Federația Patronală a Energiei (FPE), reprezentând companii strategice din întregul spectru energetic național, a organizat cea de-a 7 ediție a Romanian International Energy Conference (RIEC), cunoscut anterior ca Romanian International Gas Conference (RIGC).
Această ediție, ca și cele anterioare, s-a desfășurat sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei, iar de-a lungul zilei au fost prezente peste 200 de persoane. Evenimentul s-a desfășurat sub titulatura ”The New Energy Fabric | Threads of Innovation & Stability. Weaving security, cooperation, and growth through high-level dialogue” și s-a remarcat prin anvergura invitaților: oficiali guvernamentali din țară și din străinătate, lideri ai unor importante companii românești, reprezentanți ai autorităților de reglementare, specialiști din regiune.
Romanian International Energy Conference (RIEC) este unul dintre cele mai importante evenimente dedicate sectorului energetic din Europa Centrală și de Est și, cu fiecare ediție, creează oportunități pentru dialog strategic și conectează decidenții din domeniul energiei, mediul privat, experți în tehnologie și inovatori, specialiști în politici publice, facilitând proiecte cu desfășurare și impact transfrontalier.
Cooperarea regională este posibilă prin alinierea de idei și prin negocierea punctelor de vedere divergente. De aceea, evenimentul creează spațiu de dezbatere pe subiecte relevante pentru prezent și, totodată, pentru planurile europene pe termen lung: investiții, proiecte de infrastructură critică, securitate energetică, inovație tehnologică, inclusiv pentru atingerea obiectivelor climatice. Perspectivele naționale, interesele diverselor subsectoare sunt direcționate către crearea unui front comun de acțiune.
Ediția din acest an a pus accentul pe consolidarea colaborării dintre țările Europei Centrale și Est, astfel încât regiunea noastră să-și consolideze securitatea energetică și să-și susțină competitivitatea industrială.
Prin contribuția miniștrilor, a reprezentanților de nivel înalt din industrie și a experților internaționali, Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025 a dovedit rolul țării noastre în dialogul energetic regional, deschiderea către cooperare și trăinicia prezenței în arhitectura energetică a zonei.
Franck Neel, președintele FPE, a declarat, potrivit E-nergia.ro: „Romanian International Energy Conference (RIEC) a demonstrat încă o dată că Europa Centrală și de Est este o zonă a provocărilor, dar și a soluțiilor, ce se pot decide și implementa prin cooperare între statele din zonă. Această regiune, tânără uneori din punct de vedere al politicilor și al mecanismelor de administrare, dovedește maturitate în a-și stabili scopurile, interesele și pașii de urmat. Consider că România a arătat astăzi că este capabilă să-și construiască un viitor puternic din punct de vedere energetic. Doresc să mulțumesc speakerilor și invitaților pentru prezență. Prin implicarea și parteneriatul dumneavoastră, evenimentul nostru își consolidează relevanța la nivel regional și european.”
„Ministerul Mediului trebuie să fie și un minister realist, dar în același timp trebuie să fie și un minister care ține la niște standarde. Da, am fost prima care a zis în discuțiile cu Comisarul de schimbări climatice că trebuie să îndeplinim partea de nuclear, am fost de asemenea ministra Mediului care, în discuțiile la nivel înalt cu Comisia Europeană, a explicat că ținta de 20% la nivel european (referitor ținta de stocare CO2 conform NZIA) care să fie atinsă de către România este o țintă ce nu poate fi îndeplinită în termenul care a fost dat. Da, am susținut amânarea ETS 2 pentru un an de zile în negocieri și am și obținut asta. În același timp, pentru că hidrocentralele reprezintă un hot topic zilele acestea, susțin de asemenea că trebuie făcute niște studii științifice, astfel încât să nu ajungem să avem doar siguranță energetică pe hârtie, iar în realitate să nu avem energie produsă și să rămână și comunități fără apă”, a declarat, la rândul său, Diana Buzoianu, ministrul Mediului.
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a subliniat: „Investițiile Transgaz, pe care le-am făcut la timp, și bine calculate și planificate, aduc rezultatele de astăzi. Profitul net pe grup consolidat este cu 476% mai mult față de primele 9 luni de zile ale anului trecut. Și se negociază, circa 14 OTS-uri, inclusiv OTS-ul din Austria, prin Gaz Connect, pe calitatea gazelor și am ajuns în partea finală de a semna toți acest memorandum, astfel încât calitatea gazelor să fie aceeași. Când se va parafa, tot în același cadru, al OTS-urilor care fac parte din CESEC, vom negocia din nou calitatea gazelor în ceea ce privește injecția de biometan și biogaz în conductele de transport gaze.”
„Ne-am uitat la mai multe posibilități de investiție, am identificat una dintre ele, combinatul chimic de la Azomureș. Acum suntem într-un proces extins de due diligence de mediu, tehnic și economic și încercăm să aflăm fezabilitatea integrării acestui combinat în grupul Romgaz. În perioada imediat următoare, probabil, dacă acest due diligence va releva fezabilitatea, vom putea înainta o ofertă. Gazul din Neptun Deep, cum am spus de nenumărate ori, chiar și în momentul în care am luat decizia de a investi în acest perimetru, creează aceste premise pentru ecosistemul din România. Și de aceea nu numai Romgaz, ci chiar ar trebui mai multe grupuri industriale importante să se uite la acest gaz ca fiind un avantaj, fiind un gaz produs sub reglementările europene, fiind un gaz produs luând în calcul absolut toate necesitățile de mediu pe care UE le are, și să găsească modalități să-i dea valoare”, a cdeclarat Răzvan Popescu, director general Romgaz.
„Cred că cel mai important lucru este rolul pe care interconectarea, din toate punctele de vedere, îl are în noul context european. Eu cred că interconectare este noua geopolitică a Uniunii Europene și noua geopolitică a regiunii. Este mai important decât oricând să existe această unitate și această coeziune din punct de vedere al rețelelor, al accesului la rețele, al modului în care energia de toate tipurile circulă prin rețele. De asemenea cred că tranziția energetică este foarte importantă, însă lecțiile trecutului trebuie să ne fie modele de luare aminte pentru că trebuie să înțelegem că UE este o familie extrem de diversă și că nu putem propune un one-size-fits-all pentru toate statele membre”, a spus Oana Ijdelea, managing partner Ijdelea&Asociații, membră a board-ului Black Sea Oil & Gas.
„Tranziția energetică nu se va baza doar pe electrificare. Aceasta este partea centrală, dar nu ar trebui să fie singurul nostru obiectiv. Din perspectiva Bruxelles-ului, din bula de la Bruxelles, asta pare să conducă politicile de astăzi, ideea de a electrifica cât mai mult posibil. Și, deși avem nevoie de electrificare pentru tranziția energetică, avem nevoie și de alți vectori. Iar gazul reprezintă o cale fundamentală în acest sens. Fie că vorbim despre gaz natural, biometan, hidrogen sau captarea și stocarea carbonului, avem nevoie de toate aceste soluții diferite pentru ca tranziția energetică să fie un succes”, a declarat, la rândul său, Andreas Guth, secretar general Eurogas.
Regulamentele privind emisiile CO2 afectează competitivitatea economiei
„În acest moment, ar trebui să discutăm foarte clar regulamentele privind CO2 și ETS, care afectează grav competitivitatea țărilor noastre și a companiilor noastre. Ar trebui să ne acordăm mai mult timp pentru a lucra inclusiv în domeniul petrolului și gazelor, pentru a ne menține obiectivul de productivitate și, până când vom avea tehnologia și lanțurile de aprovizionare pentru alte tehnologii care ar putea oferi un preț mai bun al energiei, ar trebui să păstrăm petrolul și gazele și, cu siguranță, energia nucleară. Țara noastră are o poziție puternică în ceea ce privește energia nucleară; am putea să furnizăm întregii regiuni, împreună cu vecinii noștri, energie la preț accesibil. Este importantă și viteza, pentru că întreaga lume se schimbă, iar noi trebuie să asigurăm suficientă energie pentru a alimenta tehnologiile viitorului și pentru a alimenta inteligența artificială, deoarece suntem într-o cursă globală fundamentată pe IA și de noile tehnologii”, a spus, la rândul său, ministrul Energie, Bogdan Ivan, prezent la RIEC.
”Dependenţa de importuri şi de starea vremii în energie se poate corecta doar printr-un un proces masiv de investiţii în stocare, măsură care a fost luată prin rezervarea unei sume de aproape 500 milioane de euro din finanţări europene, o parte pentru acele administraţii locale care deja au montat capacităţi de producţie energetice pe solar”, a afirmat Bogdan Ivan potrivit Agerpres.
El a fost întrebat ce măsuri ia ministerul, în condiţiile în care românii plătesc un preţ pe energie destul de mare comparativ cu alte ţări europene.
„Am început o discuţie foarte largă cu operatorii din mediul privat. Ce am făcut concret: direcţionarea investiţiilor către capacităţi de stocare, condiţii corecte de piaţă – şi aici lucrăm deja la actualizarea legislaţiei în privinţa mecanismelor de piaţă, pentru că una este să ai o piaţă liberă şi una este să ai un vest sălbatic, în care fiecare face ce vrea. În momentul de faţă poate să aibă foarte multe îmbunătăţiri pentru că regulile sunt foarte relaxate – şi avem situaţii în care, de foarte multe ori, din cauza lipsei sistemice de energie din ţara noastră, a acelui deficit de 1.500-2.000 MW în fiecare zi, suntem dependenţi de importuri, suntem meteo-dependenţi – avem capacităţi de producţie solar şi eolian care depind, într-o proporţie extrem de mare de starea vremii, lucru care poate să fie corectat doar printr-un un proces masiv de investiţii în stocare, lucru pe care l-am pornit. Am rezervat deja aproape 500 milioane de euro din finanţări europene, o parte pentru acele administraţii locale care deja au montat capacităţi de producţie energetice pe solar şi o parte pentru companiile private care vor reuşi să aducă undeva un mix de aproximativ 2.000 MW până la finalul anului viitor, de capacităţi de stocare, plus Mintia şi Iernut pe care vreau să le punem în funcţiune anul viitor pentru a acoperi deficitul pe care îl avem pe piaţa de energie, lucru care va scădea automat preţul în piaţă repet, având condiţii concurenţiale şi foarte clare de piaţă”, a menţionat Bogdan Ivan.
El a mai fost întrebat dacă românii ar putea plăti facturi mai mari în prag de sărbători. „În momentul de faţă, nu există condiţii obiective pentru care românii să plătească facturi mai mari. Avem activă schema de plafonare a preţului la gaze până 31 martie 2026, iar pentru perioada de după 31 martie 2026 mă asigur încă de acum, împreună cu companiile şi cu legislaţia pe care o am la îndemână, că nu vom avea această creştere abruptă pe modelul care a avut loc în cursul verii trecute la energia electrică. La gaze vom avea o trecere lină către condiţii normale de piaţă, în momentul în care se va elimina schema de plafonare”, a adăugat ministrul.
