Comisia Europeană (CE) propune extinderea cu patru ani, până în octombrie 2014, a termenului până la care pot fi acordate ajutoare de stat destinate închiderii minelor de huilă generatoare de pierderi din Uniunea Europeană (UE). Iniţial, comisarul european pentru competiţie, Joaquin Almunia, lansase varianta care prevedea prelungirea cu 12 ani, începând din 2011, a termenului până la care se vor elimina ajutoarele de stat pentru mineritul de cărbune. Pe de altă parte, la mijlocul lunii iunie, şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană au decis că, până la sfârşitul anului 2023, trebuie închise centralele electrice vechi, alimentate cu cărbuni. Ceea ce presupune că, după ce minele extrem de “păguboase” vor fi închise, celelalte ar putea beneficia de subvenţii până când se vor închide şi termocentralele pe cărbune, adică în anul 2023 (cât fusese şi propunerea iniţială a lui Almunia).
„Obiectivul propunerii (n.r. – care va fi înaintată Consiliului de Miniştri al UE) este de a asigura închiderea definitivă a minelor până la 15 octombrie 2014. Nu trebuie să existe îndoieli în legătură cu acest aspect. Companiile trebuie să fie viabile fără subvenţii. CE va permite acordarea de ajutoare de stat numai companiilor care au un plan de închidere, iar subvenţiile trebuie îndreptate din ce în ce mai mult către susţinerea costurilor sociale şi de mediu ale acestei măsuri”, a afirmat comisarul pentru Competiţie, Joaquín Almunia.
Acordarea oricărui ajutor nou în domeniu va fi condiţionată de prezentarea unui plan de închidere a minelor care generează pierderi, se arată într-un comunicat al CE. Aplicarea planului de închidere va fi strict monitorizată, se arată în comunicat. Subvenţiile trebuie să descrească în timp, cu cel puţin 33% pe o perioadă de 15 luni, iar în cazul în care mina aflată pe pierderi nu ar fi închisă până la 15 octombrie 2014, beneficiarul ar trebui să ramburseze subvenţiile.
Conform legislaţiei comunitare actuale, ajutoarele de stat pentru cărbune ar fi trebuit eliminate la sfârşitul acestui an. Comisia notează, însă, că interzicerea ajutoarelor de stat începând cu sfârşitul lui 2010 ar avea consecinţe sociale şi economice nefaste, în contextul recesiunii, pentru o serie de regiuni în care numărul persoanelor angajate în domeniu este destul de mare. În UE, aproximativ 100.000 de oameni lucrează în domeniu, 42.000 în sectorul extracţiei şi 55.000 în sectoare conexe. Minele care se bazează pe subvenţii sunt situate mai ales, dar nu exclusiv, în regiunile Ruhr din Germania, nord-vestul Spaniei şi Valea Jiului. Producţia de electricitate se bazează în proporţie de 40% pe cărbune în Germania şi România, respectiv 25% în Spania. Producţia de huilă din UE este redusă, de 147 de milioane de tone în 2008, reprezentând 2,5% din producţia mondială. UE depinde de importuri pentru mai bine de jumătate din cărbunele utilizat în generarea de energie.
Minele, “la braţ” cu termocentralele
Reamintim, Joaquin Almunia anunţa, la sfârşitul lunii iunie, prelungirea cu 12 ani (nu doar cu 4!), începând de anul viitor, a termenului până la care se vor elimina ajutoarele de stat pentru mineritul de cărbune în UE. În plus, şefii de state şi de guverne din UE au decis că, până la sfârşitul anului 2023, trebuie închise centralele electrice vechi alimentate cu cărbuni, dacă proprietarii nu sunt pregătiţi să le echipeze cu filtre pentru reducerea poluanţilor. Totodată, aceştia au hotărât că proprietarii tuturor celorlalte tipuri de centrale electrice trebuie să înceapă să facă planuri pentru reducerea poluanţilor, precum sulful şi oxidul de azot, care afectează sănătatea, calitatea apei sau a solului. Astfel, subvenţiile pentru minerit ar fi trebuit să acopere perioada până în 2023, ceea ce ar fi însemnat că minele de cărbune ar fi urmat să se închidă o dată cu termocentralele.
CNH “curăţată”
Cele mai mari companii din industria românească a mineritului de cărbune sunt Compania Naţională a Huilei (CNH) şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). Valoarea ajutorului de stat primit de CNH a fost, în anul 2007, de 112,3 milioane euro în 2007, anul trecut – 92 milioane euro şi 69 milioane euro în 2009, urmând ca în 2010 compania să primească 245,6 milioane de lei (circa 59,3 milioane euro). Deşi a redus mult costurile, în special prin reducerea cheltuielilor cu angajaţii (mai ales prin disponibilizări), CNH nu reuşeşte să se redreseze şi să ajungă pe linia de plutire. La unele unităţi, costurile de producţie sunt enorme. De exemplu, Exploatarea Minieră Livezeni cheltuieşte 10.000 de lei la mia de lei producţie marfă, în timp ce mina Petrila şi Uricani au cheltuieli de 3.000 de lei la mia de lei producţie marfă. Cel mai bine stau exploatările miniere Lonea, Lupeni, Paroşeni şi Vulcan unde se consumă “numai” dublu faţă de cât se produce.
CNH este cel mai mare datornic la bugetul de stat, cu datorii de 4,34 miliarde lei după primele patru luni ale acestui an, faţă de 4,16 miliarde lei la sfârşitul lui 2009. Societatea a înregistrat anul trecut pierderi totale de 599,8 milioane lei (141,8 milioane euro), cu 70% mai mari decât cele din 2008. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli din acest an, pierderile CNH ar urma să ajungă la 678,9 milioane lei în 2010.
“Erorile politice din ultimii 20 de ani au făcut ca datoriile Companiei Naţionale a Huilei către bugetul statului să ajungă la un miliard de euro. De asemenea, Termoelectrica, unul din marii datornici, nu a făcut altceva decât să acumuleze datorii în urma erorilor politice făcute în timp”, a decxlarat, recent, ministrul Economiei, Adriean Videanu, sub autoritatea căruia se află cele două companii. Acesta a precizat că, la ora actuală, nu există posibilitatea recuperării acestor datorii, deoarece Termoelectrica şi CNH nu pot fi privatizate. “Prin înfiinţarea celor două companii naţionale energetice (n.r. – Electra şi Hidroenergetica), ceea ce este profitabil din CNH va intra în structurile uneia din cele două companii, respectiv în Hidroenergetica, şi toate activele neperformante vor rămâne în afara companiei, pe care le vom lichida. Această procedură curaţă bilanţul companiilor şi nu se intră cu balastul acesta în interioul celor două companii energetice”, a mai adăugat Adriean Videanu.
