Sistemul de management al deșeurilor beneficiază, numai prin PNRR, de o finanțare de 1,2 miliarde de euro, la care se adaugă și celelalte fonduri care sunt furnizate prin intermediul altor programe, anunță Mircea Fechet, ministrul Mediului. Ministerul de resort este implicat într-o campanie de informare și conștientizare privind reciclarea. Problema este extrem de serioasă, pentru că România este în situația de a plăti penalități pentru că nu a închis vechile gropi de deșeuri. Iar reciclarea este primul pas pentru a reduce cantitatea de deșeuri depozitată la groapă.
„Mare parte a banilor de care România beneficiază au venit fie prin Programul Operaţional Mediu, fie prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, program care se va termina la 31 decembrie anul acesta (…). Ne aşteaptă un nou program operaţional, se numeşte Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, asta dacă ne referim strict la banii europeni. În ceea ce priveşte sursa de finanţare legată de PNRR, investim în sistemul de management al deşeurilor din România peste 1,2 miliarde de euro. Vorbim aici de centre de colectare cu aport voluntar (…), dar discutăm şi despre sute de milioane de euro investiţi în insule digitale de colectare a deşeurilor”, a declarat ministrul Mediului miercuri, în timpul unei vizite în judeţul Prahova, informează Agerpres.
El a explicat că insulele digitale vor permite o urmărire mult mai exactă a traseului deşeurilor reciclabile.
„Sunt nişte sisteme inteligente, digitalizate, prin care cetăţeanul nu doar că va colecta selectiv gunoiul, dar fiecare cetăţean va fi identificat în baza unei cartele de acces şi atunci când va depozita cantităţi mai mari sau mai mici de reciclabil, va putea să existe o trasabilitate a acelor deşeuri şi identificarea până la nivel de persoană fizică a beneficiarului”, a precizat oficialul.
Mircea Fechet a fost prezent, miercuri, la Conferinţa regională „Reciclăm în România”, desfăşurată la Ploieşti. „Împreună cu colegii mei am participat la Conferinţa <Reciclăm în România>, în cadrul unui program amplu de conştientizare pe care Ministerul Mediului îl desfăşoară în această perioadă, un program în valoare de 10 milioane de lei finanţat prin Fondul de mediu, prin care încercăm să ne adresăm şi acestei componente de informare, de conştientizare, pentru că mare parte dintre români (…) consideră că o mai bună informare ar ajuta şi modul în care ei colectează selectiv deşeurile”, a menţionat ministrul Mediului.
Risc de amenzi mari
România riscă amenzi de ordinul milioanelor de euro pentru neecologizarea a zeci de depozite de deşeuri municipale sau industriale, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Mircea Fechet.
„În prezent, statul român nu plăteşte astfel de sancţiuni, cu excepţia taxei pe plastic, care nu e neapărat o sancţiune (…). Alte amenzi, alte taxe (…) deocamdată nu există, însă, din nefericire, în toamna acestui an estimăm că se va termina un proces în care statul român este parte la Curtea Europeană de Justiţie, o cauză legată de neîndeplinirea obligaţiilor statului român de a ecologiza nişte depozite de deşeuri municipale sau industriale. Din nefericire, şi în judeţul Prahova avem trei astfel de depozite, din lista celor 33 care fac obiectul cauzei şi în legătură cu care există riscul ca România să fie condamnată şi să plătească o sumă forfetară care va ţine cont de întreaga perioadă scursă de la momentul primei condamnări, adică anul 2020, până la momentul în care vom închide şi ultimul depozit din cele 33. Discutăm, din nefericire, de o posibilă sancţiune pecuniară care să depăşească ordinul unor milioane de euro”, a afirmat ministrul Mediului în timpul vizitei în judeţul Prahova.
El a explicat că întârzierea în ecologizarea depozitelor este cauzată, în multe cazuri, de situaţia economică precară în care se află societăţile care le deţin, o ultimă soluţie fiind intervenţia statului.
„Fără îndoială că există obligaţii de mediu în sarcina titularilor autorizaţiilor. Din nefericire, de multe ori ne confruntăm cu situaţia în care operatorii economici cu obligaţii de mediu sunt fie în insolvenţă, fie în faliment, la fel cum există un dialog permanent şi cu operatorii economici care astăzi au încă activitate, au o putere financiară şi au obligaţia de respecta aceste sarcini de mediu. În situaţia în care ne vom confrunta cu incapacitatea societăţilor comerciale de a ecologiza, respectiv falimentul acestora, statul român nu poate să procedeze decât la exproprierea acelor terenuri şi la ecologizarea respectivelor depozite sau bataluri, pentru că, până la urmă, ceea ce ne dorim este nu doar să nu primim amenzi de la Comisia Europeană sau de la Curtea Europeană de Justiţie, dar să ne asigurăm că acele depozite care poluează nu pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei”, a precizat ministrul Mediului.
