Proiectul de buget multianual 2028-2034 prezentat de Comisia Europeană se bazează și pe cinci surse noi de finanțare, care ar trebui să aducă peste 58 miliarde de euro anual. Proiectul a generat reacții dure în special din partea fermierilor, care ar urma să beneficieze de fonduri mult diminuate. Cresc în schimb alocările pentru Ucraina și înarmare. Oricum, filozofia bugetului este una nouă, declarată a fi în concordanță cu noile provocări, de la apărare și migrație, la reziliență și schimbări climatice.
Comisia Europeană și-a prezentat propunerea privind un cadru financiar multianual (CFM) ambițios și dinamic, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, adică 1,26% din venitul național brut al UE, în medie, între 2028 și 2034, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comuitar. „Acest cadru va dota Europa cu un buget de investiții pe termen lung care să corespundă ambițiilor sale de a fi o societate și o economie independente, prospere, sigure și prospere în următorul deceniu”, precizează comunicatul.
Europa se confruntă cu un număr tot mai mare de provocări în numeroase domenii, cum ar fi securitatea, apărarea, competitivitatea, migrația, energia și reziliența la schimbările climatice. Acestea nu sunt temporare, ci reflectă schimbări geopolitice și economice sistemice care necesită un răspuns puternic și orientat spre viitor.
„Prin urmare, Comisia propune o reproiectare fundamentală a bugetului UE, care va fi mai raționalizată, mai flexibilă și va avea un impact mai mare. Aceasta va consolida în mod semnificativ capacitatea UE de a pune în aplicare politicile de bază, abordând în același timp prioritățile noi și emergente. Acest buget va continua să sprijine cetățenii, întreprinderile, statele membre, regiunile, partenerii și, mai presus de toate, viitorul colectiv al UE”, notează documentul.
Cinci resurse proprii
Potrivit acestuia, „un buget modern al UE necesită surse de venit modernizate și stabile. Acesta este motivul pentru care Comisia propune, de asemenea, noi resurse proprii și ajustări ale celor existente, ceea ce va reduce presiunea asupra bugetelor naționale, generând 58,5 miliarde de euro pe an.
Pentru aceasta, Comisia avansează cinci noi resurse proprii. Prima se referă la sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Ajustarea specifică a veniturilor generate de ETS1 vizează generarea a aproximativ 9,6 miliarde de euro anual, în medie. Al doilea este Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), care ar putea aduce la buget aproximativ 1,4 miliarde de euro anual, în medie. Cea de a treia resursă se bazează pe „deșeurile electronice necolectate prin aplicarea unei rate uniforme la greutatea deșeurilor electronice necolectate”. Se preconizează că va genera, în medie, aproximativ 15 miliarde de euro anual.
Altă sursă de venit vizează accizele pe tutun, bazată pe aplicarea unei rate a accizei minime specifice fiecărui stat membru percepută pentru produsele din tutun. Se preconizează că va genera, în medie, aproximativ 11,2 miliarde de euro anual.
Ultima este o resursă corporativă pentru Europa (CORE), care se ridică la o contribuție forfetară anuală din partea întreprinderilor, altele decât întreprinderile mici și mijlocii, care își desfășoară activitatea și vând în UE cu o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 100 de milioane de euro. Se preconizează că va genera aproximativ 6,8 miliarde de euro anual, în medie.
„Combinate, aceste cinci noi resurse proprii și alte elemente ale pachetului privind resursele proprii prezentat astăzi sunt estimate să genereze venituri de aproximativ 58,5 miliarde de euro pe an (la prețurile din 2025)”, precizează comunicatul CE.
