Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, mecanismul privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare Complexului Energetic Hunedoara, societate care se confruntă cu dificultăți economico-financiare majore. De asemenea, Executivul alocă bani şi pentru compensaţiile angajaţilor care vor fi disponibilizaţi de la Complexul Energetic Oltenia. Potrivit oficialilor producătorului de energie, rezultatele proaste ale C.E. Oltenia au fost influenţate de datoriile istorice şi de conditionalităţile de mediu.
Potrivit documentului aprobat, Ministerul Finanțelor Publice va putea acorda, la solicitarea Complexului Energetic Hunedoara, un împrumut, în tranșe, în limita a 167 de milioane de lei pentru o perioadă de șase luni, cu titlu de ajutor de stat individual de salvare, sumele fiind destinate acoperirii necesarului de lichidități. Din suma de 167 de milioane de lei acordată ca ajutor de stat individual pentru salvare, suma de 98,476 milioane de lei se va acorda din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului. Acordarea celei de-a doua tranşe, în sumă de 68, 524 milioane lei este condiţionată de reîntregirea veniturilor rezultate din privatizare, respectiv de rambursarea împrumutului acordat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2015 privind acordarea unui împrumut Complexului Energetic Hunedoara S.A. din venituri realizate din privatizare.
Ajutorul de stat individul de salvare va avea destinații clare, urmând ca modul de organizare a decontărilor și de verificare a destiției sumelor să fie stabilit, în condițiile legii, prin ordin emis de ministrul energiei, întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri.
„Imediat după publicarea Ordonanței de Urgență, Complexul Energetic Hunedoara va lansa anunțul privind procedura de angajare a consultantului internațional care va elabora în cel mai scurt timp, planul de restructure al societății, document ce urmează a fi notificat C.E. în vederea autorizării”, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei.
Ulterior autorizării de către Comisia Europeană, ajutorul de stat individual de salvare se va transforma în ajutor de stat de restructurare și va fi gestionat cu respectarea normelor naționale comunitare în materie de concurență.
”Avem în vedere implementarea unui plan de restructurare a societății care să permită menținerea acesteia pe piața de energie națională. Complexul Energetic Hunedoara a luat deja măsuri de organizare a activității pe șapte centre de cost în vederea monitorizării constante a lichidităților, raționalizarea cheltuielilor, monitorizarea zilnică a fluxurilor de trezorerie și evaluarea efectelor asupra debitorilor și creditorilor săi”, a declarat Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.
Complexul Energetic Hunedoara S.A., aflat în portofoliul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, este unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din România, care, cu o capacitate instalată de 1.225 MW, asigură o cotă de circa 6-7% din totalul producției naționale de energie electrică.
Este cel mai mare producător de energie electrică din nord-vestul României. Societatea are în prezent aproximativ 6.500 de angajați. Societatea a fost înființată ca o societate integrată energie-minerit, al cărei principal obiectiv îl reprezintă producerea eficientă de energie electrică și termică pe bază de huilă din Valea Jiului.
În afară de producția de energie electrică, Sucursalele Electrocentrale Deva și Electrocentrale Paroșeni sunt unici producători care livrează energie termică în sistem centralizat în localitățile Deva, Petroșani, Vulcan, Lupeni. Totodată, Sucursala Electrocentrale Deva este și operator al serviciului public de alimentare cu energie termică pentru municipiul Deva, în timp ce Sucursala Electrocentrale Paroșeni operează serviciul public de apă caldă și căldură pentru localitățile Petroșani, Vulcan, Lupeni.
Ajutoare pentru disponibilizaţii C.E Oltenia
Salariaţii care vor fi disponibilizaţi în acest an de la Complexul Energetic Oltenia, în număr de 2.133 angajaţi, vor primi plăţi compensatorii în cuantum total de 12,6 milioane de lei sub forma unui venit lunar de completare, în baza unei hotărâri aprobate miercuri de Guvern.
„Motivul care a dus la necesitatea disponibilizării de personal este eficientizarea activităţii acestei societăţi. Întrucât, în perioada următoare, nu există premise pentru creşterea veniturilor la un nivel care să poată susţine actuala structură organizatorică, pe lângă celelalte măsuri de reducere a costurilor în vederea redresării activităţii, Complexul Energetic Oltenia trebuie să implementeze un program de restructurare şi reorganizare care presupune menţinerea în funcţiune doar a capacităţilor de producţie eficiente şi redimensionarea numărului de personal în funcţie de necesarul care să asigure funcţionarea în siguranţă a capacităţilor menţinute în funcţiune”, arată Guvernul.
Conform legii, venitul de completare este stabilit odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj.
Acest ajutor este acordat lunar, pe perioade stabilite diferenţiat în funcţie de vechimea în muncă, respectiv pentru 12 luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani până la 10 ani, pentru 20 de luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani şi până la 15 ani, pentru 22 de luni pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 ani şi pentru 24 de luni pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat atunci că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Huneadoara, aflate într-o situaţie dificilă.
Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari şi Brăila, are în prezent 18.424 de angajaţi şi poate asigura peste 40% din necesarul de energie electrică al României.
Complexul a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexelor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW şi este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.
Creanţele istorice, efecte nefaste asupra companiei
Reprezentanţii CE Oltenia spun că profitul înregistrat de companie în anul 2014, din activitatea de exploatare, a fost influenţat negativ de o serie de factori externi (provizioane, dobânzi aferente creditelor bancare, curs valutar, certificate CO2).
„Rezultatul operaţional brut înregistrat la sfârşitul anului 2014 de către Complexul Energetic Oltenia, şi anume -693.636.000 lei, a fost influenţat negativ de cheltuielile cu amortizarea în sumă de 585.698.900 lei, precum şi de cheltuielile cu provizioanele, reprezentând ajustări necesare creanţelor de recuperat, însumând 356.249.000 lei. Subliniem că aceste cheltuieli nu implică flux de numerar, reprezentând cheltuieli non-cash”, se arată într-un comunicat al C.E. Oltenia.
Potrivit acestuia, EBITDA, adică excedentul brut din exploatare înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânda, impozitul pe profit, deprecierea activelor şi amortizarea, este pozitivă la 2014 – în sumă de 302.340.000 lei, indicând un potenţial de asigurare a pârghiei financiare, respectiv de asigurare a unui raport acceptabil între datoria totală şi acest excedent. De asemenea, această valoare pozitivă menţine un nivel acceptabil al acoperirii fluxului de monetar, putând să asigure serviciul datoriei.
„Profitul net a fost afectat în 2014 şi de cheltuielile cu dobânzile în sumă de 50.184.000 lei, aferente creditelor în valută contractate de fostele complexuri energetice pentru asigurarea menţinerii siguranţei în funcţionare şi conformării cu legislaţia în vigoare, în special cu cerinţele de mediu. În acest sens, menţionăm că CE Oltenia este singurul producător de energie pe bază de cărbune din România care a îndeplinit toate cerinţele de mediu, instalând tehnologie de evacuare a zgurii şi cenuşi în şlam dens la 13 grupuri energetice şi unităţi de desulfurare a gazelor de ardere la toate blocurile energetice (9 instalaţii funcţionale şi 4 instalaţii în curs de finalizare în intervalul 2015-2016)”, se mai arată în comunicat.
Astfel, profitul obţinut din exploatare, de 61.847.000 lei, a fost influenţat de fapt de cheltuieli non-cash în sumă de peste 410 milioane lei (ajustări pentru depreciere creanţe – 356,249 milioane lei; pierdere financiară: 54,895 milioane lei). La acestea s-a adăugat şi costul ridicat, pe o piaţă volatilă, al certificatelor de CO2, suma necesară achiziţionării lor majorând cheltuielile cu încă 344.339.000 lei.
Pentru anul 2015, CE Oltenia îşi propune o creştere de EBITDA la 707.925.700 lei şi o reducere a cheltuielilor cu provizioanele astfel încât rezultatul net să fie pozitiv.
La crearea CE Oltenia, în mai 2012, exista deja o creanţă istorică de peste 400 milioane lei care, la sfârşitul fiecărui an, s-a mărit datorită accesoriilor şi penalităţilor aferente.
În plus, oficialii producătorului de energie spun că în timp ce Complexul Energetic Oltenia nu a primit şi nu primeşte stimulente, producătorii de energie din surse regenerabile sunt îngrijoraţi de „reducerea stimulentelor acordate lor ce va conduce la restrângerea investiţiilor şi falimentarea celor existente”, conform unui comunicat al PATRES (Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România), în condiţiile în care suntem ţara cu cea mai mare subvenţie pentru energia regenerabilă din Europa.
În acelaşi comunicat se arată că principala cauză a acestei situaţii este reducerea cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile, care beneficiază de sistemul de promovare cu certificate verzi, la 11,9% în 2015, faţă de 16%, cât era stabilit prin Legea nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Numai că, în anul 2010, când a fost modificată varianta iniţială din 2008, a fost înlocuit procentul de certificate verzi cu cel de energie. Procentul de 16% de certificare verzi prevăzut în legea din 2008 a devenit 27%, cu sprijinul ANRE şi al Transelectrica.
Conform prevederilor iniţiale ale Legii nr.220/2008, cota obligatorie de certificate verzi ar fi trebuit să ajungă la 10,8% în 2015 şi la 16,8% în 2020, iar totalul de energie verde ar trebui să ajungă, în 2020, la un procent de 38% din consum. În acest sens, începând din 2014, cota energiei regenerabile depăşeşte, în România, 40% din consumul înregistrat în SEN.
„În condiţiile în care producătorii de energie din surse regenerabile fac tranzacţii la preţuri derizorii, aceştia reclamă faptul că au fost obligaţi – potrivit Ordinului nr.78/2014 al ANRE – să vândă energie doar la putere constantă (în bandă), lucru imposibil de realizat, deoarece producţia depinde de factorii meteo. Este evident pentru oricine că funcţionarea lor aleatorie pune în pericol siguranţa întregului Sistem Energetic Naţional, iar obligativitatea producătorilor pe bază de cărbune de a asigura echilibrul implică majorări substanţiale de costuri cauzate de frecvenţele opriri/porniri care, în final, cresc gradul de poluare în comparaţie cu situaţia unei funcţionari liniare”, mai spun reprezentanţii complexului energetic.
Aceştia subliniază că se află în consens cu producătorii de energii regenerabile asupra faptului că, deşi preţul energiei electrice a scăzut foarte mult, factura pentru consumatorul final a crescut. Majorarea facturii este determinată tocmai de creşterea cotei de certificate verzi, de la sub 1%, când preţul energiei electrice era peste 220 lei/MWh, la 27% în 2015, când preţul energiei electrice este sub 160 lei/MWh pe PCCB şi sub 130 lei/MWh pe PZU, precum şi de costurile dezechilibrelor cauzate de producătorii de energie regenerabilă.
„În acelasşi timp, suntem surprinşi că tocmai producătorii de energii regenerabile, parmanent favorizaţi, solicită elaborarea unor mecanisme echitabile şi predictibile de piaţă pentru toţi participanţii. Schimbările dese de legislaţie şi impredictibilitatea legilor invocate de PATRES au fost în cea mai mare măsură favorabile investitorilor în energie regenerabilă. Reamintim că, la momentul elaborării planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate, legislaţia română acorda un număr de cerificate cu mult mai mic pentru energia eoliană şi fotovoltaică”, adaugă aceştia.
Astfel, având în vedere actualele conditii din piaţa de energie, „dezavantajoase pentru producătorii clasici”, CE Oltenia susţine necesitatea elaborării unor mecanisme de piaţă echitabile pentru toţi participanţii.
