Avem „aur energetic” în agricultură de care nu vrea nimeni să discute, pentru că, în energie, favorizăm “eolienele“ şi “solarele“, a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. Acesta a aprticipat la a doua ediţie a Conferinţei “Agri-Business pe profit: Politica Agricolă Comună – 2014-2020”, organizată de către Grupul de presă Bursa. În cadrul dezbaterilor au fost abordate subiecte legate de finanţările europene pentru dezvoltarea agriculturii, refacerea sistemului naţional de irigaţii cu ajutorul fondurilor europene, procesul de comasare a terenurilor agricole, investiţiile în agricultură.
“În agricultură avem aur energetic de care nu vrea nimeni să discute pentru că favorizăm în energie eolienele şi solarele (n.r. – proiectele de energie eoliană şi solară). Adică “solarele”, care ne mănâncă din pământ, şi “eolienele“, care au alte substraturi. Planul de biomasă făcut de Ministerul Economiei din 1990 cu Agenţia olandeză de Mediu zace şi acum în sertarele Ministerului Economiei. Vorbeam de el şi în 2009, cel puţin puţin de biomasă ca şi resursă energetică. (…) Domnilor, aveţi şi staţi pe rezerve de energie”, a precizat Pârvan.
Acesta a dat un exemplu prin care s-a demonstrat, încă din anul 2010, că agricultorii care au o fermă de 1.000 de hectare, fie că este una asociativă, fie individuală, de pe 100 de hectare pot să producă biocombustibil pentru efectuarea lucărilor agricole, fără să mai depindă de carburanţi şi de motorină. Cu toate acestea, proiectul nu a fost luat în considerare, a afirmat Pârvan.
„Avem încă resurse extraordinare de valoare adăugată în agricultură. (…) Câtă lume se gândeşte să-şi protejeze câmpurile şi să facă perdele de protecţie? Avem un Institut Naţional de Cercetare de Maşini Agricole, care are maşini de plantat automat perdele forestiere. Putem, cu un anumit tip de plantaţie energetică, care se exploatează la 2-3 ani, pentru că are o creştere rapidă, să facem pelete cu masa lemnoasă şi să facem încălzire cu pelete”, a spus Cristian Pârvan.
Acesta l-a provocat pe ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la demararea, în 2015, a proiectului „Prima seră”, care să fie încălzită cu biomasă sau cu apă geotermală.
„Îl provoc pe domnul ministru, pentru că provoc din 2009, încă de când era prim-ministru Emil Boc, şi reacţia a fost zero. Haideţi să facem «Prima seră» în 2015, să refacem 2000 de hectare de sere încălzite cu biomasă sau cu apă geotermală. Avem instalaţii cu brevet românesc şi producători români furnizori internaţionali de echipamente. Acum avem o singură seră încălzită cu apă geotermală în judeţul Bihor. Avem resurse în toate zonele şi în toate felurile pe care nu le folosim. Aş mai da un exemplu în ceea ce priveşte aurul energetic, pentru că se fac încercări pentru producerea de biogel, un combustibil pentru aviaţie, din camelină, un fel de buruiană, de ciuline. S-a cultivat o suprafaţă în anii trecuţi, dar nu s-a găsit rafinărie. Eu cred că avem foarte multe posibilităţi, dincolo de grâu, porumb, orz, care sunt foarte bune, dar nu aduc valoare adăugată”, a adăugat reprezentantul AOAR.
Puţină valoare adăugată în agricultură
Valoarea adăugată în agricultura românească a fost de doar 1,5 miliarde de euro, în ultimii 21 de ani, ceea ce este foarte puţin, însă a fost mai mare decât cea din industria auto şi a componentelor auto din România, a mai spus Cristian Pârvan.
„Din 1990 până în 2011, conform unui studiu al Institutului de Cercetări Economice al Academiei, valoarea adăugată în agricultura românească a fost de doar plus 1,5 miliarde de euro. Deci, în 21 de ani, atât am reuşit să facem în plus ca valoare adăugată în agricultură şi industrie alimentară. Este foarte puţin. Însă, vestea pozitivă – şi despre care se discută puţin şi ar trebui să fim mult mai atenţi la toate nivelurile- este că valoarea adăugată din agricultură şi industrie alimentară este mai mare decât cea din industria auto şi a componentelor auto în România. Am dat 90% din ajutoarele de stat 2007-2013, din cele 600 de milioane de euro, pentru această industrie şi avem rezultate care nu se pot contesta”, a afirmat Pârvan.
Acesta consideră că, în ciuda faptului că agricultura este un domeniu strategic în România, ţările dezvoltate din Europa nu îşi bazează dezvoltarea economică pe agricultură, ci pe cercetare şi dezvoltare tehnologică.
„Tot spunem că agricultura este o direcţie strategică şi eu, personal, susţin acest lucru, dar nu cred că o ţară dezvoltată din Europa îşi bazează pe agricultură dezvoltarea economică, creşterea PIB, îmbunătăţirea nivelului, decât pe un segment despre care nu se vorbeşte decât în treacăt: cercetarea, dezvoltarea tehnologică care are loc în agricultură. Automatizarea şi robotizarea din agricultură sunt nişte tendinţe care m-au uimit la ce s-a ajuns. Trebuie să gândim pentru 10-15 ani, nu pentru acum”, a mai spus Pârvan.
