Agricultorii României s-au reunit, la Bucureşti, sub oblăduirea preşedintelui Traian Băsescu şi a vicepremierului şi ministru al Agriculturii Daniel Constantin. Fermierii şi-au anunţa, încă o dată, problemele şi nemulţumirile care îi apasă, iar preşedintele Băsescu a reuşit să le dea câteva sfaturi, având în vedere noua sa calitate de agricultor. Rămâne de văzut cât sunt de viabile sfaturile prezidenţiale.
Prima şi cea mai mare problemă a agricultorilor români o reprezintă liberalizarea vânzării terenurilor agricole către străini. “Pământul este principalul mijloc de producţie, este un bun naţional ce nu trebuie înstrăinat. Sunt deja vândute străinilor peste un milion de hectare, iar alte două milioane sunt arendate de aceeaşi categorie. Prin dreptul de preemţiune stabilit prin legea recent adoptată, considerată de majoritatea românilor antinaţională, şi suprafeţele arendate vor intra curând în proprietatea actualilor arendaşi”, a declarat joi preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor. Acesta consideră că se impune revizuirea legislaţiei astfel încât “pământul să rămână în proprietatea exclusivă a românilor”, indiferent cine îl exploatează.
“Solicităm autorităţilor iniţierea unui set de acte normative care să stopeze vânzarea terenurilor agricole către străini şi să protejeze fermierii români şi capitalul românesc. În situaţia actuală fermierii români nu pot beneficia de acces liber la capital care să le permită consolidarea pieţei funciare. Concurenţa pe o piaţă funciară deschisă în România îi dezavantajează în mod cert”, a menţionat Baciu.
România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri.
Legea vânzării terenurilor agricole aproape operaţională
La iniţiativa Ministerului Agriculturii, Parlamentul a promovat Legea 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, cu scopul de coagulare a proprietăţilor fărâmiţate, dar şi ca măsură de diminuare a apetitului investiţional din partea cetăţenilor străini.
În prezent, tranzacţiile cu terenuri agricole sunt blocate, întrucât nu au apărut normele de aplicare a Legii 17/2014. “Normele metodologice pe legea vânzărilor terenurilor agricole vor apărea în câteva zile. Au fost agreate de toate ministerele şi este o chestiune de zile, după care trebuie publicate în Monitorul Oficial”, a declarat, joi, vicepremierul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prezent la conferinţa organizată de LAPAR.
Cadastru din toamnă
“Una dintre cele mai importante probleme ale agriculturii româneşti o reprezintă cadastrul agricol”, a declarat Laurenţiu Baciu. Ministrul Agriculturii a dat asigurări fermierilor că elaborarea cadastrului rural va începe în toamna acestui an. “Eu cred că va exista voinţă politică astfel încât în 2-3 ani să avem în sfârşit cadastru. Acesta este un element care ne-a împiedicat în procesul de comasare. Am insistat pe cadastru pentru că se vorbea ca din fondurile regionale sau de coeziune să alocăm 1,5 -2 miliarde de euro, însă evaluările arată că avem nevoie de o sumă mult mai mică, de circa 500 de milioane de euro”’, a spus ministrul Constantin.
Fermierii vor bancă agricolă
Pe de altă parte, fermierii consideră că autorităţile ar trebui să sprijine înfiinţarea unei bănci agricole, precum şi crearea creditului ipotecar întrucât băncile au încă rezerve în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii.
“Chiar dacă atitudinea băncilor faţă de agriculturi si agricultură s-a mai îmbunătăţit în ultimul timp, graţie relaţiilor dintre Ministerul Agriculturii şi Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), aş vrea să le reamintesc că nu agricultura a falimentat bănci. Agricultorii s-au dovedit cei mai buni colaboratori ai celor care i-au finanţat. Pe de altă parte, investiţiile în agricultură s-au dovedit cel mai uşor şi mai rapid de recuperat. Pentru a facilita şi mai mult accesul la credite, am propus în mai multe rânduri înfiinţarea unei unei bănci agricole şi crearea creditului ipotecar. Nu este greu, trebuie doar să se vrea”, a susţinut Baciu. Fermierii au apreciat relaţia cu FGCR fără de care 80-90% din investiţiile majore din agricultură nu ar fi fost posibil de realizat.
Preşedintele dă sfaturi
Preşedintele Traian Băsescu s-a arătat preocupat de faptul că România, una dintre ţările cu cel mai mare potenţial agricol din Europa, nu are firme autohtone care să valorifice producţia.
“Oameni buni, Dumnezeu să-l ierte, nu mai este Triţă Făniţă să exporte cereale, dar este nepermis ca o ţară care este în primele patru, cinci ţări din Europa din punct de vedere al potenţialului agricol să nu aibă firme româneşti care să se ocupe de găsirea de pieţe, de pieţe alternative şi de a asigura agricultorilor desfacerea producţiei la un preţ bun. De ce trebuie să vând neapărat în Egipt? Când pot să vând în Indonezia? Dar dacă aici vrea… eu nu vreau să pronunţ nume de firme, o să mă batjocorească şi o să vândă aici sau cel puţin o să-mi spună că a vândut aici. Trebuie să ne diversificăm destinaţia şi aici România are oameni capabili să studieze pieţele şi să dea soluţii de diversificare a acestor pieţe pentru că nu este permis să stăm la mâna unor oameni care nu au niciun interes să se nască agricultura românească, ei se servesc pe ei”, a spus şeful statului, la Conferinţa naţională a agricultorilor “Agricultura românească între subzistenţă şi performanţă”.
“Sugestia mea este să creaţi două, trei societăţi de valorificare a producţiei agricole ale dumneavoastră”, a afirmat şeful statului.
Problema irigaţiilor
De altfel, preşedintele a vrut să atragă atenţia şi asupra situaţiei irigaţiilor. “Irigaţii nu vom avea pe suprafeţe foarte mari sau integral pe suprafeţele care au nevoie de irigaţii nici în doi, nici în cinci, poate nici în zece ani, pentru că sunt costuri extrem de mari. Irigaţiile trebuie făcute intelligent, cu costuri minime”, a arătat el, adăugând că şi pe terenul său de la Nana trece un canal de irigaţii care este secat, deoarece presupune costuri foarte mari.
În context, el a apreciat că, în afară de finalizarea canalelor Siret-Bărăgan şi Bucureşti-Olteniţa, ar trebui declanşată o politică de colectare a apei din poli şi tornade. “Statul trebuie să fie şi aici un campion al sprijinului pentru agricultori prin realizarea investiţiilor în mod obligatoriu”, a afirmat Băsescu.
Pe de altă parte, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că, prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală, se vor alocat fonduri pentru infrastructura secundară de irigaţii.
“Ne preocupă reabilitarea sistemului de irigaţii, iar soluţia imediată este că 370 de milioane de euro vor începe să fie investiţi din acest an din fonduri europene în infrastructura secundară. De când guvernăm, am investit 140 de milioane de euro în această infrastructură. Vorbim de acoperirea din fonduri europene a 100% din nevoia pe care o au fermierii”, a spus Daniel Constantin.
Sprijin pentru Moldova
România susţine mărirea contingentului de mere şi de alte produse agricole provenite din Republica Moldova, a declarat vicepremierul Daniel Constantin.
“Au fost câteva discuţii la nivel de prim-miniştri, care au legătură cu agricultura. Vreau să îmi manifest sprijinul pentru mărirea contingentului de produse agricole din Republica Moldova pentru piaţa Uniunii Europene. Astăzi, este o discuţie la nivelul UE, unde o serie importantă de miniştri, în funcţie cu premierul, sunt la Bruxelles şi solicită Comisiei Europene mărirea contingentului pentru mere. Sigur că România va fi, probabil, principalul destinatar, dar am făcut anumite evaluări şi cred că suntem în măsură să primim acele produse. De asemenea, cred că astăzi toţi agricultorii din România şi cei care conduc din punct de vedere politic agricultura sunt alături şi întind o mână Republicii Moldova, pentru a se integra în Uniunea Europeană şi pe piaţa unică”’, a spus Constantin.
România şi Moldova au semnat la începutul lunii aprilie un plan comun de acţiuni în domeniul agricol, pentru perioada 2014 – 2015, care vizează mai multe domenii de activitate, printre care domeniul viticulturii şi cel fitosanitar. Pe 25 septembrie 2013, Comisia Europeană a propus Consiliului şi Parlamentului European modificarea Preferinţelor Comerciale Autonome, astfel încât importurile UE de vinuri moldoveneşti să fie complet liberalizate, înainte de intrarea în vigoare a Acordului de Asociere parafat la Vilnius, care prevede şi crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundate şi Cuprinzătoare (DCFTA).
