Tribunalul Cluj a aprobat cererea depusă de asociațiile Bankwatch România – filiala Cluj și Declic pentru stoparea temporară a lucrărilor la hidrocentrala Răstolița. Oprirea lucrărilor a fost dispusă de instanță până la soluționarea definitivă a dosarului în care se judecă acțiunea în constatarea caducității (perimării) autorizației de construire aferente AHE Răstolița. Într-o postare pe facebook, senatorul AUR Petrișor Peiu, membru al Comisiei de energie, acuză asociațiile de mediu, dar și instituții internaționale că nu doresc ca România să producă energie regenerabilă. Nu este singurul. În ultimii ani, toți miniștrii Energiei (Virgil Popescu, Sebastian Burduja, Bogdan Ivan), dar și fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, au acuzat asociații de mediu că ”luptă” împotriva energiei verzi produsă în hidrocentrale care sunt finalizate în proporție de 70 până la 95%. Mai mult, pe lângă că este regenerabilă, energia din hidrocentrale este necesară pentru acoperirea consumului intern. În lipsa acesteia, cererea de energie este asigurată din importuri, la prețuri mari, ceea ce se reflectă în facturile uriașe plătite de români.
”Orice om cu mintea întreagă s-ar întreba: ce-o avea ONG-ul Bankwatch împotriva hidrocentralelor din România?”, se întreabă senatorul Petrișor Peiu, într-o postare pe Facebook.
”Răspunsul este simplu și se află la îndemâna tuturor: iată lista principalilor finanțatori ONG-ului Bankwatch:
- Fundația Climatică Europeană (1,26 mil euro), o fundație care are ca finanțator principal Rockefeller Brothers Fund
- Comisia Europeană (1,26 mil euro)
- Agenția Suedeză pentru Dezvoltare Internațională (organism guvernamental suedez): 961 000 euro
- Agenția Germană pentru Dezvoltare Internațională : 261 000 euro
- Fundația pentru o Societate Deschisă (deținută de familia Soros) și Fondul Caritabil Schwab, fiecare cam cu 100 000 euro etc.
Practic, mai bine de jumătate din finanțarea Bankwatch vine de la Comisia Europeană și de la guvernele suedez și german. Pe românește, acestea se opun producției de energie regenerabilă în România!”, arată Petrișor Peiu.
Reamintim, în ultimii ani, miniștrii Energiei – Virgil Popescu, Sebastian Burduja, Bogdan Ivan – au acuzat, practic, ONG-uri de mediu că se opun finalizării hidrocentralelor din motive care, de fapt, nu țin de protecția mediului înconjurător.
Totuși toate hidrocentralele și echipamentele aferente bunei funcționări a acestora (de la stații de transformare, la linii de înaltă tensiune) se află în arii naturale protejate.
De altfel, pentru protejarea florei și faunei a fost adoptată o Ordonanță de Urgență încă din anul 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană: OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Potrivit primului articol al OUG, ”scopul prezentei ordonanțe de urgență îl constituie garantarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major și componentă fundamentală a strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă”.
Dar, aceeași Ordonanță arată, la art. 6, că ”Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepția celor care privesc: a) asigurarea securității naționale (…)”
Securitatea energetică face parte din securitatea națională. De altfel, în luna aprilie a acestui an, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și-a dat acordul ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele aflate în stadii avansate de construcție să fie considerat un proiect de siguranță națională.
”În condițiile în care puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna creșterea cu 10% a întregii puteri instalate în hidrocentralele din România, acest lucru înseamnă pentru economia României un plus de energie de câteva procente, o energie ieftină, o energie curată și o energie constantă și sigură, care ar permite ca în anii următori, alături de celelalte lucrări care au drept scop creșterea producției de energie în România, cum sunt cele pe nuclear sau cele prin care centralele pe cărbune sunt trecute pe gaz, înseamnă o independență energetică a României, înseamnă o siguranță pentru țara noastră și înseamnă, foarte probabil, condiții mai bune, ceea ce înseamnă un preț mai mic al energiei, înseamnă mai puține întreruperi și înseamnă deci o competitivitate mai bună a economiei naționale și CSAT a fost de acord ca acest proiect să fie considerat de securitate națională”, spunea premierul Ilie Bolojan.
De-a lungul anilor, au fost emise mai multe acte normative – OUG 175/2022, legea 303/2023 etc. – prin care finalizarea obiectivelor hidroenergetice a fost declarată prioritară, de interes public major sau de securitate națională.
În plus, fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, acuză ”frânarea” finalizării acestor hidrocentrale.
”Patru mari investiții hidroenergetice (n.r. – Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cornetu-Avrig), declarate prin lege de interes public major, sunt de două luni prizoniere ale amânării în Ministerul Mediului, care, prin această atitudine, sfidează Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Nu ne mai putem preface că nu vedem: este vorba despre un abuz administrativ de neacceptat. Este o frână pusă, cu bună știință sau prin neputință, dezvoltării unei Românii mai sigure și mai echitabile, o sfidare la adresa românilor care plătesc astăzi unul dintre cele mai mari costuri la energie din Europa. Fiecare kilowatt produs din hidrocentrale înseamnă facturi mai mici pentru consumatori. Înseamnă mai puțină dependență de resurse externe și mai puține importuri de energie la prețuri speculative. Fiecare zi de întârziere ne costă bani, locuri de muncă și e o promisiune încălcată față de interesul național. (…) De două luni, de la momentul în care am plecat de la Ministerul Mediului, avem tăcere, amânare și nepăsare pe acest subiect de care depinde securitatea noastră, ca națiune. Unde este decizia de emitere a acordului de mediu pentru Hidrocentrala Pașcani, pregătită încă din aprilie? Unde sunt ședințele de analiză tehnică pentru celelalte trei proiecte, deși documentele necesare sunt finalizate de săptămâni întregi? (…)”, a transmis deputatul liberal în cadrul unei declarații în Parlament.
Reamintim că, în mandatul său de ministru al Mediului al lui Mircea Fechet s-au emis acordurile de mediu necesare pentru finalizarea proiectelor de importanță strategică (Amenajările Hidroenergetice Răstolița, Cerna – Belareca) blocate de zeci de ani.
De menționat, Ministerul Mediului este condus de Oana Buzoianu (USR), iar Mircea Fechet este membru PNL. Ambele partide fac parte din Coaliția aflată la guvernare.
