirea unor soluții de redresare, ne trezim cu propuneri de încurajare a unei activități monopoliste, demne de o colonie africană, care să ne prăbușească cu totul”, susține documentul.

În România activează aproximativ 4.700 firme de exploatare și 7.000 de firme de prelucrare primară a lemnului. O bună parte dintre firmele de exploatare realizează și operațiuni de prelucrare primară a lemnului. Sunt 14.000 de IMM-uri ce realizează construcții sau alte produse din lemn, unele chiar operațiuni de obținere a furnirului.

„Economia forestieră este un segment de activitate vital pentru România. În lipsa acestuia, sau într-o eventuală situație de dependență!!!! s-ar crea probleme reale de securitate energetică și s-ar periclita grav activitatea sectorului de construcții. Mai mult, credem că s-ar crea grave probleme sociale în zona de munte, prin lipsa produselor de lemn vitale pentru activitatea de zi cu zi”, susține ASFOR.

Asociația forestierilor vine și cu soluții pentru atingerea unor obiective necesare unie bune administrări a pădurilor. ASFOR consideră că, din pădure, trebuie să plece lemn măsurat de către persoane specializate în măsurarea lemnului. Paza pădurii trebuie să fie făcută de către instituții specializate poliție/jandarmerie. Este necesară definirea corectă a lemnului și a produselor din lemn, în conformitate cu prevederile art.2 din Regulamentul UE nr. 995/2010, și includerea reglementărilor de natură contravențională și penală în legi specifice, precum Legea nr. 171/2010 și Codul penal. Mai este nevoie și de „asigurarea lemnului de foc pentru populație din lemnul rezultat din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor și tăierile de igienă”, completează comunicatul ASFOR.

OUG 109 dă bătăi de cap

Și fost și dezbaterea legii în Comisia pentru Agricultură, care a ajuns la concluzia că sunt probleme tehnice de rezolvat. Așa că toată discuția se mută la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru joi.

Primul punct dezbătut și asupra căruia nu s-a căzut de acord în Comisie a fost un amendament propus de Asociația Administratorilor de Păduri. Potrivit acesteia, ocoalele silvice de regim care funcționează ca regii autonome de interes local, înființare în baza Codului Silvic, să beneficieze de derogare de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor cu capital majoritar de stat. Adrian Crețu, președintele asociției, a invocat procedura stufoasă și costisitoare de selecție și remunerare a unui consiliu de administrație și a unui director, iar legislația este confuză, pentru că se precizează că un ocol silvic este condus de un șef de ocol, nu de director.

„Dacă scoatem ocoalele din OUG 109/2011, ar trebui să scoatem și Regia Națională a Pădurilor”, a susținut deputatul Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură, aducând în discuție prevederile legale. De remarcat că toți deputații silvicultori au susținut ideea ca Romsilva să nu mai aibă conducere desemnată în urma unui proces de selecție, așa cum stipulează OUG nr. 109/2011. De fapt, ordonanța a fost promovată ca măsură de asigurare a unui management eficient, transparență și combatere a corupției. Și această problemă a ajuns în sarcina ministerului, pentru găsirea unei formule corecte.

Lupte pentru așchii

În cele din urmă, s-a ajuns și la dezbaterea definiției materialelor lemnoase, inițiatorul amendamentului fiind senatorul USR Mihai Goțiu. Marea problemă identificată de senator și de ONG-urile de mediu prezente la dezbateri se referă la introducerea în această categorie și a așchiilor și alte asemenea. La prima vedere, pare un lucru mărunt, dar senatorul a susținut că transformarea buștenilor în așchii este o modalitate frecventă prin care se fură lemn din pădure, pentru că astfel de transporturi nu sunt urmărite ca un transport clasic de lemn. „Se ajunge ca cei care transportă 2-3 mc de buștean cu căruța să aibă dosare penale, iar cei care transportă camioane de resturi să plătească o amendă care, la următorul transport, să fie amortizată”, a spus senatorul.

Și s-a pornit iureșul. Până la finalul dezbaterilor de luni, 29 iunie 2020, nu s-a ajuns la o concluzie, dacă propunerea senatorului Goțiu se aplică deja sau figurează în regulamentul comunitar de profil și ar trebui să fie introdusă și în legislația națională. Soluția de compromis a venit din partea lui Marian Stoicescu, președintele Federației pentru Apărarea Padurilor: să fie cerută părerea Academiei de Științe Agricole și Silvice pentru definirea materialelor lemnoase.

Dezbaterea de luni a fost prima în care au fost analizate amendamentele și proiectul legislativ adoptat de Senat în ceea ce privește Codul Silvic. Ambiția parlamentarilor este de a crea un act normativ, un Cod Silvic actualizat, care „să nu mai fie schimbat 20 de ani”.

din aceeasi categorie

1 comentariu

Razvan iulie 2, 2020 - 4:56 pm

Avem nevoie de o strategie, de menținerea pe linia îndeplinirii ei, de evaluarea punctelor în care s-a ajuns și ce ar mai fi de făcut. Nu bucățele disparate, ci pași în direcția bună, care să aibă sens, logică, să ducă undeva. Nu doar mișcare, ci mișcare rațională și onestă. Specialiștii să fie lăsați să-și facă treaba pentru care sunt plătiți, iar politicienii – la fel. Politicienii încasează lunar bani din impozitele plătite de noi, toți. Sunt datori să asculte cetățeanul și dacă nu vor, nu ne vom întoarce jenați să ne cerem scuze.

Comments are closed.