Acasă Analize Constantin Niţă “nu se joacă” cu energia

Constantin Niţă “nu se joacă” cu energia

de GM

Contantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, şi-a început mandatul cu o evaluare a domeniului şi cu perspectiva unui contract excepţional cu chinezii. Ca să ştie clar cu ce pleacă la drum, ministrul a promis verificări ale Corpului de Control la companiile din subordine şi atrage atenţia celor care activează în domeniul energetic „să nu se joace” şi „să lase şmecheriile de tot felul”.

Constantin Niţă a anunţat, într-o conferinţă de presă, că autorităţile române intenţionează să negocieze cu Rusia o posibilă scădere a preţului gazelor naturale importate de România. „Este posibil să vorbim cu partea rusă pentru scăderea preţului, în perioada următoare”, a afirmat ministrul Niţă. Pe de altă parte, sunt zvonuri în piaţă că deja s-a negociat, iar preţul gazelor de import a scăzut spre 400 dolari/1000 mc, faţă de peste 500 dolari/1000 mc cu un an în urmă. Reamintim, România importă circa 20-30% din necesarul intern de gaze naturale. Majoritatea importului se realiza printr-o firmă intermediară, WIEE, în care concernul rus Gazprom deţinea 50% din acţiuni. De câteva săptămâni, Gazprom adevenit acţionar unic la WIEE.

Pe de altă parte, Constantin Niţă a declarat că există intenţia de a fi modificate două legi importante, cea a energiei şi gazelor naturale, dar şi cea prin care se introduc certificatele verzi pentru susţinerea producţiei de enegie din surse regenerabile. Oficialul nu a putut preciza ce anume se va modifica, dar cert va exista o schimbare. „Schema de sprijin pentru energia regenerabilă este de maxim 55 euro pe certificat. Suntem în analiză legată de cum sunt tranzacţionate certificatele, care este influenţa lor la consumatorul final. Valoarea certificatelor verzi în acest an se apropie de 500 milioane euro, iar, din creşterea de preţ la electricitate de 10% din acest an, 4% înseamnă certificate verzi”, a spus Niţă. „Trebuie modificată legea energiei, altfel preţul o ia razna”, a afirmat ministrul.

Pe de altă parte, el a spus, în legătură cu marile proiecte energetice, hidrocentrala de la Tarniţa şi Unităţişe 3 şi 4, că nu va merge “până în pânzele albe” cu ele. “Hidrocentrale cu pompaj se pot face şi pe Olt, iar centrală nucleară şi în altă parte”, a spus Niţă.

Control la companii

Ministrul pentru Energie şi-a arătat nemulţumirea cu privire la modul în care unele companii din subordinea ministerului au cheltuit banii. El a dat exemplu Complexul Energetic Oltenia, unde, în 2012, au fost închiriate 58 de maşini, cu tot cu şoferi, pentru care s-au plătit 270.000 de lei. „Hidroelectrica a cumpărat 77 de autovehicule pe care le-au inclus în capitalul social al Hidroserv-urilor (n.r. – acestea sunt deţinute 100% de Hidroelectrica), pentru ca, mai apoi, să le închirieze de la acestea. În total, Hidroelectrica a plătit 4 milioane de euro”, a adăugat Constantin Niţă, care a precizat că vor fi verificări din partea Corpului de Control al ministerului la companii precum Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Romgaz, Electrica şi Termoelectrica.

Fără concurenţă la „Oltenia”

În cadrul conferinţei de presă s-a vorbit şi despre investiţia de circa 1 miliard de euro în construcţia unui nou grup pe lignit, de 600 MW, la termocentrala Rovinari, cin cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO). Directorul general al CEO, Laurenţiu Ciurel, a declarat că, până în octombrie, se va înfiinţa compania ce va dezvolta proiectul, în care partea română va deţine circa 10% din acţiuni, iar China Huadian Engineering – restul de 90%. Aportul părţii române va fi în natură, iar cel chinezesc în bani.

Energia produsă de noul grup va fi exportată în Austriaşi Turcia. „Exportul a fost una dintre condiţii, pentru a nu concura CE Oltenia în ţară”, a afirmat Ciurel. Centrala dezvoltată de China Huadian Engineering şi CE Oltenia va avea o capacitate instalată de 600 MW şi va produce anual 5 TWh de electricitate, la un cost de producţie estimat la 45 euro pe MWh. Funcţionarea unităţii impune crearea a 1.000 de noi locuri de muncă şi securizarea altor 3.000. Avizul de construcţie ar putea fi obţinut în luna noiembrie, iar lucrările sunt estimate să dureze 36 de luni.

„Construcţia va fi făcută aproape intergral de firme romîneşti. Contractele pentru cărbune vor fi încheiate cu Complexul Energetic Oltenia, totul va fi procurat de pe piaţa românească”, a mai spus Ciurel.

din aceeasi categorie