Acasă Economie Amenzi de Moş Crăciun

Amenzi de Moş Crăciun

de GM

Rezultatul anchetei pe piaţa carburanţilor ar putea fi anunţat până la sfârşitul anului, a anunţat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), în cadrul Conferinţei FOCUS ENERGETIC “Siguranţa în aprovizionarea cu petrol şi gaze a României”. Totuşi, , în cazul în care companiile din domeniu vor contesta raportul în instanţă, acesta poate întârzia câţiva ani.

El a precizat că cei cinci jucători din această piaţă anchetaţi de Concurenţă vor putea să-şi spună punctele de vedere în legătură cu raportul transmis de CC în data de 21 decembrie. Până pe 16 decembrie societăţile sunt obligate să trimită propriile rapoarte către Consiliu. În principiu, Autoritatea de Concurenţă ar trebui să anunţe rezultatul acestei prime etape a anchetei din domeniul carburanţilor în câteva zile după ce companiile vor fi audiate. “Dacă firmele nu vor cere date suplimentare, decizia Consiliului Concurenţei ar putea fi anunţată public până la sfârşitul anului”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

“Pentru a doua parte rezultată în urma disjuncţiei acestei anchete sper să mai reuşim să facem un pas la jumătatea anului viitor. Deocamdată, ne concentrăm pe această primă parte a anchetei”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

Cei cincimari jucători de pe piaţa petrolieră din ţara noastră (OMV Petrom, Rompetrol, LukOil, MOL şi Agip) sunt anchetaţi, încă de la începutul anului 2005, pentru că ar fi încălcat articolele 5 şi 6 din Legea Concurenţei, care fac referire la înţelegeri între companii şi, respectiv, poziţie dominantă în piaţă,

Bogdan Chiriţoiu a declarat că între sancţiunile recomandate de Comisia Europeană sunt diferenţe şi că CC va analiza măsura în care vor fi păstrate aceste sume. Potrivit legii, amenda aplicată poate ajunge până la 10% din cifra de afaceri a companiei, cele cinci societăţi totalizând vânzări de şase miliarde euro.

Preţul corect la gaze

Pe de altă parte, preşedintele CC a menţionat că România are probleme legate de faptul că nu are interconectări cu alte state.

“Există probleme pentru că nu există interconectări cu alte state, iar preţul la noi e mult sub preţul extern. Bine, întrebarea este care este preţul corect. Poate Comisia descoperă că preţul extern nu este cel corect”, a adăugat Chiriţoiu.

De altfel, cea mai importantă problemă legată de piaţa gazelor naturale este aceea că, pe plan intern, există numai doi producători (Petrom şi Romgaz), iar gazele din import au o singură sursă, concernul rus Gazprom. În plus, ANRE recomandă un preţ pentru gazul autohton, de 495 lei/1000 mc (circa 150 dolari/1000 mc), în timp ce importurile se realizează la preţuri de aproximativ 545 dolari/1000 mc.

În plus, Comisia Europeană a trimis România la Curtea Europeană de Justiţie pentru că pe conducta ce intră în ţară la Isaccea şi iese la Negru Vodă nu pot fi transportate decât gaze ruseşti, nerespectându-se, astfel, legislaţia europeană privind accesul terţilor la reţea. Încă din anii ’70 România are încheiate acorduri interguvernamentale cu Rusia (ultimul semnat în 1996) privind tranzitul gazelor exportate de Gazprom spre Turcia, Grecia şi Macedonia. În legislaţia europeană nu există, însă, noţiunea de „conductă de tranzit”, iar gazoductul Isaccea- Negru Vodă este considerat de Bruxelles conductă de interconexiune.

Directorul Transgaz, Elisabeta Ghidiu, a anunţat că se poartă negocieri cu Gazprom pentru prelungirea cu un an a acordului de tranzit. De remarcat, această prelungire are, probabil, nevoie şi de acordul Comisiei Europene.

În privinţa retrogradării ratingului Transgaz de către agenţia Standard&Poor’s, aceasta nu ar trebui să influenţeze cu nimic implementarea managementului privat în companie şi nici scoaterea la vânzare a unui pachet de acţiuni, a spus directorul general în cadrul Ministerului Economiei, Alexandru Săndulescu. La rândul său, Elisabeta Ghidiu a precizat că “a fost vorba despre o revizuire a ratingului Transgaz pentru activităţile realizate în lei, în concordanţă cu cel al ţării”. Agenţia Standard&Poor’s a redus, cu două zile în urmă, ratingul pentru împrumuturile în lei ale Transgaz la “BB+”, cu perspectivă stabilă, de la “BBB-”. Compania este, astfel, în categoria “junk”, nerecomandată pentru investiţii. Decizia de revizuire a ratingului pentru moneda locală a fost determinată de retrogradarea efectuată de către Standard&Poor’s a ratingului suveran înmonedă locală a României dela“BBB-/A-” la“BB+/B”.

Bruxelles-ul cu ochii pe gaze

Bogdan Chiriţoiu a mai spus că anumite elemente din investigaţia antitrust declanşată în septembrie de Comisia Europeană (CE) în sectorul gazelor naturale din zece state UE din Europa Centrală şi de Est, privesc şi România. Deoarece mai multe companii de pe piaţa gazelor au fost suspectate de un comportament exclusivist, precum împărţirea pieţei, împiedicarea accesului la reţele, bariere în calea diversificării ofertei sau preţuri excesive, Comisia Europeană a declanşat o investigaţie antitrust, care viza mai multe firme, printre care Gazprom, OMV, RWE și EON. România importă indirect gaze de la Gazprom, prin intermediul unor firme agreate de grupul rus. „Investigaţia declanşată de UE pe Gazprom nu acoperă acum şi România, dar sunt aspecte care ne privesc”, a afirmat Chiriţoiu, care a adăugat că nu poate oferi informaţii suplimentare. Reamintim, OMV deţine Petrom, care extrage aproximativ jumătate din cantitatea de gaze naturale produsă în România (cealalată jumătate este produsă de Romgaz, companie în care acţionar majoritar este statul român).

Consiliul Concurenţei va colabora cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie pentru analizarea pieţei gazelor naturale, urmând să elaboreze o serie de recomandări pentru liberalizarea preţului gazelor naturale, a mai spus Bogdan Chiriţoiu. “Vrem să cunoaştem ce se întâmplă pe această piaţă. Vrem să colaborăm strâns cu ANRE şi să facem recomandări despre cum vom putea liberaliza piaţa gazelor”, a afirmat Chiriţoiu. „Sper ca analiza noastră să contribuie şi la ceea ce trebuie să facă Parlamentul şi Guvernul”, a mai spus preşedintele CC.

Liberalizarea pieţei este o obligaţie a României asumată prin acordul precautionary stand by cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. „Comisia Europeana este preocupată de crearea unei pieţe comune a gazelor (…) Evident că în România nu avem aşa ceva. Având o diferenţă mare între preţul intern şi cel extern însemnă că nu avem o funcţionare a pieţei”, a afirmat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Potrivit acestuia, „când ai disparităţi mari de preţ este semn că nu avem o piaţă de gaze integrată în cea europeană. (…) Poate Comisia Europeana descoperă că preţul din exterior nu este cel corect”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

Având în vedere că gazele se transportă în special pe conducte, proiecte ale căror costuri sunt de ordinul miliardelor de dolari, problema amortizării investiţiilor se poate rezolva prin contracte de furnizare pe termen lung.

Totuşi, contractele pe termen lung pot bloca piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale, consideră Bogdan Chiriţoiu. „În general, nu ne plac contractele pe termen lung, pentru că blochează piaţa”, a spus Chiriţoiu. Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei nu este împotriva unor astfel de contracte, dacă respectă preţul pieţei, a explicat Chiriţoiu.

Acesta a mai spus că suspiciunile legate de practicarea unor preţuri mai mici prin contractele pe termen lung apar în special în cazul companiilor de stat. „Dacă nu ar fi vorba de firme de stat, nu ne-am pune problema de preţuri mai mici”, a spus preşedintele CC.

din aceeasi categorie