Băncile din Europa şi Statele Unite ale Americii au plătit amenzi în valoare totală de aproape 65 de miliarde de dolari în 2014, cu 40% mai mult decât în 2013, potrivit unui raport al grupului Boston Consulting, citat de The Wall Street Journal. Valoarea totală a penalităţilor pe care le-au dispus autorităţile de reglementare din Europa şi SUA în 2014 este cea mai mare din istorie, aceste amenzi fiind date pentru o serie de nereguli, cum ar fi manipularea pieţei valutare sau a dobânzilor şi efectuarea de tranzacţii cu ţări aflate pe lista sancţiunilor SUA.
Dacă până anul trecut cele mai multe dintre amenzile mari este dispuse pentru fapte petrecute în anii de dinaintea crizei financiare, în 2014 a crescut semnificativ numărul amenzilor care au vizat încălcări recente ale reglementărilor din sistemul bancar.
„Estimarea noastră este că aceste costuri determinate de litigii vor fi în continuare substanţiale, devenind deja o parte a costurilor presupuse de întreprinderea unei afaceri”, a afirmat Ingmar Broemstrup, analist al Boston Consulting Group, citat de Mediafax.
În iunie, banca BNP Paribas din Franţa a recunoscut că s-a angajat în tranzacţii cu ţări sancţionate şi a fost nevoită să plătească penalităţi în valoare de 9 miliarde de dolari. În plus, BNP a trebuit să concedieze 13 angajaţi, inclusiv pe directorul departamentului de Etică pentru America de Nord, şi să accepte o comisie externă de supraveghere.
În luna martie, Bank of America a plătit 6,3 miliarde de dolari către autorităţile din SUA pentru acordarea unor credite ipotecare care nu au respectat condiţiile legale. Câteva luni mai târziu, în august, banca achitat o amendă de 16,65 de miliarde de dolari într-o altă investigaţie care a vizat tot acordarea de credite ipotecare.
În noiembrie, şase bănci mari, Citigroup, J.P. Morgan Chase&Co., Bank of America, HSBC, UBS şi Royal Bank of Scotland, au acceptat să plătească o penalitate în valoare de 4,3 miliarde de dolari către autorităţile de reglementare din Elveţia, SUA şi Marea Britanie pentru acuzaţii privind manipularea pieţei valutare.
De asemenea, Citigroup a anunţat în decembrie că se aşteaptă să aibă nevoie de 2,7 miliarde de dolari în plus faţă de suma estimată anterior, pentru a acoperi costurile privind litigiile. Grupul american ia în calcul posibilitatea de a achita penalităţi rezultate în urma unor investigaţii care vizează acuzaţii de spălare de bani şi manipularea pieţei valutare şi a dobânzilor bancare.
Rusia a cheltuit 90 miliarde dolari pentru susţinerea rublei
Altfel, Banca centrală a Rusiei a cheltuit 90 de miliarde de dolari în acest an pentru susţinerea rublei, însă nu a reuşit să oprească declinul monedei ruse, care s-a depreciat cu peste 40% faţă de dolar de la începutul anului, relatează agenţia rusă de ştiri ITAR-TASS.
Moneda rusă se tranzacţiona la începutul anului la 33 de unităţi pe un dolar, în timp ce miercuri, în ultima şedinţă din acest an, banca centrală a Rusiei afişa un curs de 56,2 ruble pentru un dolar.
Deprecierea rublei a fost determinată de scăderea preţurilor petrolului la nivel mondial, de sancţiunile impuse Rusiei de către Uniunea Europeană şi SUA, pe fondul conflictului din Ucraina, precum şi de situaţia economică dificilă a ţării.
De altfel, banca centrală a anunţat că rezervele sale internaţionale au scăzut cu 15,7 miliarde de dolari în săptămâna 13-19 decembrie, ajungând la 398,9 miliarde de dolari, cel mai redus nivel înregistrat în ultimii trei ani.
La jumătatea lunii decembrie, rubla a scăzut pe parcusul unei singure şedinţe cu 19%, la 80,1 unităţi faţă de dolar, marcând cel mai mare declin din 1998, când Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriilor în moneda locală.
Tot miercuri, Biroul de Statistică din Rusia a prezent primele estimări privind evoluţia preţurilor de consum în 2014, potrivit cărora inflaţia s-a accelerat cu 11,4% la nivelul acestui an, consemnând cel mai ridicat nivel din 2008.
Săptămâna trecută, ministerul rus de Finanţe, Anton Siluanov, şi-a revizuit drastic prognoza de creştere economică, anticipând o contracţie a produsului intern brut de până la 4% pentru 2015, luând în calcul un preţ mediu al petrolului de circa 60 dolari/baril.
