Există multă agitaţie în cadrul conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP28) de la Dubai privind ritmul lent al reducerii consumului de combustibili fosili, pentru a lupta contra schimbărilor climatice. De exemplu, statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) fac presiuni împotriva încercărilor de a include expresia „eliminarea combustibililor fosili” într-un acord ce ar urma să fie anunţat. Totuși, un lucru pozitiv pe care delegaţii îl pot sublinia îl reprezintă creşterea flotei de vehicule electrice (EV) pe plan global, în contextul cererii ridicate, se arată într-o analiză a Reuters.
Majorarea vânzărilor EV din ultimii ani au determinat analiştii să-şi accelereze proiecţiile pentru momentul când folosirea ţiţeiului pe plan global va ajunge la apogeu, deoarece subvenţiile publice şi îmbunătăţirea tehnologiei ajută consumatorii să-şi depăşească reticenţele provocate de preţurile ridicate pentru automobilele pe baterii, susţin experţii din industrie, arată Reuters, transmite Agerpres.
IEA, Agenţia Internaţională a Energiei (principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state), se aşteaptă ca la finalul deceniului consumul mondial de petrol să ajungă la apogeu, la un nivel de 103 milioane de barili pe zi (bpd), după ce a făcut în mod regulat ajustări la previziunea sa din 2017, conform căreia nivelul de vârf de 105 milioane bpd va fi atins în 2040.
„Atuul îl reprezintă sprijinul politic pentru trecerea la electrificare, ceea ce reduce substanţial cererea de petrol în sectorul transporturilor, care a fost motorul cheie al creşterii cererii globale de petrol”, a apreciat Apostolos Petropoulos, specialist în energie în cadrul IEA.
Gigantul energetic BP a îmbunătăţit estimările privind vârful cererii globale de petrol, în timp ce guvernele din Statele Unite şi China – cei mai mari utilizatori mondiali de petrol – au redus estimările privind consumul lor intern.
Sectorul transporturilor este responsabil pentru aproximativ 60% din cererea globală de petrol, doar SUA consumând aproximativ 10%, conform IEA. Acest procent ar urma să scadă, IEA estimând că folosirea EV va reduce cu aproximativ cinci milioane de barili pe zi cererea globală de petrol până în 2030.
Vânzările globale de vehicule electrice reprezintă acum aproximativ 13% din totalul vânzărilor auto şi vor creşte probabil la 40% – 45% din piaţă până la finalul deceniului, conform IEA, datorită subvenţiilor şi standardelor stricte de eficienţă.
Printre cele mai recente subvenţii se află Programul american de investiţii (Inflation Reduction Act, IRA), un pachet de 369 de miliarde de dolari, care prevede distribuirea de subvenţii pentru industriile verzi, precum fabricarea de baterii pentru vehiculele electrice sau producţia de panouri solare. În funcţie de anumite cerinţe, programul american de subvenţii a ajutat la reducerea costurilor EV între 3.750 şi 7.500 dolari.
Şi costurile cu bateriile pentru EV au scăzut, în contextul declinului preţurilor unor materii prime, cum ar fi litiul. Deşi cifrele sunt impresionante, IEA susţine că vânzările de vehicule electrice vor trebui să fie chiar mai ridicate – de 70% din piaţă până în 2030 – pentru menţinerea obiectivului Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale.
Producătorii EV, inclusiv General Motors, Ford şi Stellantis, au întârziat în ultimele săptămâni planurile de a accelera producţia, pe fondul majorării costurilor cu forţa de muncă şi al semnelor că dobânzile mai ridicate încetinesc creşterea în SUA. Pe termen mai lung, scăderea costurilor pentru bateriilor folosite la vehiculele electrice sporesc optimismul analiştilor.
Rata viitoarei adoptări EV va depinde semnificativ de preţul vehiculelor electrice şi disponibilitatea staţiilor de reîncărcare, conform experţilor din industrie. China are avantaje pe ambele segmente.
Preţul mediu al unui vehicul electric în China era de 31.165 euro (33.964 dolari) la mijlocul lui 2023, conform firmei de cercetare a pieţei JATO Dynamics. Cel mai ieftin EV din statul asiatic era cu 8% mai ieftin decât cel mai ieftin model echivalent alimentat pe benzină, pe fondul subvenţiilor masive şi al disponibilităţii metalelor rare, care sunt cruciale în producţia EV. Vehiculele electrice au o cotă de piaţă de aproximativ un sfert în China, iar ţara ar urma să conducă creşterea globală.
În contrast, în SUA, preţul mediu al unui vehicul electric depăşeşte 53.000 dolari, conform datelor companiei Kelley Blue Book, cu aproximativ 5.000 dolari mai mult decât o maşină alimentată pe benzină. Statele Unite sunt mult în urma Chinei în privinţa numărului total al staţiilor de reîncărcare publice. Datele publicate în octombrie arată că SUA aveau aproximativ 52.000 staţii de reîncărcare publice, Europa aproximativ 400.000 şi China aproximativ 1,2 milioane.
Chiar în aceste condiţii, IEA se aşteaptă ca EV să reprezinte până la 50% din maşinile noi înmatriculate în SUA, până în 2030.
Unele țări cer încetarea utilizării combustibililor fosili
Cel puţin 80 de ţări solicită un acord la COP28, care să ceară o eventuală încetare a utilizării combustibililor fosili, principala sursă de emisii care contribuie la încălzirea globală, pentru a încerca să atingă obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Însă aceste state au dificultăţi în a convinge ţările care se bazează pe veniturile din petrol şi gaze, care, în schimb, promovează tehnologii precum captarea carbonului, care sunt mai scumpe şi nu au fost încă testate la scară largă.
Statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) chiar fac presiuni împotriva încercărilor de a include expresia „eliminarea combustibililor fosili” într-un acord ce ar urma să fie anunţat la Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP28), în curs de desfăşurare la Dubai, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Într-o scrisoare consultată de Reuters, secretarul general al OPEC, Haitham Al Ghais (Kuwait), a cerut statelor membre să respingă exprimările care vizează combustibilii fosili, apreciind că „presiunile nedrepte şi disproporţionate împotriva combustibililor fosili ar putea să ajungă la un punct de cotitură cu consecinţe ireversibile”.
Scrisoarea este adresată celor 13 state membre OPEC, printre care se numără Irakul, Iranul, Emiratele Arabe Unite, care prezidează în acest an conferinţa COP28, şi Arabiei Saudite, care se află în prima linie a opoziţiei pentru renunţarea la combustibilii fosili.
Al Ghais nu a dorit să comenteze această scrisoare, dar a spus că OPEC vrea să menţină accentul pe discuţiile pe reducerea emisiilor, spre deosebire de selectarea anumitor surse de energie. „Lumea are nevoie de investiţi mari în toate energiile, inclusiv în hidrocarburi. Tranziţia energetică trebuie să fie corectă, justă şi inclusivă”, a spus Al Ghais.
După o săptămână de discuţi tehnice, negocierile au ajuns acum la nivel de miniştrii înainte de ziua de marţi, când se va încheia summitul de la Dubai, ultima fază în care ţările vor încerca să ajungă la un consens cu privire la limbajul referitor la combustibilii fosili.
Ultima versiune a textului negociat include mai multe opţiuni, de la un acord privind „eliminarea combustibilii fosili în conformitate cu cele mai bune date ştiinţifice”, la eliminarea „combustibililor fosili neschimbaţi” şi până la excludere oricărei referiri la combustibilii fosili.
Întrebat despre scrisoarea OPEC, directorul general de la COP28, Majid Al Suwaidi, a evitat termenul „combustibili fosili”, dar a spus că Emiratele Arabe Unite, care asigură preşedinţia summitului, vor un acord pentru ca lumea să-şi atingă obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.
Ediţia din acest an a Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP28), găzduită de Emiratele Arabe Unite la Dubai, este cea mai amplă conferinţă COP organizată vreodată. Potrivit secretariatului UN Climate Change, 97.372 de persoane sunt înregistrate la faţa locului, inclusiv 52.000 de delegaţi din partea statelor participante, alături de observatori şi circa 4.000 de jurnalişti.
