Și industria lemnului este afectată de războul din Iran, pentru că exporturile românești nu mai pot ajunge la destinațiile tradiționale din Orientul Mijlociu. Asociația Forestierilor din România (Asfor) vine cu propuneri care să contracareze efectele negative ale situației geopolitice actuale, propuneri care nu implică și alocarea de fonduri bugetare. Industria lemnului este foarte importană în România pentru că asigură aproximativ 3,5% din PIB-ul țării.
„Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu vulnerabilizează critic sectorul forestier românesc. O strategie națională, pe care Asfor o cere de peste un deceniu, nu mai poate aștepta. Dacă statul dorește să se bazeze în continuare pe cei 3,5% din PIB pe care îi oferă sectorul forestier, trebuie să se așeze la masă pentru o strategie reală — nu pentru promisiuni inaplicabile”, a transmis Ciprian Muscă, președintele Asfor.
Potrivit acestuia, escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran a dus la o cvasi-paralizare a traficului naval prin Strâmtoarea Hormuz, mai ales că se suprapune peste aproape tradiționalele perurbări de trafic din Marea Roșie. „Pentru exportatorii români, realitatea este brutală: rutele către piețele din Golf ocolesc acum pe la Capul Bunei Speranțe. Asta înseamnă două-patru săptămâni de întârziere și costuri logistice majorate cu 30–40%. Într-o industrie în care marjele sunt deja comprimate de prețul energiei, fiecare punct procentual adăugat la preț înseamnă contracte pierdute în fața concurenței globale”, atrage atenția Muscă.
În 2024, exporturile românești doar către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite însumau peste 100 de milioane de dolari, un impact pentru 5.000 – 7.000 de familii din bazinele forestiere de munte ale României.
„Această criză nu vine singură. Industria forestieră românească este prinsă într-o menghină: pe de o parte, șocul extern de logistică; pe de altă parte, presiunea acumulată a reglementărilor europene — EUDR, LULUCF, Legea Naturii. Fiecare în parte aduce costuri de conformitate. Suprapuse, acestea riscă să devină destabilizatoare pentru întreg sectorul forestier din România”, subliniază șeful Asfor.
În aceste condiții, Asfor propune aplicarea unor măsuri care vizează 4 direcții de acțiune. Prima se referă la piața internă, mai exact folosirea lemnului în construcțiile civile. „Solicităm oficial ca cel puțin 25% din sumele publice alocate construcțiilor să fie direcționate către utilizarea lemnului în structuri publice. Această măsură ar reduce dependența de exporturile maritime nesigure, ar stimula economia locală și ar contribui semnificativ la stocarea carbonului”, spune Ciprian Muscă.
Asfor solicită „sprijin diplomatic real pentru exportatori”. Ciprian Muscă atrage atenția că sectorul forestier românesc se descurcă singur pe piețele externe, în timp ce concurenții noștri beneficiază de diplomație economică agresivă. Asociația propune „independență energetică prin biomasă”. Utilizarea biomasei proprii poate fi o măsură de securitate economică în fața fluctuațiilor de preț provocate de conflictele externe. Iar cea de a patra măsură are în vedere „recunoașterea sectorului forestier ca sector strategic. Este inadmisibil ca, în 2026, pădurile și industria lemnului să continue să fie tratate în România exclusiv ca o problemă de mediu. Ele sunt o componentă vitală a securității economice naționale”, susține Ciprian Muscă.
„Criza din Hormuz va trece — sau nu. Oricum, vulnerabilitățile noastre structurale rămân. Avem resurse, avem tradiție, avem expertiză. Ne lipsește coerența strategică de a transforma lemnul românesc într-un motor al construcției interne, nu doar într-o marfă vulnerabilă la capătul unor rute maritime paralizate”, a completat Ciprian Muscă, președintele Asfor.


