Administraţia Fondului pentru Mediu nu a mai deschis nicio sesiune de depunere de proiecte din 2011 până în 2014, exceptând Programul Rabla. Chiar şi anul trecut, iniţiativele AFM au fost extrem de firave, programele pentru care s-au primit proiecte fiind de extremă urgenţă. Cu toate acestea, AFM stă pe un munte de bani, de care nu se poate atinge.
Proiectul de buget al AFM pentru anul 2015 prezintă un excedent din anii anteriori de 1,718 miliarde de lei, fonduri ce nu sunt alocate pentru susţinerea programelor ce pot fi promovate de Administraţie, potrivit legii. „Această sumă poate fi utilizată conform art. 13, alin. 8 al OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, în condiţiile realizării execuţiei bugetare aferente anului curent, respectiv – încasarea veniturilor bugetare şi efectuarea plăţii cheltuielilor aprobate prin buget”, se arată într-un document al AFM remis FOCUS ENERGETIC.
Numai că articolul invocat nu are astfel de condiţionalităţi: „Sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului se reportează în anul următor, fiind utilizate cu aceeaşi destinaţie”, se arată în textul legislativ.
Doar „Rabla”
AFM a avut o activitate extrem de limitată în ultimii patru ani, în urma interdicţiei de a utiliza fondurile colectate şi păstrate, cel mai probabil, pentru încadrarea în deficitul bugetar convenit de Guvern cu FMI, Banca Mondială şi UE. În 2011, AFM a deschis sesiuni de depunere de proiecte pentru programele privind „Casa verde”, „Rabla”, construirea de piste pentru biciclişti şi crearea de parcuri. Ultimele două programe au figurat aproape ca daruri pentru autorităţile locale. În anii 2012 şi 2013, singurul program care a continuat a fost „Rabla”, pentru ca acesta să se deruleze în 2014; s-au adăugat proiecte privind managementul zonei costiere şi conştientizarea publicului. Acesta din urmă a fost deblocat pentru a susţine Clujul să devină capitală culturală europeană.
În rest, banii au fost direcţionaţi pentru restituirea taxei de primă înmatriculare.
