Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) administra, la 30 septembrie, aproape 3 miliarde de lei (2,892 miliarde de lei) resurse financiare, din care 2,788 miliarde lei, sume pentru garantarea depunerilor în bănci şi 104 milioane lei sume administrate în fondul de restructurare bancară, a declarat directorul instituţiei, Eugen Dijmărescu (foto), într-un seminar de specialitate.
La 31 decembrie 2011, Fondul de Garantare a Depozitelor totaliza 2,210 miliarde lei, iar fondul de restructurare bancară totaliza 50 milioane lei. Fondul face plasamente la diferite scadenţe, pentru a dispune permanent şi de lichiditate.
“Obiectivul Fondului este să asigure lichiditate pe termen scurt, pentru a putea interveni, în caz că este necesar”, a spus Dijmărescu, care a dat asigurări că plasamentele FGDB sunt profitabile.
“Randamentul plasamentelor Fondului, la şase luni din 2012, a fost peste rata inflaţiei”, a precizat directorul FGDB, conform Agerpres.
Resursele Fondului de Garantare a Depozitelor se formează din contribuţii iniţiale, anuale şi speciale ale instituţiilor de credit, încasări din recuperarea creanţelor, împrumuturi de la instituţii de credit, venituri din investirea resurselor financiare disponibile.
Resursele fondului de restructurare bancară (fostul fond special pentru despăgubirea persoanelor prejudiciate prin măsurile luate în cursul administrării speciale) se formează din cotizaţii anuale şi suplimentare ale instituţiilor de credit, venituri din investirea sumelor acumulate la fondul de restructurare bancară, împrumuturi de la instituţii de credit, încasări din recuperarea creanţelor FGDB aferente utilizării resurselor fondului de restructurare bancară.
Simulare la banca-punte
Mai multe bănci comerciale participă, în prezent, la un program de simulare al Băncii Naţionale a României (BNR) privind crearea băncii punte, dar aceasta înseamnă şi costuri suplimentare pentru bănci, a declarat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea.
“Asociaţia Română a Băncilor a luat notă şi participăm intens la programul BNR de simulare a ceea ce înseamnă banca punte (n.r. -care ar prelua creditele neperformante în cazul unei bănci cu probleme), să vedem ce bancă ar putea avea probleme. Este un proces destul de greu, nu este simplu. Mai multe bănci sunt implicate în faza de testare”, a spus Gheţea, care a participat la seminarul EU-COFILE, organizat de Alpha Bank, Banca Naţională şi Asociaţia Română a Băncilor, la Sinaia.
Preşedintele ARB a apreciat că demersurile BNR privind simulările pentru banca punte ar putea genera costuri suplimentare băncilor comerciale.
“Ceea ce mă îngrijorează personal este că Banca Naţională a spus că o să repetăm simulările cu o frecvenţă destul de mare, aproape lunară. Dacă se materializează această propunere, vom fi nevoiţi să facem investiţii pentru aplicarea acestor programe suplimentare”, a subliniat Gheţea.
El a arătat, de asemenea, că ar putea fi evitate mai uşor fraudele bancare, dacă băncile comerciale ar avea un acces mai liber la aşa-zisele informaţii cu caracter personal, pentru a-i putea verifica mai amănunţit pe solicitanţii de credite.
Preşedintele ARB estimează că situaţia de la nivelul sistemului bancar european poate afecta şi evoluţiile de pe piaţa din România.
“O medie de 20% la credite neperformante la nivelul sistemului bancar este posibil să se întâmple, în condiţiile a ceea ce se întâmplă în Europa, iar România nu este într-o poziţie în care să spună că, din 2013, să nu mai aibă credite neperformante, din cauza firmelor care nu vor mai putea să-şi ramburseze creditele”, a arătat Radu Gheţea.
Dobânzile îngrijorează bancherii
Radu Graţian Gheţea a apreciat că nivelul dobânzilor de pe piaţa bancară provoacă îngrijorare, iar raportarea acestora la inflaţie poate duce la creşterea dobânzilor la credite.
“Ca bancher, din discuţiile pe care le am cu colegii din breaslă, problema dobânzilor ne preocupă la un nivel deosebit de înalt; de ele depinde evoluţia businessului pe care băncile îl oferă în continuare clienţilor. Personal, sunt îngrijorat de faptul că dobânzile cresc şi ele sunt legate de inflaţie, pentru că, dacă inflaţia creşte, este de aşteptat ca cetăţeanul să dorească o dobândă real pozitivă atunci când îşi depune banul la bancă şi, bineînţeles, că această posibilă creştere a dobânzilor va duce şi la creşterea dobânzilor la credite’”, a mai spus Gheţea.
În acest context, Gheţea a apreciat că o creştere a dobânzilor poate reduce cererea de credite.
“Noi nu ne dorim să crească dobânzile, pentru că atunci cererea, automat, se reduce şi nu putem să ne desfăşurăm corespunzător activitatea. După cum ştiţi, noi facem profit din marjă şi nu din dobânzi. Cu cât dobânzile sunt mai mari, cu atât clientul este mai puţin tentat să ia un credit”, a explicat preşedintele ARB.
