Anul 2016 începe cu scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, cu TVA 9% pentru apă, atât potabilă cât şi de uz industrial şi agricol, cu un impozit pe dividende de 5%, în scădere de la 16%, cu un regim diferenţiat de impozitare pentru microîntreprinderi, dar şi cu impozite mai mari pentru clădiri. Prima dintre prevederi este cuprinsă în noul Cod Fiscal, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2016, iar celelalte au fost aprobate, ulterior promulgării Codului Fiscal, prin Ordonanţă de Guvern. Decizia Guvernului Ponta de reduce TVA de la 24% la 20% nu va produce consecințe decât pentru bugetul de stat, care va avea încasări mai mici. Consumatorii români nu vor avea șansa de a simți în buzunare această reducere, considerată o mică ”revoluție” fiscală.
În cazul impozitării microîntreprinderilor, schimbările presupun majorarea plafonului de încadrare în categoria de “microîntreprindere”, de la 65.000 euro la 100.000 euro şi introducerea unui sistem de cote de impozitare diferenţiate în funcţie de numărul de salariaţi, între 1% şi 3%. Astfel, impozitul va fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaţi, inclusiv, 2% pentru cele cu un salariat şi 3% pentru cele care nu au salariaţi.
Tot de la 1 ianuarie 2016 dispare şi taxa pe construcţiile speciale din agricultură. Iniţial, autorităţile au propus ca taxa să fie eliminată complet din 2016, însă, în momentul în care preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Codul Fiscal în Parlament spre reexaminare, s-a decis menţinerea în vigoare până la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor din agricultură. Taxa pe stâlp a fost redusă, de la 1,5% iniţial la 1% începând cu 1 ianuarie 2015.
Şi supraacciza la carburanţi, în valoare de 7 eurocenţi/litru rămâne în vigoare încă un an, deşi prima variantă a Codului Fiscal prevedea eliminarea ei la 1 ianuarie 2016. Actul normativ prevede dispariţia acestei taxe la 1 ianuarie 2017.
Însă, de la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare noua formulă de impozitare pentru imobile, care duce la creşteri semnificative de taxe, în special pentru firmele mici, care au sediul firmei acasă. Astfel, din 2016, taxele locale pe clădiri se vor stabili la fel, indiferent de natura juridică a contribuabilului, persoană fizică sau juridică, diferenţierea urmând să se realizeze în funcţie de destinaţia clădirii, rezidenţială sau comercială. În plus, autorităţile locale vor putea decide aplicarea unei cote de impozitare cuprinse între 0,08% şi 0,2% pentru clădirile folosite ca locuinţă, şi între 0,2% şi 1,3% pentru cele folosite în activităţi economice (sedii PFA, sedii firmă, cabinete etc.).
Tot din 2016, cei care obţin venituri din activităţi independente vor fi obligaţi să plătească CAS (contribuţia pentru pensie), chiar dacă obţin şi venituri de natură salarială. În schimb, pentru aceste venituri creşte deducerea de bază de la 20% la 40%. De asemenea, persoanele fizice autorizate vor plăti, pe lângă impozitul de 16% pe venit, şi contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) de 5,5%, şi CAS de 10,5%. Pe de altă parte, contribuţia la CAS va fi plafonată la cinci salarii medii brute lunare.
În acelaşi timp, persoanele fără venituri vor fi obligate, din 2016, să achite CASS şi să depună o declaraţie fiscală în acest scop la Agenţia Naţională de Administrare Fiscala.
S-au ieftinit carburanţii şi curentul
Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis scăderea, de la 1 ianuarie 2016, a facturii plătite de populaţie cu 3,5%, a anunţat preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, într-o întâlnire cu presa. ”Am decis o reducere de 3,5% de la 1 ianuarie pentru factura finală. Tarifele de distribuţie au scăzut cu 12% în medie, însă a crescut ponderea certificatelor verzi de la 35 de lei la 43 de lei”, a arătat Havrileţ.
Ponderea certificatelor verzi în factura consumatorilor casnici a crescut după ce un număr de 37 de companii mari consumatoare de energie au fost exceptate de la plata unei părţi a certificatelor verzi. ”Dacă nu ar fi crescut cota de certificate, factura finală ar fi fost redusă cu 5,5%”, a adăugat Havrileţ.
Pe de altă parte, ANRE a stabilit majorarea cu 5,51% a preţului energiei produse de Hidroelectrica şi livrate în coşul reglementat şi cu 2,57% în cazul energiei produse de Nuclearelectrica începând cu 1 ianuarie 2016. Astfel, preţul energiei hidro pentru contractele reglementate va fi de 120,55 lei pe MWh, iar al energiei nucleare, 162,51 lei/MWh. Hidroelectrica este cel mai ieftin producător de energiei electrică din ţară, urmat de Nuclearelectrica.
Totodată, Comitetul de Reglementare a decis că vor fi preluate în coşul reglementat de energie cantităţi de 2.697.703 MWh de la Hidroelectrica şi de 1.454.562 de MWh de la Nuclearelectrica.
Pe de altă parte, preţul unui litru de benzină şi motorină este mai mic cu 3,22%, respectiv cu 16-19 bani, începând din 1 ianuarie 2016, în urma reducerii Taxei pe Valoarea Adăugată de la 24% la 20%.
Preţul benzinei şi al motorinei variază de la o benzinărie la alta, în funcţie de amplasamentul acesteia. Astfel, spre exemplu, într-o staţie din Bucureşti, motorina standard se vindea pe 31 decembrie 2015 cu 4,81 lei/litru, iar, din 1 ianuarie 2016, preţul a scăzut la 4,65 lei pe litru.
Reamintim, supra-acciza la carburanţi, în valoare de 7 eurocenţi/litru, rămâne în vigoare încă un an. Taxele, respectiv accizele şi TVA, reprezintă mai mult de jumătate din preţul de la pompă al carburanţilor în România.
Scad tarifele la biletele de tren
Tarifele biletelor de tren vor scădea cu circa 4% de la 1 ianuarie 2016, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Codului Fiscal privind reducerea TVA la 20%, informează CFR Călători, printr-un comunicat de presă. Compania precizează că biletele pot fi cumpărate online, de pe www.cfrcalatori.ro, de la automatele XsellKiosk din gări, de la automatele ZebraPay, direct de la casele de bilete din gări şi agenţii de voiaj CFR şi de la distribuitori autorizaţi (agenţii de turism).
“La cumpărarea online, tipărirea biletului nu este obligatorie, clientul fiind identificat în tren doar pe baza cărţii de identitate şi al ID-ului de bilet”, se menţionează în comunicat.
Societatea de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA este operatorul naţional feroviar de pasageri, care efectuează transportul public de călători pe calea ferată.
România s-a scumpit cu 4%
De la 1 ianuarie 2016, taxa pe valoare adăugată s-a redus cu 4% pentru toate mărfurile pentru care TVA era de 24%. Măsura nu pare să se aplice și clientului final, care, de cele mai multe ori, nu va avea parte de această reducere și pe nota de plată. Sunt sectoare unde această măsură s-a simțit din prima zi a anului, precum comercizaliarea carburanților. Benzinăriile au scăzut prețurile corespunzător, chiar de la miezul nopții, la intrarea în noul an. Aceeași măsură ”nu se vede” la comercianții mai mici, care, deși aplică TVA redusă, prețul plătit de clienți este același. Explicația comercianților este că timp de doi ani nu au majorat prețurile, așa că reducerea TVA le-a oferit șansa unei creșteri de preț care să nu fie vizibilă pentru clienți și să influențeze negativ percepția. În concluzie, multe mărfuri s-au scumpit cu 4%.
Până la 1 ianuarie 2016, România avea una dintre cele mai mari cote de TVA din Uniunea Europeană, depășită numai de Danemarca și Ungaria. România a ajuns în această situație în 2010, crescând TVA de la 19% la 24%, ca măsură pentru stabilizarea finanțelor țării în condițiile crizei mondiale. La acel moment, prețurile mărfurilor au crescut corespunzător, bulversând situația financiară a populației.
Între timp, Guvernele care au fost au adoptat măsuri de reducere a TVA la produse alimentare, pentru că în acest sector se înregstrează cele mai mari cote ale evaziunii fiscale. S-a pormit cu pâinea, unde taxa pe valoare adăugată a scăzut de la 24% la numai 9%, în condițiile în care piața neagră reprezenta 70%; introducerea acestei măsuri nu a făcut curățenie în sector, evaziunea fiscală fiind estimată acum la 50% din piață, dar a permis agenților economici care funcționau legal să-și ducă mai departe afacerile, amenințate cu falimentul din cauza concurenței pieței negre. La acea vreme, prețurilor finale la produsele de panificație nu au scăzut cu 12% cât ar fi trebuit, ci cu mai puțin.
A urmat, în vara lui 2015, reducerea TVA la 9% pentru restul produselor alimentare. S-au consumat multe energii cu privire la respectarea acestei măsuri. Consumatorii și politicienii au acuzat lanțurile de magazine, care dau tonul prețurilor, că, de la momentul anunțului măsurii de reducere a TVA și până la aplicare, au majorat, treptat, prețurile, astfel că, la momentul aplicării legii, reducerea nu a mai produs niciun efect benefic pentru consumatori, pentru că reducerea de TVA a fost anulată de creșterea generală a prețurilor. S-au constituit comisii parlamentare, a fost implicat Consiliul Concurenței, pentru ca, în cele din urmă, rezultatele verificărilor promise să nu mai apară.
Din istoricul evoluției TVA în Rmânia, dar și a altor taxe și impozite, a rezultat că niciodată reducerile nu s-au reflectat în totalitate în prețurile finale. Au fost o ocazie ca agenții economici comercianți să majoreze prețurile, cu explicația că trebuie să recupereze pierderi generate de constrângerile fiscale anterioare.
