Ministrul Energiei, Toma Petcu, a anunţat că, din cauza viscolului puternic din această noapte, în zona Dobrogea, este posibil să existe deconectări suplimentare de la energia electrică. Ministrul a mai spus că, în România, s-a înregistrat un consum record de gaze naturale luni şi în noaptea de luni spre marţi, 72,4 milioane metri cubi, consum estimat şi pentru marţi şi în noaptea de marţi spre miercuri.
„Avem o prognoză suplimentară care a fost emisă astăzi de către ANM (Administraţia Naţională de Meteorologie, n.r.), în sensul că, începând cu ora 22.00, tot pe zona Dobrogea, din pacate, zona cea mai defavorizată, vom avea viscol puternic. Am luat legătura din nou cu Enel Dobrogea şi cu Electrica Muntenia, le-am spus să fie pregătiţi, în caz că din cauza acestui viscol, este posibil să avem deconectări suplimentare de la energia electrică. Avem echipamentele militare cu care am intervenit în Constanţa, acele ATS-uri speciale de la armată, şenilate, ca să intervenim dacă va fi cazul”, a declarat marţi ministrul Energiei, Toma Petcu, la ieșirea de la comandamentul întrunit la Dispeceratul Energetic Naţional (DEN).
Amintim, vineri, 6 ianuarie, aproape 300 de localităţi din întreaga ţară erau nealimentate cu energie electrică, din cauza viscolului şi a ninsorii, problemele fiind remediate până luni, 9 ianuarie.
„Am reuşit să trecem cu bine, pentru că avut capacităţile necesare şi de producţie şi de extracţie, de import şi lucrul ăsta a fost foarte bine. Pe partea de consum de energie electrică, am avut un vârf maxim, maxim de consum de 9.700 MW, l-am acoperit cu brio, chiar am avut un mic excedent de 400 MW, care, bineînţeles, s-au dus spre export”, a precizat Petcu.
Ministrul a anunţat totodată distribuitorii de gaze să fie pregătiţi în cazul în care vor fi nevoie de intervenţii suplimentare.
De asemenea, cele trei electrocentrale, Elcen Bucureşti, CET Brazi şi CET Galaţi vor funcţiona în continuare pe păcură, „avem cantităţile necesare de păcură să funcţionăm”, subliniază ministrul.
„Avem grupuri pornite la Turceni și Rovinari, suplimentar și la Complexul Energetic Hunedoara”, a adăugat ministrul Energiei.
Acesta dă asigurări că autorităţile pot acoperi vârfurile de consum.
„Ne pregătim pentru această noapte să asigurăm acelaşi tip de funcţionalitate, în sensul să asigurăm aceeaşi capacitate de producţie, acelaşi import, aceeaşi rezervă care să fie disponibilizată de la depozitele pe care le are Romgaz. Estimăm şi în această noapte probabil acelaşi vârf, în jur de 71-72 (milioane metri cubi, n.r.), suntem pregătiţi să acoperim aceste vârfuri”, menţionează Toma Petcu.
De asemenea, s-a înregistrat o producţie considerabilă de energie din surse eoliene.
„Odată cu repunerea, cu reconectarea tuturor eolienelor care au fost deconectate pe zona Dobrogea, începem să avem o producţie mare şi pe energia eoliană. Dacă de exemplu ieri dimineaţă puteam să vorbim de o producţie de 400 MW, în acest moment, când avem această discuţie, suntem undeva la 1.500 MW şi în creştere şi estimăm ca la vârful de consum, 19.00-20.00, să fim undeva la 2.000 MW care să fie produşi din eoliană, ceea ce aduce iarăşi o limită suplimentară în sistem”, spune Petcu.
Miercuri va avea loc o altă analiză, spune ministrul.
Debit scăzut la Dunăre
Ministrul Energiei s-a arătat totodată îngrijorat de debitul scăzut al Dunării, dar subliniază că există în lacuri rezerve acumulate ce pot suplimenta capacitatea de producţie energie electrică.
„Dunărea are un debit foarte scăzut, dar avem rezerve în lacuri acumulate de-a lungul timpului, rezerve care ne dau un confort şi pe hidro acţionăm doar când sunt nevoie de capacităţi suplimentare. Debitul Dunării ne îngrijorează”, a declarat marţi Petcu, în urma comandamentului întrunit la Dispeceratul Energetic Naţional (DEN).
În acest sens, miercuri va avea loc o întâlnire la sediul Ministerului Energiei, unde va fi analizată situaţia debitului Dunării.
„Tocmai de aceasta, mâine am convocat la noi la Ministerul Energiei – nu aici la DEN – o întâlnire între Hidroelectrica şi Apele Române, să evaluăm situaţia (…) în mod special situaţia de pe Dunăre, pentru că în următoarele patru zile probabil că vom ajunge la un minim de 1.800 metri cubi pe oră, ceea ce ne produce o mică problemă de producţie. Dar avem rezerve în lacuri să suplimentăm capacitatea pe hidro de producţie energie electrică”, a precizat ministrul.
Acesta subliniază că scăderea debitului Dunării nu va pune în pericol centrala nucleară de la Cernavodă, pe partea de răcire a reactoarelor.
Navigaţia fluvială pe Dunăre, între Porţile de Fier 2 şi Brăila, a fost închisă marţi, din cauza podurilor de gheaţă care s-au format în zona Cenavodă-Hârşova, precum şi a sloiurilor care acoperă şi 80% din suprafaţa apei pe diferite sectoare.
Conducerea Adminstraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a decis, marţi, să închidă navigaţia fluvială pe Dunăre, în amonte de Brăila.
”Pe Dunărea fluvială s-a închis circulaţia de la Brăila în amonte până la Porţile de Fier 2 din cauza gheţii. Este o decizie luată de AFDJ în consultanţă cu căpităniile zonale de port, cu adminstraţia căilor navigabile din Bulgaria şi din Serbia. Navele fluviale sunt în porturi, pe timp de iarnă aşa e navigaţia”, a spus directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.
El a spus că decizia a fost luată după ce în zona Cenavodă-Hârşova s-au format poduri de gheaţă, pe Dunărea Fluvială fiind şi sectoare unde sloiurile acoperă 80% din suprafaţa apei.
Directorul AFDJ Galaţi a mai declarat, pe de altă parte, că pe Dunărea Fluvială nu pot fi trimise nave care să spargă gheaţa, deoarece acţiunea ar fi inutilă.
”Nu putem trimite nave pentru spargerea gheţii pe Dunărea fluvială. Gheaţa trebuie spartă în aval spre amonte, să curgă undeva, nu poţi să o spargi acolo, o spagi şi îngheaţă peste noapte”, a mai spus Dumitru.
Pe de altă parte, pe Dunărea maritimă nu sunt poduri de gheaţă, iar circulaţia se desfăşoară în condiţii de iarnă.
Astfel, directorul AFDJ Galaţi a precizat că în zona Tulcea continuă acţiunile de spargere a gheţii, iar nava ”Mamaia 2” a efectuat marţi dimineaţă o cursă pentru a prelua pasageri din mai multe localităţi din Delta Dunării, transportându-i la Tulcea deoarece navele de pasageri nu mai pot circula pentru că nu sunt clasificate drept nave cu clasă de gheaţă.
De asemenea, portul Medgidia este închis.
Nemulțumit de CE Oltenia
Ministrul Toma Petcu s-a arătat iar nemulţumit de situaţia de la Complexul Energetic Oltenia și spune că va face o analiză pentru a vedea de ce conducerea companiei nu a încercat să găsească o soluţie pentru ca grupurile să funcţioneze la capacitate maximă.
„M-a nemulţumit şi analizăm în permanenţă ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni în mod special la CE Oltenia, faptul că stocul de cărbune în mină este unul foarte bun, aproape de 400.000-500.000 tone. Din păcate, transportul acestui cărbune către centrale nu a fost optimizat, nu a fost făcut în timp optim”, a declarat marţi ministrul Energiei, Toma Petcu, în urma comandamentului întrunit la Dispeceratul Energetic Naţional (DEN).
În plus, din cauza gerului, au apărut probleme la descărcarea cărbunelui, pentru că îngheaţă cărbunele. „Avem cantităţi care reuşim să le descărcăm în cursul zilei de azi”, afirmă ministrul.
Acesta a spus că a dispus suplimentarea cu patru garnituri noi a câte 22 de vagoane echipate cu locomotive pentru transport.
„Dar vom asigura vârful, vom continua ritmul de descărcare şi vom face o analiză să vedem de ce aceşti oameni care au condus până la urmă şi au fost responsabili de acest lucru nu au evaluat şi nu au încercat să meargă şi cu o situaţie în care CE Oltenia putea să meargă la capacitate maximă cu toate grupurile şi – luând în calcul o vreme rea şi neputând să transporţi cărbune – cât ai putea să rezişti”, a subliniat ministrul.
De altfel, ministrul Energiei s-a arătat şi luni deranjat de faptul că producătorul de energie Complexul Energetic Oltenia a luat în calcul să aibă stocuri doar pentru patru zile pentru producţia de energia electrică şi termică pe vârf de sarcină, urmând să facă o analiză în acest sens.
