Acordul de mediu pentru proiectul aurifer de la Certej, judeţul Hunedoara, este ilegal şi iresponsabil şi a fost eliberat fără ca Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) să fie informate. În aceste condiţii se solicită anularea documentului, a declarat Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Pădurilor. De remarcat, se pare că zăcămintele de la Certej ar reprezenta o treime din cele de la Roşia Montană.
“Facem un pas necesar pentru repararea unei ilegalităţi. Vor fi parcurse toate etapele legale. Astăzi (n.r. – marţi, 18 septembrie 2012), ANPM depune la Tribunalul Bucureşti o contestaţie, prin care se solicită nulitatea avizului emis de către Agenţia Regională Timişoara pentru proiectul de la Certej, precum şi suspendarea efectelor juridice pe întreaga perioadă a derulării procesului. În urma verificărilor efectuate în perioada 4-12 septembrie s-a constatat faptul că acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej eliberat de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara este ilegal şi iresponsabil. Este ilegal pentru că încalcă legislaţia românească şi cea europeană. Astfel, se încalcă o convenţie internaţională privind impactul de mediu transfontalier, în sensul că unul dintre cele două state consultate, respectiv Ungaria, a dat un răspuns negativ, fapt ce nu a fost luat în calcul”, a explicat Plumb.
Aceasta a adăugat faptul că, în cazul Certej, se mai încalcă alte două directive europene, respectiv Habitate şi Păsări, iar cei care au eliberat acest acord vor fi sancţionaţi. “Acesta face obiectul cercetării Comisiei de Disciplină, iar rezultatele vor fi aduse la cunoştinţă. În al treilea rând, obligaţiile de mediu de dinainte privatizării nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea. La data depunerii de către o companie a solicitării privind emiterea acordului de mediu, ARPM Timişoara nu era îndreptăţită să iniţieze această procedură. Competenţa îi revenea ANPM. Eliberarea acordului s-a făcut fără ca Ministerului Mediului şi ANPM să fie informate, şi a fost determinată de iresponsabilitatea angajaţilor“, a menţionat ministrul Mediului.
Rovana Plumb a apreciat, totodată, că fiecare proiect minier care prevede eliberarea unui acord de mediu trebuie tratat în mod particular, iar cazul Certej nu poate constitui un precedent.
“Proiectul Certej nu poate constitui un precedent şi nu poate fi asemănător cu proiectul de la Roşia Montană. Resursele Românei nu vor fi niciodată obiect de tranzacţie pe sub mână pentru niciun funcţionar public. Resursele trebuie tratate cu toată responsabilitatea şi fiecare proiect trebuie evaluat separat în acest sens”, a mai spus Rovana Plumb.
De remarcat, compania canadiană Eldorado Gold Corporation a obţinut avizul de mediu pentru exploatarea auriferă din comuna Certeju de Sus, dar mai multe organizaţii de mediu contestă acest fapt, apreciind că tehnologia de prelucrare, în care se folosesc cianurile, este riscantă pentru mediul înconjurător.
Reprezentanţii Deva Gold, parte a Eldorado Gold Corporation, au explicat, la începutul acestei luni, că folosirea cianurilor se va limita la concentratul aurifer, care reprezintă 10% din totalul minereului exploatat în cariera de la Certej.
Exploatarea minereului aurifer se va face în carieră deschisă, la suprafaţă, pe o perioadă de 16 ani, urmând ca, la final, să fie executate şi lucrări de închidere, care vor dura alţi patru ani. Se estimează că vor fi create circa 800 de locuri de muncă în faza de pregătire, urmând ca apoi numărul acestora să se stabilizeze la circa 500-550.
Valoarea investiţiei de la exploatarea minieră Certej se ridică la 200 de milioane de euro. Producţia preconizată este de 32 de milioane de tone de minereu aurifer, cu un conţinut mediu de aur estimat la 2,1 g/tonă.
Răspuns de la Deva
Ca răspuns la acuzaţiile ministrului Mediului, conducerea companiei Deva Gold, parte a grupului canadian Eldorado Gold Corporation, susţine că tehnologia promovată pentru proiectul de exploatare a minereului aurifer din comuna hunedoreană Certeju de Sus respectă legislaţia românească şi europeană de mediu.
În ceea ce priveşte intenţia Ministerului Mediului de a anula acordul de mediu pentru exploatarea de la Certej, reprezentanţii Deva Gold vor analiza motivele care sunt prezentate de reprezentanţii ministerului, manifestându-şi, totodată, disponibilitatea de a completa acele documente ce nu ar fi în regulă.
“În cazul în care se va dovedi că în documentaţie există vreo scăpare, compania este dispusă să completeze şi să facă totul pentru respectarea legislaţiei în vigoare. (…) Deocamdată aşteptăm să vedem motivele care stau la baza anulării avizului de mediu. Din punct de vedere legal şi tehnic am făcut şi am procedat la tot ce ni s-a cerut de către comisiile tehnice de avizare (CAT) – nominalizate la nivel de Ministerul Mediului, de agenţia regională şi agenţia locală de mediu”, a declarat directorul general al companiei Deva Gold, Nicolae Stanca, transmite Agerpres.
El a adăugat că au fost respectate şi întâlnirile transfrontaliere pentru obţinerea avizului de mediu, cu referire la Ungaria.
“Timp de şase ani am participat la toate întâlnirile, la toate comisiile, cu factorii de decizie care au fost nominalizaţi, şi am făcut tot ce ni s-a cerut. În plus, pe linie transfrontalieră am avut doi ani de zile contacte cu partea maghiară, întâlniri, dezbateri publice la Szeged, la Budapesta, întâlniri bilaterale la nivel de Ministerul de Externe şi Ministerul Mediului cu delegaţia ungară, unde, punctual, au fost discutate toate aspectele”, a completat Nicolae Stanca.
Potrivit acestuia, normele europene permit exploatarea aurului prin tehnologii care folosesc cianurile în procesul de producţie, în cazul exploatării de la Certej fiind vorba de o concentraţie de trei ori mai mică decât valorile maxime admise.
“Eu ştiu că toată tehnologia la viitorul proiect Certej respectă legislaţia românească în domeniul de mediu şi legislaţia Uniunii Europene. Fac precizarea că normele UE dau voie la astfel de proiecte, cu deversare de maxim 10 ppm, iar proiectul nostru are 3 ppm, cu deversare în iaz de decantare şi nu în albie minoră. (…) Normele europene admit o concentraţie de cianură de 10 ppm, iar noi avem 3 ppm. În plus, în avizul de mediu obţinut de la Apele Române ne condiţionează cu maxim 5 ppm, iar noi avem 3 ppm. Deci, am respectat tot ce s-a cerut”, a spus directorul Deva Gold.
În ceea ce priveşte ariile protejate, directorul Nicolae Stanca a menţionat că proiectul Certej nu intră sub incidenţa acestora, deoarece ariile protejate au fost instituite spre finalul procedurii necesare pentru obţinerea acordului de mediu pentru exploatarea minieră.
“Noi suntem dispuşi să respectăm tot ce înseamnă legislaţie, tot ceea ce ni se cere, dar nu pot să cred toate avizele care au fost acordate înaintea avizului de mediu au fost incorecte”, a concluzionat directorul Deva Gold, Nicolae Stanca.
Interes naţional la Roşia Montană
Roşia Montană este un proiect de interes naţional aflat în stadiul de evaluare, dar, până când nu se finalizează procedura privind garanţiile financiare şi până când două directive europene nu vor fi transpuse în legislaţia românească, nu putem vorbi de o decizie, a mai declarat Rovana Plumb.
“Ministerul Mediului susţine orice investiţie, cu condiţia ca aceasta să respecte prevederile legale. În momentul în care vom avea toate normele, conform legislaţiei în vigoare, se va lua o decizie în privinţa proiectului de la Roşia Montană. Vorbim despre două directive europene, transpuse în legislaţia din România, şi care se referă la deşeurile din industria extractivă, respectiv la responsabilitatea de mediu. În ceea ce priveşte Directiva care se referă la deşeurile din industria extractivă, la Ministerul Economiei se află în derulare procedura privind stabilirea obligaţiilor de mediu. În momentul în care aceasta va fi finalizată, vom face paşii următori (…)”, a afirmat Rovana Plumb.
Potrivit ministrului Mediului, este nevoie de documentaţie completă în cazul Roşia Montană, dar, până când nu se finalizează procedura privind garanţiile financiare, Comitetul de Analiză Tehnică (CAT) din cadrul ministerului nu va mai avea nicio întâlnire.
“Actele normative privind stabilirea procedurilor trebuiau făcute demult. În trei luni de zile de când am venit, am încercat să periem şi facem tot ceea ce ţine de noi pentru a pune în mişcare tot ceea ce înseamnă subsecvente pe directivele transpuse în legislaţia naţională. Stadiul proiectului minier de la Roşia Montană este, în acest moment, de evaluare. Se vor urmări paşii în conformitate cu legislaţia şi cu procedurile şi normele în vigoare. Repet, Roşia Montană este un proiect de interes naţional, care necesită o abordare cu multă seriozitate şi maximă responsabilitate. Este un proiect pentru care acordul de mediu integrat va trebui să urmărească procedura clară şi legală. Până când nu se finalizează procedura privind garanţiile financiare, conform directivei, nu va mai fi vreo întâlnire a Comitetului de Analiză Tehnică în cazul Roşia Montană”, a explicat Rovana Plumb.
Reamintim, la finele lunii iulie 2012, ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, declara că Executivul va decide desecretizarea licenţei de exploatare pentru Roşia Montană în baza unei solicitări scrise a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), însă este necesar şi acordul investitorului.
Într-un punct de vedere oficial, remis ulterior, compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a precizat că desecretizarea contractului de licenţă pentru proiectul minier de la Roşia Montană va fi posibilă numai dacă statul român va modifica legea care clasifică aceste informaţii.
RMGC a fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba. Acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31% din capital şi Gabriel Resources – cu 80,69%.
Compania urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.
În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind, astfel, primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.
