Iulian IANCU
Uniunea Europeană (UE) pune la dispoziţie 1,8 trilioane de euro pentru două programe de ieşire din criză – Recovery Plan şi Next Generation EU – din care 30% pentru finanţarea ţintelor privind schimbările climatice, iar potenţialul României în sectorul energetic este uriaş în actualul context strategic, a declarat, miercuri, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), Iulian Iancu, într-o conferinţă online de specialitate. Pe de altă parte, consilierul în Ministerul Energiei Niculae Havrileţ a declarat că Strategia Energetică Naţională trebuie reconsiderată, ţinând cont de imperativele stabilite în documentul Green Deal.
„Potenţialul României (în sectorul energetic – n. r.) în noul context strategic este uriaş. Noi, toţi, ştim ce oportunităţi sunt descrise în actualul context de către Uniunea Europeană prin programul de guvernare, respectiv European Green Deal. Acum zece ani discutam despre faptul că trăim într-un sistem de o complexitate infinită, aflat într-un foarte sensibil echilibru şi menţionam încă de atunci că acest echilibru este afectat în fiecare zi de factori care ţin, pe de o parte, de jocul politic, jocul geopolitic, jocul geostrategic, care se traduce prin conflicte şi, iată, că până astăzi România se află la graniţa unei ţări aflată în război – Ucraina. De asemenea, vorbeam despre conflictul din Orientul Mijlociu, care nu s-a diminuat, ci este continuare extrem de grav şi nu se întrezăreşte o încheiere rapidă a acestuia. Mai nou, a apărut un conflict la care nu ne gândeam, între Azerbaidjan, Armenia şi Turcia, la care a intrat ca actor-cheie şi Rusia. Pe cealaltă parte, în continuare 75% din mixul nostru de combustibili pentru energie îl reprezintă combustibilul fosil. La toate aceste provocări se adaugă această criză generată de pandemie şi care a creat un şoc la nivel mondial tuturor statelor lumii, afectând într-un mod echivalent cu un Al Treilea Război Mondial”, a susţinut Iancu, potrivit Agerpres.
Expertul a adăugat că programul de guvernare al Uniunii Europene reprezintă „vehiculul de ieşire din criză şi de relansare economică”.
„Răspunsul pentru aceste provocări vine dintr-o singură direcţie: tehnologia. Din fericire, acum suntem într-un univers global în care Siemens este un lider mondial şi prezenţa sa în România oferă speranţa că elementele-cheie ale programului european să devină o realitate. Din punct de vedere al tehnologiei, ar trebui să vedem care sunt priorităţile. Acest program de guvernare (al Uniunii Europene – n. r.) părea că ar fi în afara a ceea ce astăzi se numeşte criza pandemiei COVD-19, dar nu. Este folosit, ba, mai mult, este vehiculul de ieşire din criză şi de relansare economică, drept pentru care Uniunea Europeană încă de la jumătatea anului trecut a lansat un ‘road map’ al ieşirii din criză şi a descris două programe: Recovery Plan şi Next Generation EU. Suma pusă la dispoziţie este de 1,8 trilioane (de euro – n. r.), din care 30% va finanţa ţintele privind energia, schimbările climatice, diminuarea emisiilor. Uniunea Europeană este singurul bloc de state din lume care îşi propune să reducă emisiile cu 55% până în 2030 şi pentru aceasta îşi asumă acest lucru în două etape desfăşurate în paralel”, a explicat preşedintele CNR-CME.
Strategia energetică trebuie reconsiderată
Strategia Energetică Naţională trebuie reconsiderată, ţinând cont de imperativele stabilite în documentul Green Deal, a afirmat consilierul în Ministerul Energiei Niculae Havrileţ.
„Am ajuns într-o perioadă a istoriei în care se petrec lucruri foarte importante din punct de vedere tehnologic. Natura nu poate plăti carbonul şi aşa este, iar dacă o plăteşte costul este foarte mare. Vedem cum, zilnic, creşte preţul la energie electrică, în primul rând datorat plăţilor penalizatoare pentru achiziţionarea certificatelor de dioxid de carbon al căror preţ creşte în continuu şi se reflectă în factura tuturor românilor. Ne vom îndrepta către o tehnologie curată pentru producerea de energie electrică, dar şi pentru decarbonarea industriei. Practic, sunt patru căi pe care România trebuie să le parcurgă: creşterea producţiei de energie electrică din resurse regenerabile, decarbonarea industriei, rolul noilor reglementări şi certificări, precum şi intrarea în rândul ţărilor care utilizează proiectele de interes comun pentru hidrogen. Avem o Strategie Energetică Naţionlă care a fost întocmită de Ministerul Energiei în 2017 – 2018. Putem observa că imperativele stabilite în proiectul Green Deal ne arată că o mare parte din soluţiile prezentate în Strategia Energetică trebuie reconsiderate”, a declarat Havrileţ.
În viziunea oficialului de la Ministerul Energiei, producţia de energie curată „înseamnă hidrogen, în primul rând, dar şi biometan şi biogaz”.
„Trebuie să ne îndreptăm spre proiecte lansate rapid pentru producţia de hidrolizoare, pentru că altfel vom avea parcuri eoliene şi parcuri fotovoltaice noi. Proiectele din fondul de modernizare au ca prioritate să subvenţioneze proiectele integrate”, a subliniat Niculae Havrileț.
Pe data de 23 martie 2021, ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara că Strategia Energetică a României, împreună cu Planul naţional de energie şi schimbări climatice, vor fi aprobate în Guvern „luna aceasta sau la începutul lunii aprilie”.
La jumătatea lunii noiembrie a anului trecut, fostul Minister al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri anunţa, într-un comunicat de presă, că Executivul vrea să aprobe, prin Ordonanţă de Urgenţă, Strategia Energetică a României, pentru a împiedica declanşarea unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene şi blocarea fondurilor europene din ianuarie 2021.
„Alte consecinţe ar fi, dacă nu este aprobat acest OUG, blocarea accesării fondurilor europene pentru investiţii în sectorul energetic, începând cu 1 ianuarie 2021; corelarea proiectelor de investiţii ale operatorilor economici din sectorul energetic, pentru următoarea perioadă cu obiectivele stabilite prin Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050; încadrarea şi demararea procedurii de evaluare de mediu pentru Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, în vederea obţinerii avizului de mediu şi ulterior a aprobării acestuia prin hotărâre a Guvernului, nu poate fi derulată decât după adoptarea Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050. Toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată”, se menţiona în comunicatul Guvernului României.
Strategia are drept obiectiv realizarea ţintelor naţionale asumate la nivelul anului 2030, respectiv 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS faţă de nivelul anului 2005 şi cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS faţă de nivelul anului 2005, după care atingerea a 30,7% ca pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, precum şi 40,4% reducere a consumului final de energie faţă de proiecţia PRIMES 2007.
România are un necesar total de investiţii în sectorul energetic de 22,6 miliarde de euro, până în 2030.
Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) şi Siemens Energy au organizat conferinţa online cu tema „Soluţii tehnologice noi pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice”.
