Concluziile celei de-a 42-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, ”Incertitudini și oportunități pentru investițiile în energie – prezent și viitor”, sunt, pe cât de simple, pe atât de importante! Cele mai mari probleme cu care se confruntă sectorul energetic, de la producție, transport, distribuție, până la furnizare și consum, sunt, practic, aceleași: timpul, banii și forța de muncă. Din aceste probleme, ”s-au desprins” altele, precum birocrația, legislația impredictibilă și, uneori, chiar dăunătoare, toate acestea afectând atât timpul, cât și banii. Dar, Alexandru Chiriță, directorul general al Electrica ”a pus punctul pe ”i” (poate și pentru că a fost primul care a luat cuvântul în cadrul dezbaterilor; altminteri, toți reprezentanții companiilor au pus aceeași problemă): ”putem avea toate finanțările necesare, dar, fără o forță de muncă pregătită pentru viitor, vom construi o infrastructură modernă pentru care nu vom avea suficienți specialiști care să o opereze”.
Soluțiile avansate de către participanți au fost, printre altele: o legislație mai prietenoasă cu mediul de afaceri, o implicare mai activă nu numai a Parlamentului de la București, ci și a celui de la Bruxelles (aceleași probleme fiind, de fapt, inclusiv la nivel european), reducerea birocrației (și numărul actelor necesare, dar și termenele de aplicare, în special în ceea ce privește licitațiile publice), o mai mare implicare a Bruxellesului, precum și a autorităților naționale în ceea ce privește finanțarea investițiilor în rețele, tarife stimulative pentru investițiile în rețele, dar și corelarea învățământului cu piața muncii.
Sandor BENDE
Sandor Bende: ”Avem nevoie de o energie sigură, la un preț competitiv și cât se poate de verde”
„Oportunități sau provocări în energie”: vreau să vă spun că întotdeauna am susținut următorul lucru: în energie nu există loc de mișcări bruște, de luări de decizii bruște”, a declarat președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, la cea de-a XLIII-a ediție a Conferințelor Focus Energetic.
”În energie, termenele urgente sunt foarte lungi, se numără în ani și ceea ce se strică în timp scurt se poate remedia în foarte, foarte mult timp, ceea ce nu este bine. În acest domeniu, investițiile sunt foarte costisitoare, foarte scumpe și termenele la care se rambursează investiția sunt foarte mari. Din această cauză avem nevoie de predictibilitate, avem nevoie de siguranță și avem nevoie de un mediu propice, un mediu foarte bun pentru asemenea investiții.
Suntem ochi și urechi (n.r. – reprezentanții autorităților). De aceea suntem aici: ca să vă ascultăm, să vă ascultăm părerile, ca, în următoarea perioadă, să vedem cum le implementăm, ce putem să facem pentru siguranța energetică a României, pentru ca cetățenii să aibă o energie, așa cum spun eu întotdeauna, la fiecare conferință la care particip: să avem o energie sigură, la un preț competitiv și cât se poate de verde”, a declarat Sandor Bende.
În ceea ce privește Programul de Guvernare, răspunzând unei întrebări a presei, Sandor Bende a spus: ”Asta a fost valabil până azi-noapte. Așa cum a spus și domnul deputat Borș, azi-noapte s-a lucrat fără noi la Programul de Guvernare și acum citeam și eu. Deci, practic, au rescris, au reformulat, au rescris tot Programul, așa că nici colegii n-au de unde să știe. Sperăm să găsim elementele pe care le-am introdus după o muncă de 3 săptămâni”.
Alexandru CHIRIȚĂ
Alexandru Chiriță: Asistăm la o criză tăcută în sectorul energetic: lipsa personalului calificat
”O să ridic o problemă de care cred că nu vorbim suficient, respectiv o criză tăcută în sectorul energetic: lipsa personalului calificat, care necesită soluții rapide, soluții complexe, pe care, dacă nu le identificăm și punem în practic în cel mai scurt timp, vor deveni o vulnerabilitate în dezvoltarea sectorului energetic și în tranziția energetică prin care trecem”, a declarat Alexandru Chiriță, director general Electrica SA.
”O să trec direct la soluții. N-am să dezvolt foarte mult partea de problematică, pentru că este bine cunoscută. Noi credem că avem nevoie de o reformă educațională și colaborare academică. Avem nevoie de o revizuire a curriculelor universitare și preuniversitare. Trebuie să introducem în aceste programe module dedicate tranziției energetice, iar acest lucru poate fi realizat prin cadrul unui parteneriat public-privat în educație.
Noi, ca și companii, trebuie să ne implicăm activ în viața academică. Trebuie să identificăm soluții de finanțare, atât din fonduri proprii, cât și din fonduri europene sau susținute guvernamental. Putem, de asemenea să ne oferim sprijinul prin diverse programe de intership pe care le și derulăm în momentul de față, dar acestea trebuie, totuși, „scalate”. Specialiștii din companiile energetice sunt convins că pot să se implice în procesul de predare, pot să susțină cursuri și pot să transfere din know-how – ul pe care îl au noilor generații, astfel încât să putem să atragem din ce în ce mai mult personal în acest în acest sector. Noi privim cu optimism acest aspect.
Vedem o modificare și o adaptare permanentă a sectorului la mediul academic și credem că, până în 2030, aceste lucruri pot fi rezolvate, cât timp toți contribuim și depunem tot efortul în rezolvarea lor”, a mai spus Alexandru Chiriță.
Volker Raffel: ”Investițiile în rețele sunt scumpe, dar, dacă nu investim, este și mai scump”
Volker RAFFEL
”Vreau să încep cu un context mai general. Avem, sperăm, în curând, un Guvern nou. Este adevărat că problema de rezolvat este complicată, dar trebuie să fie rezolvată. Dacă nu este rezolvată acum, se dublează problema de deficit bugetar sau cel puțin se dublează în curând, și asta este neapărat de evitat”, a declarat Volker Raffel, director general al Grupului E.ON în România.
”Întotdeauna, chiar și cu asociații internaționale, suntem de aceleași părere, că avem nevoie nu doar de o creștere de tarife, dar și de reducerea birocrației și cheltuieli mai eficiente din partea statului. Sunt convins că, în același timp, avem și nevoie de o abordare după cum se spune în engleză „segregation of duties and good government”. Nu avem nevoie de unul care să fie și jucător, și cel care face regulile jocului. Acest lucru ar inspira mai multă încredere investitorilor dacă am avea aceste reguli clare. De exemplu, în energie rolul de acționar al Ministerului Energiei: dacă politica energetică a țării este în mâna acestui minister, cred că cele două (n.r. – jucător și cel care face regulile) trebuie să fie separate.
Revenind la subiectul conferinței, cred că avem deja întârziată prea mult o soluție bună pentru investiții în rețele. S-a menționat că investițiile în rețele sunt scumpe. Eu sunt convins că, dacă nu investim, este și mai scump. În momentul de față, energia este blocată. Am investit în panouri fotovoltaice care ar putea să producă energie. Dar, dacă rețeaua nu este în stare să absoarbă toată această energie, înseamnă că această energie nu reduce costul pe PZU (n.r. – Piața pentru Ziua Următoare). Așa, prețurile sunt inutil mari pentru cetățeni.
Avem o discuție necesară: cine plătește?
Dacă un consumator a devenit prosumator, înseamnă că el consumă mai puțin din rețea, asta înseamnă și că el plătește mai puțin pentru rețea. Atunci, aceste costuri sunt adăugate la tariful general și plătit și de bunica de la țară. De exemplu, și la prosumatori, dacă, în momentul de față, ei nu au nevoie să plătească pentru dezechilibrele create, aceste costuri sunt generalizate, pentru toată lumea. Cred că avem nevoie de o discuție cine să plătească, pentru că, altfel, avem un tarif de distribuție de energie sau un preț al energiei electrice prea mare pentru toată lumea.
Soluțiile le-am prezentat: să investim în rețele mai bine și, în sfârșit, să închidem negocierile cu ANRE, să ajungem la un cadru stimulativ pentru investiții. În momentul de față, investițiile nu sunt stimulate, dar încă se negociază aceste stimulente. Avem nevoie neapărat să ajungem la o soluție în acesta caz și putem să deblocăm aceaste investiții.
În ceea ce privește gazele naturale, Volker Raffel i-a cerut europarlamentarului Virgil Popescu: ”Dacă îmi permiteți doar o singură rugăminte: când mergeți la Bruxelles, cred că acolo trebuie să fie discutat un lucru – dacă vorbim despre gaze naturale, avem politica românească, ce vrea să promoveze folosirea gazului natural și avem o politică europeană, care este în sens invers. Nu vreau să spun cine are mai multă dreptate. Dar ce vreau să vă rog frumos: avem nevoie de o soluție prin care să fim mai aliniați într-o politică europeană și politică românească. În această privință vrem să știm dacă investim în rețelele de gaz, dacă vor fi folosite încă 20 de ani sau nu. Suntem dispuși să investim, dacă știm că merită. Și dacă nu merită, vrem să știm înainte să investim. Altfel, avem o risipă de bani publici și asta nu merită. Cred că avem nevoie mai puțin de dogmatism și aici cred este încă ceva de aliniat”, a afirmat Volker Raffel.
Randamentele recunoscute în tarif au scăzut și ne mirăm că nu se investește în securitate cibernetică
Comentând o întrebare privind stimularea investițiilor, adresată reprezentanților ANRE, Volker Raffel a mai spus: ”Întrebarea era pentru domnul Andronache. Pentru că ați menționat stimulente diverse, ”un stimulent” este reducerea cu 2% a randamentului pentru toate investițiile în clădiri reziliente și în cyber security. Deja acest randament nu este suficient, sunt elemente care nu sunt recunoscute. Și în același timp ne mirăm că nu se investește suficient în cyber security, nici în securitatea fizică a clădirilor. Nu s-a menționat că acest stimulent despre care s-a vorbit se aplică începând cu 2030. Trebuie refăcute toate regulile jocului în Perioada de Reglementare a 6-a (PR6). Atunci vorbim despre posibilitatea de a ajunge la aceste stimulente începând cu 2030 și se poate și să nu se ajungă. Toată lumea se miră că avem acest stimulent, frumos și mare, și, în același timp, nimeni nu investește.
Întrebarea mea ar fi dacă ANRE este disponibil să închidem această discuție la un rezultat care chiar deblochează investițiile în sectorul strategic, infrastructură critică României sau nu? Prima întrebare.
A doua întrebare pentru ANRE: când ajungem să deblocăm plățile? Cred că este un eșec administrativ că ANRE nu este în stare în momentul de față să valideze rambursările pentru februarie 2024. Eu am, ca E.On Energie România, obligația legală să cheltuiesc mai mult de un miliard de lei pentru stocarea gazelor pentru iarna viitoare. Dar nu s-au plătit rambursările pentru iarnă trecută, cele două ierni trecute. Când ajungem să deblocăm această situație? Avem nevoie să deblocăm.
Revin la mesajul general de la început. Este nevoie ca sectorul privat în fiecare industrie, și a noastră, dar și în alte industrii, să aibă încredere în instituții.
A treia întrebare: de ce aplicăm încă legea achizițiilor publice la o companie care este organizată în baza dreptului privat? Dacă vorbim despre o companie în care statul este acționar majoritar, și ele sunt organizate ca un SA. Am văzut că sunt centrale, care, după zeci de ani, încă nu sunt finalizate în urma aplicării legii achizițiilor publice. Știm toți că și la infrastructura critică și la distribuție pierdem ani de zile pentru ca să aplicăm legea achizițiilor publice, chiar fiind reglementate de Autoritate.
De ce avem această super-birocrație și nu deblocăm așa ceva, pentru aici nu vorbim despre costuri adiționale, dar vorbim despre debirocratizare, care, în momentul de față, ne împiedică pentru mulți ani la fiecare proiect în infrastructură critică. Și s-a menționat că avem nevoie de interconectări. Cât timp vrem să pierdem până să investim și să implementăm aceste investiții?
Ultima întrebare pentru Hidroelectrica: dacă aveți energie la 450 lei/MWh de oferit, de ce nu oferiți la acest preț și distribuitorilor? La distribuitor știți bine că avem consumul tehnologic și aceste costuri trebuie să fie incluse în tarif. Dacă ar fi disponibil un preț de 450 de lei/MWh și pentru distribuitori, acest cost mai mic ar ajunge la toți jucătorii economici din țara noastră și pentru toți clienții.
Dar pe piață nu oferiți acest preț. Este mai mult de 600 lei/MWh în momentul de față. Sunt convins că dacă un jucător oferă un preț mult mai mic decât toți celălalți, înseamnă că acest jucător acceptă o distrugere a valorii companiei. Sau are în vedere o strategie comercială să crească tariful sau prețurile mai târziu?
În ultimii ani, s-a triplat prețul energiei la producători
Ca răspuns la o întrebare a presei privind creșterea prețurilor la energie în România, Volker Raffel a spus: ”Dacă mă uit la anul 2019, ultimul an în care nu am avut nicio criză, prețul pe piața angro a fost aproape 200 de lei/MWh; acum vorbim despre 600 lei/MWk. Prețul producătorilor s-a triplat din 2019 și până acum. Marja furnizorilor nu a crescut, adică partea noastră cu care acoperim serviciile către clienții noștri și așa mai departe. A rămas exact aceeași din 2019 și până acum, chiar dacă am avut în același timp o inflație cumulată, în România, de 50%. Noi nu am mărit această parte din facturi. Au crescut tarifele de distribuție, dar nu s-au triplat, nici nu s-au dublat, dar au crescut pentru că și acolo este o parte de energie de care avem nevoie pentru a gestiona rețelele noastre. Prețul energiei s-a triplat din 2019 până acum.
Atunci, ca furnizor, nu pot să vă răspund de ce prețurile au crescut, pentru că la noi nu au crescut; la producție au crescut. Probabil pentru că nu s-au făcut investițiile care trebuie – am menționat Legea achiziții publice, care împiedică investițiile, și poate mai sunt și alte argumente pentru care sunt atât de multe centrale, care au început să fie construite acum 30 de ani sau zeci de ani și încă nu sunt în starea de a funcționa”.
Ondrej SAFAR
Onderj Safar: ”Investițiile sunt absolut necesare în infrastructura energetică, pentru a realiza cu succes tranziția energetică”
”Discursul meu va fi aproape similar cu al lui Volker (n.r. – Volker Raffel, directorul general al E.On Romania). Investițiile sunt absolut necesare în infrastructura energetică. Suntem la începutul tranziției energetice. Mulți dintre noi au pus întrebarea dacă va fi sau nu va fi sau dacă se va schimba, ce va schimba. Se poate schimva viteza (n.r. – cu care se face tranziția energetică), dar direcția este clară, pentru ca această tranziție este economică”, a declarat Ondrej Safar, director general al Grupului Evryo în România, din care face parte și Distribuție Energie Oltenia (DEO).
”Dacă vorbim despre costul investițiilor pentru producția din surse regenerabile, este mai ieftin decât investiția în energia clasică. Și avem și exemple în România, cu CfD-urile (n.r. – contracte pentru diferență). Am avut prețuri semnificativ mai mici decât dacă construim ceva nou. Avem producția de energie fotovoltaică, 55 euro/MWh, până la 75 euro/MWh; avem vânt, 65 euro/MWh, până la 85/MWh. Este semnificativ mai ieftin. Dacă vorbim, de exemplu, despre energia nucleară, acum câteva săptămâni, în Cehia, s-a publicat rezultatul pentru noua centrală nucleară – prețul de bază trebuie să fie 90 euro/MWh. Astea sunt cifrele. Asta înseamnă energia regenerabilă. Are loc, pentru că este economică.
Dar, dacă vrem să avem acestă tranziția energetică cu succes, înseamnă că trebuie să schimbăm rețelele, pentru că aceste rețele au fost construite pentru ceva diferit. Dacă vorbim despre necesitate de investiții, la fiecare conferință vorbim despre această necesitate. Realitatea este că în România investim semnificativ mai puțin decât alte țări în Europa. Dacă vorbim despre companii în Spania, companii în Grecia, companii în Finlanda, companii în Cehia, investițiile în rețele sunt de 3-4 ori mai mari pe consumator decât investim în România. Asta este realitatea. Dacă vorbim despre investiții, asta înseamnă că, în alte țări, condițiile sunt mai bune decât sunt în România, pentru că aceste investiții sunt mai mari.
Noi vorbim despre prețul mare la energie. Da, este adevărat, dar, în același timp, este adevărat că, pentru că noi nu investim în infrastructura, costurile de conectare sunt semnificative. De exemplu, în Cehia rețele sunt semnificativ mai puternice. Asta înseamnă că, dacă vrei să construiești ceva nou, nu trebuie să plătești intreținerea rețelei pentru jumătate de județ, pentru că este deja făcută. Această investiție trebuie recuperată. Asta înseamnă energie mai scumpă. Asta este valabilă de fiecare dată. Am spus despre autostradă: cea mai ieftină autostradă este autostrada neconstruită. Asta înseamnă că nu am investiție, nu am mentenanță pentru această autostradă. Dacă vorbim de date statistice, tariful de distribuție reprezentă aproape 24% din factura clientului. Media în Europa este 34%. Asta înseamnă că avem tarife de rețea ieftine, dar, în același timp, avem energie foarte scumpă, pentru că trebuie să acoperim ceea ce ne lipsește. Este același lucru cu autostrăzile, este același lucru cu traficul. În București, nu am investit în infrastructură, e mai ieftin. Dar pentru asta avem traficul cel mai mare din Europa.
Având această tranziție energetică, dacă nu investim în rețele, în viitor vor fi mari probleme de competitivitate în România”, a mai spus Ondrej Safar.
Cosmin Ghiță: Pentru Nuclearelectrica, perioada următoare este despre investiții
Cosmin GHIȚĂ
”În principal, pentru Nuclearelectrica, perioada următoare este despre investiții. Deci, în momentul de față vorbim de investiții în proiecte și investiții în resurse umane, deoarece calitatea noastră de a fi un foarte bun operator de centrale nucleare izvorăște, de fapt, din școala pe care Nuclearelectrica o are. Dacă e să mă exprim plastic, ”fiare” poate să aibă toată lumea; calitatea umană e ceea ce distinge un operator normal, de un operator excepțional. Iar un operator excepțional înseamnă că are un factor de capacitate de producție de peste 90%, ceea ce înseamnă disponibilitate și sprijin pentru sistemul energetic național”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă.
”În momentul de față, noi dezvoltăm o serie amplă de investiții: proiectul retehnologizării Unității 1, proiectul Unităților 3 și 4. Am început să ne și diversificăm producția prin prezența în piața de izotopi, atât producția de tritiu prin instalația de detritiere, unde am turnat prima șarjă de beton în 2 iunie, cât și în producția izotopilor medicali, făcută în parteneriat cu Framatome, pentru Lutețiu-177 și, nu în ultimul rând, avem în curs derularea proiectului FEED 2 pentru proiectul SMR, care va înlocui capacitatea retrasă de la centrala de la Doicești.
Ce aș putea să vă spun și ce ar putea să susțină aceste investiții? La fel cum a spus și colegul meu de la Electrica (n.r. – directorul general, Alexandru Chiriță), o mai bună resursă umană ar fi foarte utilă și în acest sens am început un program foarte bun, în coordonare și cu Ministerul Educației. Avem parteneriate cu mai multe universități, pentru a face învățământ dual și chiar și cu instituții preuniversitare, ca să putem să suplimentăm și să ne formăm propria forță de muncă, ceea ce ar accelera timpul de formare, în cadrul instituției noastre, a viitorilor profesioniști și operatori. Am făcut un program de mentorat, având în vedere faptul că media de vârstă la Nuclearelectrica a scăzut foarte mult în ultimii ani.
Pe lângă acest lucru, avem nevoie și de mai multă forță umană, pentru că avem mai multe proiecte și, în viitor, sperăm să avem mai multe instalații pentru a fi operate.
Totodată, vreau să adresez o problemă a pieței de energie, care vine în susținerea proiectelor noastre. Am strâns finanțare, am strâns contractori, am strâns capabilitate, încercăm să vedem care e lanțul de aprovizionare și de sprijin pentru execuția proiectelor. Dar cel mai important: trebuie să desfacem, cu predictibilitate, curentul în piața de energie. Și aici fac apel către operarea în piață liberă și implementarea cu mai mare succes a contractelor pe termen lung, așa anumitele PPA-uri, în linie și cu noile directive ale Comisiei Europene și, posibil, viitoarele revizuiri ale directivelor europene.
Din perspectiva unui simplu producător, PPA-urile sunt o soluție foarte bună pentru a putea stabiliza prognoza noastră de venituri pe termen foarte lung. Ne ajută cu închiderea finanțărilor pe care le-am strâns și cu a avea niște ținte de cost și de prețuri de desfacere care, în esență, pun presiune și pe noi. Din punct de vedere al investițiilor, este un instrument sănătos și practicat în foarte multe părți ale lumii.
Trebuie să vedem o decizie, dacă, până la urmă, mergem înainte cu o piață liberalizată și, din punctul meu de vedere, nu văd de ce nu am putea face acest lucru. Cred că PPA-urile ar putea fi o soluție foarte bună, indiferent că ele sunt făcute de către o persoană sau de către un grup de entități, atât timp cât beneficiază de o unitate serioasă, care să poată să sprijine acest lucru, lucru ce, mai departe, duce și la reducerea finanțării și, implicit, la costul de finanțare, și, implicit, a prețului energiei rezultat, care ajută pe toată lumea.
Deci, și lipsa de volatilitate, bineînțeles, ar fi foarte bună, având în vedere că ponderea mare pe care piața românească o are în PZU (n.r. – Piața pentru Ziua Următoare, piață spot), schimbarea unui comportament pe un termen mai lung arată predictibilitate și încredere în piața de energie din România; cel puțin noi avem încredere în piața asta, că altminteri nu ne-am avânta într-o sumedenie de astfel de de proiecte.
Comisia susține și sunt foarte multe instituții de finanțare multilaterale care pot susține cu garanții astfel de tranzacții. E un instrument susținut și de către Comisia Europeană, în paralel cu mecanismul Contractelor pentru Diferență pe care îl avem în vedere a fi utilizat și la Unitățile 3 și 4, la fel cum a fost utilizat cu succes în multe alte proiecte nucleare din Europa”, a mai spus Cosmin Ghiță.
Claudiu CREȚU
Claudiu Crețu: ”2025 este anul cheie pentru investițiile în centralele din București”
”Sunt foarte multe probleme, doar că, în momentul în care apare ”o boală”, nu mai avem multe probleme. Avem o singură problemă. Așa și cu Elcen. Elcen are foarte multe probleme, dar are una atât de mare, încât astăzi aș putea să spun că există o singură problemă: avem de încasat de la Termoenergetica, Primăria București, 1,4 miliarde de lei”, a declarat Claudiu Crețu, directorul general al Electrocentrale (ELCEN) București.
”Știu că ați tot auzit de această problemă, dar de ce este acută în acest an față de ceilalți ani? De ce arde acum și va arde în următoarele luni? Contextul este următorul. Spunea domnul Virgil Popescu: sunt bani în Fondul pentru Modernizare. Anul trecut am aplicat și am luat din Programul pentru cogenerare toți banii. Deci, avem proiecte, semnate, de aproape 400 de milioane de euro, bani pe care putem să-i absorbim și să investim în centrale noi.
Domnul ministru Burduja spunea de eroi. Eroii, pentru mine, sunt acei oameni care iarna, la minus nu știu câte grade, se duc și repară, și ciocănesc, și fac acest sistem să supraviețuiesc. Și când mă întâlnesc cu ei, se uită în ochii mei și-mi spun: „ajutați-ne, faceți ceva și faceți investiții. Nu mai putem. Sunt centrale din anii ’60 – ‘70, fiarele astea nu mai pot. Și noi am îmbătrânit”.
Concluzie: este nevoie de centrale noi în București, eficiente, care să consume mult mai puțin, emisii mai scăzute, preț mai bun la gigacalorie. Deci, toată lumea este de acord că trebuie. OK. Putem absorbi cei aproape 400 de milioane de euro, bani din Fondul pentru Modernizare. Trebuie să-i confinanțăm, pentru că acei 400 de milioane de euro nu înseamnă 100%; trebuie co-finanțați.
În ultimele luni am fost la aproape toate băncile. OK, să vedem planul de business, se uită pe cifre. E o singură întrebare: plătește Primăria? Avem o certitudine că încasați cei 1,4 miliarde? Se repetă scenariu Radet, faliment, banii nu mai sunt? Ce le răspund?
Avem toate celelalte probleme, ca toată lumea, dar noi avem de încasat 1,4 miliarde de lei. Banii ăștia nu trebuie mâine toți, dar este nevoie – și sper că se va întâmpla acest lucru în final, după atâția ani -, să se așeze la aceeași masă premierul, ministrul de Finanțe, primarul Bucureștiului și să existe acel circuit al banilor. Pentru că, credeți-mă, nu că banii nu sunt deloc. Banii trebuie doar mutați inteligent, dintr-o parte în alta. De exemplu, acum un an-doi, o primărie din București, de sector, nu dau numele, avea excedent de 1,5 miliarde. Excedent! Eu, cu banii ăceia, cofinanțam și făceam centrale pentru București, ca să nu se mai plătească din banii bucureștenilor 2 miliarde de lei pe an subvenție și pierderi și sute de milioane de euro pierduți. Deci, astăzi, din banii tuturor se pierd sute de milioane de euro, pentru că sistemul este nemodernizat. Trebuie modernizat. Haideți să-l modernizăm.
Aceasta este problema. Și sunt, credeți-mă, foarte, foarte optimist în acest moment că se va intra într-o normalitate. Dacă nu acum, atunci când? Și vă spun asta pentru că termenul limită este 2029-2030 pentru a face aceste centrale. O investiție de acest gen durează cam 3 – 4 ani de zile, dacă totul merge perfect. Deci, iată că 2025 este anul cheie. E acum ori niciodată. Vă mulțumesc”, a mai spus Claudiu Crețu.
Aristotel JUDE
Aristotel Jude: ”Și reglementările europene pot avea impact asupra companiilor care produc gaze naturale”
”Cred că în energie și în sectorul gazelor naturale au fost demarate și se realizează proiecte istorice, care nu ar fi fost posibile fără implicarea, inclusiv a unor persoane care se află astăzi la această masă, inclusiv cei care au plecat, inclusiv prim-miniștrii, viceprim-miniștrii, președinți de comisii. Pentru că realitatea ne spune că întotdeauna când au fost probleme în industrie – vorbim și de partea de energie electrică și departe de gaze naturale -, dialogul cu persoanele pe care nu le-am numit, dar le-am menționat indirect, a fost unul decent și echilibrat”, a declarat Aristotel Jude, directorul general adjunct al Romgaz.
”Dacă ar fi să vorbim de Romgaz, cred că cifrele de investiții vorbesc de la sine și nu aș vrea să mai arăt faptul că, din anul 2022, compania Romgaz cred că investește semnificativ atât în proiecte, cât și din punct de vedere material. Dar, cred că, în continuare, provocările enunțate de colegi legate de profesionalism, de companii care să realizeze proiectele de investiții, de contractori, de antreprenori pregătiți și în stare de solvabilitate reprezintă o provocare pentru noi toți, cei care manageriem companiile din energie.
În ceea ce privește riscurile, cred că, în aceeași măsură, trebuie să analizăm și oportunitățile. Cred că în industrie sunt oportunități, oportunități masive, care trebuie fructificate într-un cadru echilibrat de dialog și într-un sistem predictibil legislativ.
Pentru că s-au spus multe legat de problemele care ar trebui rezolvate, eu aș trece la un prag superior, respectiv la reglementările europene, care pot avea impact în materia companiilor care produc gaze naturale. Și aici m-aș referi la Regulamentul 2024/1735 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii ”zero net”, respectiv Regulamentul ESIA (n.r. – printre altele, stabilește instituirea unei piețe a Uniunii Europene pentru serviciile de stocare a CO 2).
Știți foarte bine că companiile producătoare de gaze naturale vor avea obligația să înmagazineze CO2 într-un anumit nivel până la finalul anului 2030. Pentru asta sunt necesare investiții masive. Este necesar să demonstrăm că aceste investiții sunt fezabile din punct de vedere tehnic și economic. N-aș vrea să mă refer la aspectele tehnice, care țin de convertirea unui zăcământ depletat de gaze naturale într-un depozit de înmagazinare CO2, pentru că, în realitate, conversia directă nu există. E nevoie de investiții noi, de foraj, de sonde noi, de construcție, de conducte, de instalații de captare, care, în realitate, costă miliarde și miliarde de euro.
Propun, pentru că timpul este foarte scurt, să existe o masă rotundă și un dialog în ceea ce privește acest regulament, regulament delegat și decizia Comisiei Europene, care instituie nivelul de obligație. Și aici aș vrea să vă amintesc faptul că cei doi mari producători (n.r. – Romgaz și OMV Petrom) au o cotă semnificativă de înmagazinare CO2. Și să nu uităm că, în final, trebuie să discutăm de suportabilitatea produselor pe care, să zicem așa, le producem, chiar dacă am repetat termenul de două ori, pentru că, în realitate, produsele trebuie să fie vandabile. În realitate, dacă ar fi să realizăm aceste investiții, teama noastră este că acestea nu vor mai fi suportabile. Iar, în realitate, dacă ar fi să arătăm că au fost discuții nenumărate în România cu privire la modul de reglementare și a studiilor de impact, ne-a arătat că Regulamentul ESIA n-a avut o analiză de impact și studii de fezabilitate tehnico-economice, pentru că, în onshore, nu există depozite de înmagazinare CO2, care să funcționeze și care să-și fi demonstrat până acum fezabilitatea din punct de vedere tehnic și economic.
Cred că, pentru producătorii de gaze naturale, Regulament ESIA reprezintă un risc, motivat de faptul că ne pot afecta investițiile în curs, pentru că companiile au o anumită capacitate de investiții din surse interne, surse externe atrase, reinvestire de dividende și așa mai departe. Compania Romgaz derulează programe masive de investiții, a se vedea doar proiectul Neptun Deep. În cazul în care astfel de investiții vor fi obligatorii, va trebui să găsim și sursa, și fezabilitate acestora.
Și închei prin arăta că ,în realitate, nu există garanții economice ale unui beneficiar al transportului și injecției de CO2, care să poată să asigure că recuperarea investiției va fi făcută pe toată durata de viață a producătorului care emite CO2. Vă mulțumesc și privesc cu încredere la viitorul acestei industrii”, a mai spus Aristotel Jude.
Radu CONSTANTIN
Radu Constantin: Hidroelectrica a înțeles rolul fundamental pe care îl joacă în cadrul Sistemului Energetic Național
”Ne aflăm cu siguranță într-un moment important în care Sistemul Energetic Național (SEN) se confruntă cu provocări majore, provocate și de comisionarea surselor convenționale, acele surse care asigurau baza în Sistemul Energetic Național, astfel încât investițiile capătă un rol fundamental pentru asigurarea acelei producții de bază, care echilibrează SEN”, a declarat Radu Constantin, membru al Directoratului Hidroelectrica.
”Aici, Hidroelectrica a înțeles rolul fundamental pe care îl joacă în cadrul Sistemului Energetic Național, punând echipa de management să realizeze o dorință a noastră foarte mare – investiții profunde și foarte echilibrate în cadrul companiei. Am să vă dau câteva cifre, pentru a fi extrem de concret. În acest an avem un buget de 1,7 miliarde de lei pentru proiectele de investiții pe care le derulăm.
Aici sunt mai multe componente. În primul rând, avem dorința de a rămâne în continuare o companie verde. Vom investi în capacități, minim 500 MW de energie regenerabilă, care vor ajuta compensarea momentelor de deficit hidrologic în care se poate afla Hidroelectrica.
Pe de altă parte, avem acele proiecte strategice, declarate de importanță națională în anul 2022, pe care încercăm de ani bun să le deblocăm. Aici suntem într-o zonă în care a fost o muncă extraordinară depusă de colegii din Hidroelectrica, alături de specialiști din Ministerul Energiei și Ministerul Mediului. Când am reușit să luăm toate acordurile de mediu, au venit acele decizii ale instanțelor. La Răstolița, după cum bine știți. Dar avem acorduri de mediu luate și pentru Cerna-Belareca, și pentru Bumbești-Livezeni. Toate dezbaterile publice au fost efectuate, astfel încât compania și-a făcut temele. Specialiștii angrenați în acest domeniu au depus toate dirigențele necesare. La Răstolița, subiectul principal este acea lostriță, pe care nu o găsește nimeni, dar are un impact deosebit în deciziile instanțelor de judecată.
Pe partea cealaltă, avem retehnologizările pe care le vom face și caietele de sarcini pe care le-am depus în sistemul public de achiziții. Avem retehnologizări prevăzute la toate centralele importante gestionate de Hidroelectrica: la Brădișor, Râu Mare – Retezat, sunt centrale de importanță deosebită, acestea venind în completarea contractului de retehnolizare semnat anul trecut, la sfârșitul lunii iunie, pentru retehnologizarea centralei Vidraru, un contract de peste 188 de milioane de de euro. În acest an, avem prevăzute contracte de retehnologizare de peste 600 de milioane de de euro și încercăm să închidem licitațiile în sistemul public de de achiziții.
Cu siguranță, toate aceste investiții și zona de mentenanță, pe care, la fel, o promovăm cu deosebit interes, vor ajuta Sistemul Energetic Național să se bazeze în continuare pe Hidroelectrica, venind în întâmpinarea Dispeceratului Energetic Național atunci când are nevoie de energie sigură, viabilă și de bază; să venim în întâmpinarea momentelor dificile și de dezechilibru care pot apărea în orice moment în cadrul Sistemului Energetic Național. Vă mulțumesc.
Răspunzând unei întrebări a presei privind estimarea unui posibil număr de noi clienți, Radu Constantin a mai spus: ”Să știți că Hidroelectrica nu trece pentru prima dată printr-o situație similară, strict datorită faptului că suntem, tehnic, la a 3-a liberalizare. A fost momentul 2018, un an în care a fost piața complet liberalizată. A venit un OUG care ne-a impus anumite termene și condiții de livrare a energiei între Crăciun și Anul Nou și a trebuit să ne refacem strategia între Crăciun și Anul Nou 2018.
A venit după aceea momentul 1 ianuarie 2021, când, din nou, a fost liberalizată piața de furnizare și a fost un aflux impresionant de clienți. Și Hidroelectrica a făcut față fără probleme și în acel moment. Acuma ne aflăm după 4 ani de la de la acel moment, în care performanța și specializarea angajaților companiei pe piața de furnizare a crescut. Am învățat foarte multe, ne-am făcut temele de dinainte de acest moment, care era, cumva, dacă vă aduceți aminte, la 1 aprilie 2025, și după aceea a fost prelungită perioada de reglementare, astfel încât nu vă pot răspunde punctual la întrebarea dumneavoastră, dar vă spun că suntem pregătiți. Piața, însă, este liberă. Acel nivel de preț de 1,04 lei/kWh până la 1,1 lei/kWh, în funcție de zona de distribuție, este un preț pe care Hidroelectrica și-l asumă în acest moment.
Competiția și participanții la piața de furnizare pot veni în întâmpinarea clienților din România. Piața de furnizare pentru casnicieste undeva la 14 terawați pe an. Noi, anul trecut, am avut un an secetos, am produs în jur de 14 terawați, astfel încât ecuația cu câți clienți putem prelua noi spunem că suntem prezenți, avem această ofertă pe care ne-o asumăm și ne-o menținem în momentul actual.
Ca și flux de clienți, vin între 10.000 și 11.000 de clienți noi în fiecare zi. Sunt date publice, pe care le-am mai comunicat. Există fluctuații, există momente diferite. Ce este important este faptul că noi avem o strategie, ne-o asumăm și suntem prezenți în întâmpinarea clienților companiei și oferirea de servicii de calitate, așa cum trebuie să aibă consumatorul final în piața de furnizare”, a mai spus Radu Constantin.
Sebastian BURDUJA
Sebastian Burduja: Oamenii din sectorul energetic sunt eroii nevăzuți, care își fac datoria și țin lumina aprinsă
”Oamenii din sala aceasta cam știu ce s-a întâmplat la Ministerul Energiei în ultimii 2 ani, cu bune și cu rele; fiecare să facă această evaluare. Dar aș pleca de la faptul că un câștig despre care am vorbit mai puțin este faptul că – cred eu-, după 2 ani de zile, înțelegem cu toții, noi, ca societate, importanța sectorului energetic; faptul că energia este totul: că e competitivitates economiei, înseamnă locuri de muncă, înseamnă dezvoltare, înseamnă bunăstare”, a spus Sebastian Burduja, în ultima apariție publică ca ministru al Energiei.
”Sigur că ne-a ajutat și Raportul Draghi, care a venit foarte tranșant și, la nivel european, s-a schimbat o paradigmă, o paradigmă care era de ”terapie șoc” pe înverzire și a devenit – sau sper să devină – acel „smart deal” despre care am tot vorbit.
Aș puncta câteva lucruri, că tot suntem la Parlamentul României. Sunt câteva legi importante care s-au dat – sau ordonanțe de urgență. Mă gândesc la „offshore wind” – avem foarte mult potențial acolo. Mă gândesc la ordonanța pe stocare, care a eliminat dubla taxare și cred că va fi o evoluție cel puțin la fel de spectaculoasă în capacități de stocare, dacă vorbim că am pornit la începutul anului trecut cu 16 MWh și avem vreo 404 MWh în prezent. Deci, o creștere exponențială. Va continua.
Și, după 17 ani, avem o nouă Strategie Energetică Națională. Știu că era un subiect preferat pentru prietenul meu, Lorant Antal. De câte ori ne vedeam la o conferință, „domnule, țara asta totuși nu are o strategie”. La fel și pentru domnul președinte Bende Sandor. Nu e perfectă, dar este! Avem o direcție!
A fost ”refrenul” la care am tot revenit: investiții, investiții, investiții și, realmente, sunt mândru și recunoscător echipei mele și dumneavoastră, tuturor, și companiilor din energie, pentru că am reușit să demarăm foarte multe proiecte împreună, foarte multe programe. Am făcut un bilanț, cum spuneam, undeva la 14 miliarde de euro. Și astăzi avem contracte de semnat și nu vreau să plec până nu le semnăm, inclusiv cel mai mare pentru unități administrativ-teritoriale, cu Primăria Oradea. Un proiect realmente foarte mare.
N-aș vrea să închei până nu vă dau citire unui mesaj pe care, sigur că, în genul ăsta de momente, îl primești de la diverși prieteni, cunoscuți, colegi sau simplii cetățeni, pe rețele sociale.
Se încheia cu un citat din Ionel Brătianu și v-am obișnuit cu citatele mele. Așa că nu pot să rezist tentației mele să vă mai dau unul, și anume că „politica îți poate da din când în când satisfacție și onoruri. Dar pentru un om iubitor de țară și conștient de răspunderile sale este un șir neîntrerupt de griji, de jertfe și un drum pe care ești nevoit să culegi mai multă nedreptate decât răsplată”. Și am stat așa și m-am gândit aseară. Zic: „domnule, chiar nu simt că sunt în filmul ăsta”. Ca ministru al Energiei, am cules mult mai multă răsplată decât nedreptate. A fost și nedreptate. Am avut ”meciurile” noastre cu ”prietenii” de la două-trei asociații nonguvernamentale, dar răsplata de a fi reprezentantul acestui sector extraordinar și, până la urmă, al oamenilor minunați din sectorul energetic a fost mult mai mare decât orice nedreptate. Și pentru asta eu vă mulțumesc și vreau să vă spun, și o să spun întotdeauna, oamenii pe care i-am cunoscut în minister, în companii, în leadership-ul companiilor, presa din energie, absolut toți acești oameni sunt eroi, sunt eroii mei. Cu siguranță. Și pentru România sunteți de multe ori eroii nevăzuți, care își fac datoria și țin lumina aprinsă. Iar lucrul ăsta nu o să mi-l ia nimeni niciodată.
De aceea, ca parlamentar, deja am început să lucrez la un proiect de lege și sper să am susținerea distinșilor mei colegi și prieteni pentru instituirea unui ordin național: ”Meritul Energetic”. Nu există și cred că acest sector merită cea mai înaltă recunoaștere pe care o are statul român.
Încă o dată, vă mulțumesc și întotdeauna vă rog să contați pe mine, oriunde și oricând”, a mai spus Sebastian Burduja.
Virgil POPESCU
Virgil Popescu: Vești bune de la Parlamentul European
”Vă dau niște vești bune din Parlamentul European: ne preocupă foarte intens și în Parlament, și pe Comisie (n.r. – Virgil Popescu este membru al Comisiei ITRE – Comisia pentru industrie, cercetare și energie) problema rețelelor, a interconectărilor între state. Chiar săptămâna trecută, la Strasboug, am aprobat un raport cu privire la rețelele electrice. Vorbim de investiții, vorbim de planificare clar strategică, a interconectărilor, vorbim de digitalizare a rețelelor, de smart metering, pentru că, practic, degeaba facem capacități de producție, degeaba punem regenerabile, dacă, până la urmă, sistemul, rețelele de transport și de distribuție nu pot să le preia și nu sunt eficiente”, a declarat Virgil Popescu.
”Vreau să vă zic că nu a fost luare de cuvânt în Parlamentul European în care să nu aduc în prim plan problema interconectării între Austria și Ungaria și între Austria și Slovacia, inexistenței, practic, a interconectării între Austria și Slovacia și să trag un semnal de alarmă cu privire la prețurile care sunt în această regiune a noastră. Practic, toată frontiera cu Ucraina și ne ducem mai jos pe Bulgaria, Grecia, unul din motivele principale fiind exact lipsa interconectării și libera circulație a energiei electrice de la nord la sud, de la est la vest.
Am zis și Directoratului pentru Energie, am zis și Comisiei Europene și comisarului Jørgensen (n.r. – Dan Jørgensen, comisar european pentru energie și locuințe) că nu avem piață funcțională de energie electrică în Europa, nu în România! Atâta timp cât nu vom putea să avem liberă circulație a energiei, nu vom avea piață funcțională.
Cred că ați observat că nu am văzut în ultima perioadă, în ultimele luni să vorbească Comisia despre un posibil infringement cu privire la energia electrică. Ce a venit, a venit referitor la gaze naturale și mă voi ține de acest lucru. Vom face presiuni din Parlamentul European. Partidul Popular European este hotărât în strategia energetică, pe care am făcut-o împreună cu colega deputată germană a Partidului Popular European. Rețelele de energie electrică sunt, practic, inima acestei strategii.
Deci, avem nevoie de producție suplimentară, dar avem nevoie și de rețele interconectate, digitalizate și mult mai puternice, astfel încât să preia toată producția de energie și să o transporte la costuri normale pentru consumatori.
Eu vă mulțumesc și vă spun că aveți în mine oricând – și mă refer aici și la industrie, și la colegii parlamentari români – un partener și un punct de sprijin la la Bruxelles, în Parlamentul European, la Comisia Europeană. Trebuie ca împreună să stăm spate în spate și să urnim aceste lucruri, pentru că România poate să devină și trebuie să devină un jucător puternic, atât pe piața energiei electrice, cât și pe piața gazelor naturale.
Fac o scurtă trecere la piața de gaze naturale; este în Trilog în momentul de față. Am aprobat în Comisia ITRE raportul cu privire la depozitarea gazelor, modificarea regulamentului cu privire la depozitarea gazelor. S-au scos acele ținte intermediare care, până la urmă, nu mai dădeau o predictibilitate; din contră, puteau crea suspiciuni de monopol, suspiciuni de manipulare a pieței, pentru că, dacă știai clar că anumite state trebuie, până la o anumită dată, să-și înmagazineze un anumit procent, și prețurile puteau să ia în calcul acest lucru. S-a devenit mult mai flexibil și eu cred că am îmbunătățit propunerea comisiei. Vrem ca, până la ultima sesiune de la Strasburg, care va fi la începutul lunii iulie, să aprobăm și acest regulament”, a declarat Virgil Popescu.
În ceea ce privește sursele de finanțare pentru rețele, Virgil Popescu a spus: ”Există foarte mulți bani în Fondul pentru Modernizare care așteaptă să fie atrași. O parte din distribuitori au atras, Transelectrica a atras și a semnat contracte, dacă îmi aduc aminte. Și mai sunt bani în Fondul pentru Modernizare, care nu este pentru toate statele din Uniunea Europeană; este pentru 11 state, printre care și România. Cred că este al 2-lea mare beneficiar din Fondul pentru Modernizare. Deci avem această oportunitate până în 2030: să folosim acești bani din Fondul pentru Modernizare. Sigur că mai există și programe de infrastructură mare, mai pot fi accesați bani pe rețele de transport”.
Lorant ANTAL
Lorant Antal: Potrivit Energy Map, a crescut consumul de gaze și energie la consumatorii non-casnici
”Suntem după 45 de zile de așa-zis interimat în care se dorea a face Guvern, după care nu se dorea a face Guvern. Din nou s-a dorit a face Guvern politic, după care nu politic, ci tehnocrat. După momente tensionate și momente de foarte multe ori neclare, dar cu o concluzie foarte certă – nici măcar politicienii nu pot să oprească timpul! – și, iată, că suntem aproape în 1 iulie, după care se termină schema de plafonare a prețului la energie”, a declarat Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale.
”Acum să vă spun ce am făcut noi, reprezentanții partidelor, fără să știm cu exactitate cine o să fie conducătorul anumitor ministere de resort, în cazul nostru Ministerul Energiei și Ministerul Economiei. Noi am lucrat foarte intens la Programul de Guvernare, să vedem ce putem să menținem din program și unde trebuie să mai punem accent pe anumite părți sau să introducem capitole noi.
Un lucru pot să vă spun cu certitudine: echipa care a lucrat și oamenii care au lucrat din partea tuturor partidelor politice – aici mă refer la cele patru partide (n.r. – din Coaliție: PSD, PNL, USR și UDMR), cred că putem să fim cu toții de acord, cel puțin politicienii, că, în acest grup, unde am lucrat la Programul de Guvernare pentru energie, lucrurile au decurs într-o normalitate și într-o condiție de dialog, unde fiecare am înțeles că este un domeniu esențial pentru țară. Ce am accentuat în acest Program de Guvernare: am făcut referire la importanța definirii consumatorului vulnerabil.
Categoric am menționat importanța programului de dezvoltare a rețelelor de distribuție gaze naturale din programul Anghel Saligny. Adică nu am scos, ci am lăsat în Programul de Guvernare. Am pus un accent major pe distribuție, adică necesarul de investiții în rețelele de distribuție. Bineînțeles, am evidențiat importanța producției de gaz natural/industrializarea României. Aici am făcut un nou aliniat, unde am spus că este esențială o prezență mult mai asumată a Ministerului Afacerior Externe la nivelul Uniunii Europene, unde să puncteze clar interesul primordial al României: că noi vrem să fim cu prioritate pe producție de gaz natural și vrem să căutăm aliați în acest sens – de exemplu și privind CCS (n.r. – captarea și stocarea carbonului) sau privind noile reglementări și taxări în exces ale producției de gaz natural la nivel european.
Acuma, dacă e să-l cităm pe domnul ministru Burduja (n.r. – fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja), care a spus foarte clar că tranziție nu se face fără transmisie, e clar că esențială este investiția sau investițiile în distribuție. Aici a rămas, totuși, de rediscutat perioada a cincea de reglementare (PR5). A rămas, cumva, ”în aer” ca să finalizăm acele întâlniri cu reglementatorul (n.r. – Autoritatea Națională de Reglementare în Energie – ANRE) pe care le-am început și am înțeles că, totuși, există o deschidere de a ajusta anumite capitole în acest sens, pentru că suntem după an electoral, avem deja președinte și, dacă ne ajută bunul Dumnezeu, poate și Guvern vom avea zilele astea. Deci, ne-a rămas un singur lucru: să concluzionăm și să venim în acest sens și în sprijinul companiilor de distribuție, ca să putem să facem investiții masive în rețelele de distribuție.
Domnul fost ministru, europarlamentarul Virgil Popescu, a vorbit despre Green Deal. Da, într-adevăr, Green Deal este în plină desfășurare. Eu, unul, de foarte multe ori, la foarte multe conferințe și ocazii, am spus punctul nostru de vedere, al UDMR-ului: că noi credem în Green Deal, dar într-un Green Deal normalizat, unde să avem ca prioritate producția de gaz natural și reindustrializarea la care am mai făcut referire. Pe lângă acest fapt, avem nevoie de Ministerul Afacerilor Externe, unde avem nevoie de europarlamentari, eurodeputați și orice cale de atac la nivelul Comisiei Europene. Să vedem cum facem cu noul market design, pentru că, în plină pandemie, Ununea Europeană a făcut această promisiune, că va redesena piața de energie electrică.
Eu nu sunt convins că s-a reușit în integralitate să se facă această nouă re-desenare. Știm problema prețului marginal, știm acum acest nou sistem de CfD (n.r. – contracte pentru diferență), dar eu cred că mai este loc de îmbunătățire, luând în considerare și faptul că, tehnic, cum s-a spus de către ante-vorbitori, piața de energie electrică la nivel european are o problemă, pentru că fizic, ”electronul” nu poate să fie transportat sau să circule normal, din lipsa interconectivității. Deci, aici mai e loc de discutat și e loc să punem urmărul la muncă împreună cu parlamentarii din Parlamentul European.
Ca și o ultimă idee: știți că eu am făcut și de foarte multe ori tot spun și insist pe Energy Map (n.r. – harta energiei) dezvoltată de mine. Acum avem și datele pe 2024, pe consum de energie electrică și gaze naturale. Raportat la 2023, totuși, s-au întâmplat niște lucruri în România noastră și, dacă suntem de acord cu acea definiție, că energia este oglinda unei economii sănătoase, atunci vă spun câteva date: la nivelul energiei electrice, raportat la 2023, în 2024 consumul a crescut cu 5%, la gazele naturale a crescut cu 4%, iar consumul de gaz natural non-casnic, care ne interesează cel mai mult, a crescut undeva cu 7%. Asta înseamnă că economia, raportat la anii precedenți, 2023-2022, totuși, nu a murit, a rămas în funcțiune și pare că se și întâmplă niște lucruri. Ceea ce avem de făcut este faptul să înțelegem că energia este esențială. Energia, un domeniu de energie cu succes, reprezintă o economie de succes.
Haideți să mergem înainte împreună și să înțelegem faptul că avem nevoie de bani, bani și bani pentru a întări rețele de distribuție și să întărim capacitatea producției de gaz natural și să avem aliați la nivelul Uniunii Europene unde să înțelegem că fără gaze naturale întreaga economie europeană o să moară”, a afirmat Lorant Antal.
În ceea ce privește Programul de Guvernare, răspunzând unei întrebări a presei, Lorant Antal a spus: ”Concret este așa: am întărit mai mult Programul Anghel Saligny pentru gaze naturale, am făcut modificări cu referire la industrializare, am intervenit și pe securitatea cibernetică și, din perspectiva mea, ceea ce este nou, 100% nou, că nu a mai fost în Programul de Guvernare, am găsit împreună acea definiție prin care dorim ca, la nivel european, în interesul României, fiind sau devenind cel mai mare producător de gaz natural, să fie mai asumată țara prin Ministerul Afacerilor Externe”.
Cristina PRUNĂ
Cristina Prună: Cred că trebuie să avem o legislație care să încurajeze valorificarea superioară a gazelor naturale
”Începem ziua cu o discuție despre sectorul energetic, care este, până la urmă, aș zice, baza economiei românești, chiar dacă ne uităm la cifre și sunt îngrijorătoare. Am avut stagnare economică în primul trimestru. Eu chiar îmi pun speranțele și cred foarte mult în sectorul energetic și în aportul sectorului energetic la tot ce înseamnă economie națională”, a declarat Cristina Prună, vicepreședintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților.
”Am văzut astăzi în intervențiile dumneavoastră un focus mai mult pe oportunități decât pe provocări, ceea ce arată că, totuși, sectorul energetic se uită la cum să crească, la cum să se dezvolte, la cum să investească și sigur că aveți nevoie și de sprijinul nostru din Parlament. Aveți nevoie de sprijinul Guvernului, astfel încât aceste planuri de investiții pe care le aveți aprobate sau le aveți în stadiu de proiect chiar să vadă lumina zilei.
Aici, în Parlament, am lucrat cu drag la foarte multe legi. Le-a menționat și domnul ministru Burduja: Legea offshore wind, legea care elimina dubla taxare și care, într-un final, a fost adoptată prin Ordonanță de Urgență. Ce vreau să vă spun este că și Parlamentul și-a adus aportul în mandatul trecut la tot ce înseamnă legislația în sectorul energetic și eu cred că lucrul acesta trebuie să continue. Cred că nu trebuie să guvernăm doar prin ordonanțe de urgență. Cred că, până la urmă, acest for, Parlamentul, lasă loc dezbaterilor și dialogului cu dumneavoastră. Cred că putem avea legi mai bune.
Programul de guvernare: încă nu l-ați văzut. Am avut, să știți, ore în șir de discuții, de dezbateri împreună cu colegii de la toate partidele. Au fost niște discuții foarte bune, pentru că, de la fiecare dintre partide, eu cred că am avut la masă oameni care cunosc sectorul energetic. Am căzut de acord asupra multor lucruri. Sigur că au fost și lucruri unde a trebuit să dezbatem un pic mai mult. Eu cred că fiecare dintre noi am pus și am dat tot ce am avut mai bun, astfel încât programul acela să fie unul care să reprezinte cel mai corect sectorul energetic astăzi, dar și soluții pentru ca el să meargă înainte.
Sigur, de la 1 iulie avem un focus pe piața de energie și avem în programul de guvernare mai multe măsuri care să crească și transparența, și lichiditatea, și competiția pe piața de energie. Să avem și acea lege a consumatorului vulnerabil, care, sper eu, că va fi adoptată cât mai repede, să nu mai trecem prin greșelile pe care le-am mai văzut în trecut. Este o prioritate pentru noi și cred că sunt de acord și colegii mei că trebuie să fie adoptată cât mai repede cu putință.
De asemenea, s-a menționat aici, la început, birocrația. La nivelul Comisiei de Industrii și Servicii avem un grup de lucru pe tot ce înseamnă reducerea birocrației. Vrem să avem acel „one stop shop” și în România. Sigur, nu o structură care să îngreuneze investițiile, ci, mai degrabă, o structură care să ajute ca acele investiții să se întâmple. De aceea, în lunile următoare o să primiți o invitație din partea noastră, de la nivelul Comisiei, să ne spuneți ce blochează proiectele și, în măsura în care de la nivel legislativ sau chiar de la nivel superior și de la nivelul ANRE, vom putea găsi soluții să le și implementăm și dialogul să fie unul corect și transparent.
Am mai discutat de încurajarea acelor BAT-uri prin diverse stimulente fiscale (n.r. – best available technology – cea mai bună tehnologie disponibilă). Da, vrem să ne reducem emisiile de CO2, dar asta pune o presiune și pe producția de energie, și pe industria energo-intensivă și cred că statul poate să dea o mână de ajutor, nu prin scheme complicate, ci prin deduceri fiscale mai importante. Mă bucur că a existat susținere pentru ca acest lucru să fie menționat în Programul de Guvernare.
Un lucru extrem de important: gazele naturale. Da, cred că trebuie să avem o legislație care să permită și să încurajeze valorificarea superioară a gazelor naturale. Este un avantaj competitiv pe care îl avem aici, în România. Suntem primul producător de gaze naturale. Sigur, politicile europene merg într-un alt sens, dar eu cred că trebuie să ne uităm la interesul nostru ca țară și, până la urmă, gazele naturale să ajute la dezvoltarea sistemului energetic și a economiei.
Mai avem transpunerea directivei RED3 la nivel de guvernanță. Aici, cred că mai avem de lucrat un pic la tot ce înseamnă listare de companii publice pe bursă. Este un lucru important. Sigur, n-am găsit un consens în momentul de față, dar eu am încredere că, pe viitor, se va întâmpla lucrul acesta.
O să închei spunând că poate incertitudinea mare, acum, este schimbarea managementului de la Ministerul Energiei. Eu cred că asta este și o oportunitate, o oportunitate ca oamenii care au lucrat la acest Program de Guvernare, comisiile de specialitate din Parlament, Comisia de industri, Comisia de energie să poată să se implice și mai mult și să aibă un aport mult mai mare la tot ce înseamnă reglementare în sectorul energetic. Pentru că, până la urmă, asta de fapt ar trebui să se întâmple. Deciziile să nu fie neapărat la Guvern, prin Ordonanță de Urgență și legile să se facă în Parlament și atunci echilibrul să fie unul mult mai corect”, a declarat Cristina Prună.
În ceea ce privește Programul de Guvernare, răspunzând unei întrebări a presei, Cristina Prună a spus: ”Practic, avem o lege îmbunătățită a consumatorului vulnerabil, pe care am discutat-o, cu diverse variante. Acum, cum spunea și domnul Bende, după discuțiile preliminare finale de azi-noapte, așteptăm să vedem care va fi forma Ordonanței de Urgență care va fi adoptată. Eu aș mai adăuga ceea ce am spus și mai devreme, anume că ne uităm la cum să ajutăm industria să implementeze acele BAT-uri, prin stimulente fiscale și cred că ăsta este un lucru important pentru ca prețul poluării să nu mai fie o povară atât de mare, atât pentru industria producătoare de energie, cât și pentru cea consumatoare de energie”.
Mădălin BORȘ
Mădălin Borș: ”DNSC va verifica, audita și omologa orice echipament energetic care are componentă de comunicații”
”Am să fiu foarte scurt. Colegii mei parlamentari deja au povestit cam tot ce ține de Programul de Guvernare. Este un document, spun eu, destul de reușit, solid. S-a mai optimizat încă o dată azi – noapte, până pe la ora 02:00, dar, în esență, este cuprins cam tot ce s-a discutat la masă și toate ideile bune sunt cuprinse acest Program, în care eu chiar cred”, a declarat Mădălin Borș, membru al Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaților.
”Da, avem a doua oară audieri de miniștri. A început să-mi placă. Sunt la primul mandat (n.r. – de parlamentar) și deja, în șase luni, audiezi de două ori miniștri și guverne. Sper să nu devină obișnuința asta. Repet, este un Program de Guvernare solid, care pune accent în primul rând pe tehnologiile viitorului, care pune accent pe dezvoltare, care pune accent pe investiții.
Rețelele noastre, și electrice, și de gaze, atunci când au fost construite, ele au fost construite să transporte electronul din punctul A în punctul B. Ele n-au fost făcute să suporte „reverse flow-ul” și să transporte, cum se întâmplă în mare parte și astăzi, energia din punctul B în punctul A. De aceea se pune accent foarte mare și așteptăm cu interes Autoritatea la discuții (n.r. – ANRE), să găsim o modalitate prin care să putem ca ale noastre companii de distribuție de energie să poată să-și mărească cota de investiții. Pentru că, da, avem nevoie de investiții masive în rețelele de distribuție.
Aș vrea, cu această ocazie, să fac un apel în primul rând la dumneavoastră, la colegi, la politicieni, la ziariști. Vine 1 iulie și cred că este de datoria noastră, a tuturor, să punem umărul – acolo unde putem și cum putem. Spre exemplu, cred că ar trebui ca ANRE să comunice un pic mai apăsat faptul că una dintre modalitățile prin care fiecare client final își poate optimiza costul, începând cu 1 iulie, este să cunoască faptul că fiecare utilizator final, fiecare client final poate migra de la un furnizor la altul în timp real. Cred că este de datoria noastră și este un punct pe care voi apăsa destul de des și destul de vocal în următoarea perioadă de timp. În primul rând, cetățenii trebuie să fie informați, să cunoască faptul că pot migra de la un furnizor la altul, în funcție de oferta pe care acel furnizor o afișează, în timp real.
Pe pe de altă parte, ne-am asigurat – pentru că vine această ridicare a plafonării, piața fiind liberizată deja -, că prețul la producător va fi oarecum – e un cuvânt greu – sub control, dar va fi menținut în anumite limite. Aici amintesc – și vreau să salut o inițiativă pe care a avut-o ANRE cu Ordinul 15, și sper să-l văd operațional cât mai repede – prin care Hidroelectrica este definită ca „market maker” în piața de energie. Practic, va prelua acest șoc și fluctuațiile bruște de preț la energie. Deci, ar fi a doua ”linie de atac”, ca să spun așa.
Pregătim și ordonanța. Din păcate, dragă colegă, tot cu ordonanță o să trecem hopul acesta. Este pe ultimii metri Ordonanța de Urgență care să stabilească cotele alocate pentru consumatorii vulerabili. Ce am stabilit la Comisie, și, implicit, cu autoritățile, cu domnul ministru, cu fostul și cu viitorul ministru, a fost ca, pentru consumatorul vulnerabil, să schimbăm puțin paradigma și să nu mai ținem cont doar de consum, ci să ne uităm la venit, pentru că acei consumatori vulnerabili, în primul rând, sunt cei care au venitul minim. Acolo trebuie să apăsăm, acolo trebuie să intervenim.
Aș vrea să vă mai spun despre o inițiativă pe care am avut-o în cadrul Parlamentului. Vizează partea de securitate informatică. Avem, astăzi, peste 270.000 de prosumatori. Acești prosumatori, majoritatea, pot controla cu telefonul. Pentru o persoană avizată, faptul că un echipament energetic poate fi accesat dintr-o aplicație de pe telefon, deja aceasta înseamnă o vulnerabilitate și o vulnerabilitate majoră. Dacă acel echipament energetic este și controlat dintr-o aplicație de pe telefon, deja vulnerabilitățile cresc exponențial. Am introdus un amendament la Legea 123/2012, Legea energiei, prin care am nominalizat Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) ca autoritate care va verifica, audita și omologa orice echipament energetic care are componentă de comunicații. Este o vulnerabilitate majoră.
Suntem o echipă unită în cadrul Comisiei, cu toate că, știți, din dezbateri se nasc ideile bune. Suntem o echipă destul de competentă, spun eu, în cadrul Parlamentului și în colaborare cu industria, cu dumneavoastră, presa, așteptăm și păreri. Vă așteptăm să ne sesizați derapaje sau ce anume va trebui îmbunătățit în activitatea noastră, în speță în zona legislativă”, a afirmat Mădălin Borș.
În ceea ce privește Programul de Guvernare, răspunzând unei întrebări a presei, Mădălin Borș a spus: ”Care ar fi elementul de noutate aici? Sunt mecanismele financiare venite să asigure lichiditate în piața de energie; market maker, partea centrală – au rămas; au rămas acolo și BAT-urile. Cu ce am venit nou? În primul rând, încercăm să facem o schimbare de paradigmă și să axăm mai mult investițiile din partea statului pe fondurile europene, PNRR, să le canalizăm și să le orientăm mai mult spre stocare, decât în partea de producție fotovoltaică, tocmai pentru a veni să ridicăm ușor presiunea de pe rețele.
Cu ce am mai venit nou? De fapt, sunt două idei cu care am venit la masă. Primul – crearea unui task force la nivelul Guvernului alcătuit din reprezentanți ai ANRE și Consiliul Concurenței, tocmai pentru că trebuie să ne uităm în trecut și vedem ce s-a întâmplat în piața de energie. Și pentru a interveni în piața de energie pentru a feri, pentru a veni să combatem cartelizarea, creșterea artificială a prețurilor la furnizori. S-a creat un task force sau cel puțin am propus crearea unui task force din reprezentanții ANRE și ai Consiliu Concurenței, sub patronajul Guvernului, care să se uite foarte atent în piața de tranzacționare, în piața de energie, tocmai pentru a preîntâmpina niște șocuri care, din perspectiva mea, n-ar trebui să se întâmple. Practic, prețul la energie se învârte tot în acea zonă. Nu aș vedea un motiv pentru care prețul la energie să crescă foarte mult pe partea de producție. Și ultimul nou punct cu care am venit, tocmai pentru că ne uităm la zona de IMM-uri și trebuie să asigurăm acea protecție. Sunt de stânga. Am propus un pachet de întrajutorare a IMM-urilor, IMM-urile mici, exact acele microîntreprinderi, acele afaceri de familie, care nu pot beneficia de scheme de ajutor gen panouri fotovoltaice. Vă dau un exemplu. E vorba de micile magazine de la parterul blocurilor, care au un frigider, două; vor prelua direct șocul de la 1 iulie. Ne gândim și ne uităm foarte atent. Sigur, depinde foarte mult dacă anvelopa financiară ne va permite și cât, dar există un punct nou pus exact dedicat IMM-urilor. Sinceri să fim, nu știu ce se mai poate inventa în energie. Doar trebuie să le duci la capăt, la bun sfârșit investițiile. Să ne uităm să creștem producția de energie în bandă, pentru că de asta avem nevoie. Și cum am mai spus-o, ca să ai o energie ieftină, în primul rând trebuie s-o ai și, după, vedem cum optimizăm. În clipa de față ne mai lipsesc niște mii de megawați”, a mai spus Mădălin Borș.
Gabriel ANDRONACHE
Gabriel Andronache: Avem nevoie de cantitate, calitate și preț sustenabil al energiei
”Știm foarte bine că avem nevoie de cantitate, calitate și preț sustenabil al energiei, așa cum spunea și domnul Bende; este motorul care poate să ducă economia României mai departe. Constatăm, exact cum spunea și domnul Antal, de asemenea, că lucrurile merg într-o direcție bună atâta timp cât avem creșteri pe zona de consum, creșteri de consum atât pe zona de energie electrică, cât și pe zona de gaz, ceea ce este, de asemenea un lucru bun”, a declarat Gabriel Andronache, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).
”Ne uităm cu mare atenție la zona de producție și suntem foarte interesați și ne bucură faptul că vin în permanență, cereri de înființare. Anul trecut, de exemplu, am eliberat autorizații de înființare pentru circa 6.000 MW, ceea ce este o sumă uriașă, dar așteptăm ca acestea să fie implementate și să vină la licența comercială, să treacă și de perioada de probe. Totodată, anul acesta, la trei luni, am avut 744 MW pentru care am acordat licență comercială, autorizație de înființare și deja începem să acordăm foarte multe autorizații de înființare, inclusiv pentru ceea ce înseamnă capacități de stocare. Referirile sunt la trei luni și toate acestea sunt pe energie regenerabilă, pentru că, în luna aprilie, am acordat o autorizație de înființare pentru o putere de 1.677 MW. Este vorba de Mintia, care așteaptă să înceapă testele chiar la sfârșitul acestui an.
Deci, din punct de vedere al producției, lucrurile cât de cât sunt într-o zonă bună, lucrurile merg, evoluează și ne bucură faptul că apare și Mintia și se va finaliza, sperăm, anul acesta, dacă nu, poate în primul trimestru al anului viitor. Poate și Iernut. Și vom avea o capacitate de producție pe gaz de peste 2.100 MW. Este un lucru îmbucurător, pentru că vom avea capacități care merg în bandă.
Avem zona de transport pe care, de asemenea, o tratăm cu foarte, foarte mare atenție. Transport și distribuție – le iau ca atare, pentru că, începând de anul acesta, am intrat în Perioada a 5-a de Reglementare (PR5). Anul 2024 a fost un an de tranziție; de la 1 ianuarie 2024 trebuia să se intre în PR5. A fost o perioadă de tranziție, pentru că ultimii ani – 2021, 2022, 2023 – au fost ani atipici și ca urmare a pandemiei, și ca urmare a războiului și crizei energetice. Și atunci datele pe care le-am fi avut și pe care le-am fi analizat și am fi făcut ulterior măsurătorile poate nu ar fi fost cele mai bune. Împreună cu jucătorii din piață, Transelectrica pe zona de transport, și ceilalți operatori de distribuție, am intrat în această zonă.
Rata de rentabilitate: este vorba că rata de rentabilitate a acestor investiții a crescut față de PR4 cu aproape jumătate de punct procentual. Ne-am dus aproape de 7/%, deci avem 6,94%, dar avem și bonusare, pentru cei care chiar doresc să facă investiții, pentru că discutăm, în momentul de față, că ar trebui să facem cât mai multe investiții. La acest 6,94% ne mai ducem cu încă o bonusare de 0,5% pentru ceea ce înseamnă digitalizare. Totodată, pentru cei care solicită și aplică pe fonduri europene pentru cota de cofinanțare – din nou bonusare 0,5%, tocmai ca să meargă lucrurile în direcția în care ne-o dorim și să-i facem să devină mai implicați. În PR3 sau PR4 au fost niște randamente mari în condițiile în care inflația nu a fost atât de mare.
Înțelegem acum un pic temerea, dar considerăm că procentul este unul rezonabil, cu atât mai mult cu cât, dacă există interes din partea acestor jucători cărora li se aplică această perioadă de reglementare, în perioada de 5 ani se mai acordă încă o bonusare de 1% pentru ceea ce înseamnă activități de investiții peste plafonul aprobat de către ANRE prin planul de investiții. Deci, lucrurile se pot face și ne mișcăm în direcția bună.
Ceea ce vreau să spun este faptul că investițiile în ce înseamnă rețele pentru capacități care sunt în zonă de regenerabile înseamnă că vom investi în capacități de producție care au randamente de 17%, comparativ cu ce înseamnă „nuclear”, care înseamnă peste 90%, astfel încât modul în care are loc recuperarea investiției este de șase ori mai mic și mai întârziat.
De asemenea, căutăm soluții – pentru că aici avem doi jucători importanți care sunt în piață. Mă refer la fotovoltaic, ca să pot să fac o mică comparație. Ce înseamnă fotovoltaic, unde avem capacitatea undeva la circa 2.500 MW? Este vorba de capacitatea mare instalată și cea care este și văzută de către Dispecerul Energetic Național. Este cea dispecierizabilă, cum se spune. Și capacitatea pe care o au prosumatorii, care se ridica, la 30 aprilie – pentru că acolo sunt datele care sunt și raportate inclusiv pe site-ul ANRE -, este de aproape 2.630 MW, cu aproape 220.000 de prosumatori, dintre care 25.000 de prosumatori sunt cei care sunt non-casnici, cu 1.422 MW. Dar, în acest monument, când discutăm, cu siguranță prosumatorii au instalat în rețea 2.800 MW, care nu sunt dispecializabili.
A fost o oportunitate la momentul respectiv, când s-a dezvoltat foarte mult această zonă. Dacă ne uităm comparativ cu anii 2021 – 2022, când aveam circa 400 MW, ulterior a început acea valoarea să crească în zona de prosumatori, cu circa 1000 MW pe an. Dacă ne uităm în această zonă, cred că există și soluții și ne bucurăm că ei există și produc. Problema este să fie o presiune cât mai mică pe ce înseamnă distribuție, iar rolul prosumatorului să fie cel care este definit prin lege.
De aceea, cred că, la nivel guvernamental, cu siguranță se pot găsi formule ca, în perioada următoare, să existe stimulente pentru a se finanța proiecte de stocare direct la prosumatori, astfel încât să existe acea producție întârziată, care este foarte importantă. În felul acesta presiunea pe rețeaua de distribuție va fi scăzută foarte, foarte mult și inclusiv pentru consumatori va fi o gură de aer, pentru că atunci, într-adevăr, se va vedea o scădere concretă în factură.
De ce spun acest lucru? Să ne uităm foarte bine pe prețurile din PZU și ne uităm pe această lună, nu mai mult, dar e luna în care expunerea este cea mai mare, dacă nu mă înșel; cred că ieri a fost ziua cea mai lungă. În momentul de față, în timpul zilei, în intervalul 12.00-16.00, avem prețuri inclusiv negative, iar seara avem prețuri care ajung la 160 euro/MWh.
Dacă lucrurile s-ar face printr-o producție întârziată, bateriile, care, în momentul de față, comparativ cu acum 12 ani, costă foarte, foarte puțin, deci infinit mai puțin, lucrurile s-ar schimba și ar fi o gură de oxigen pentru toată lumea.
Ceea ce vreau să mai spun este faptul că, în momentul de față, analizăm cu mare atenție această ieșire din perioada aceasta de semi – reglementare. Ne uităm foarte atent la modul în care se realizează prețurile pentru consumatorul final, nu contează că este casnic sau industrial. Pentru că vedem, totuși, niște diferențe destul de mari, nu vreau să dau nume, între prețurile la anumiți furnizori, în condițiile în care există niște reglementări date exact prin legislație, legislație primară, în sensul în care furnizorul are obligativitatea ca, în momentul în care face oferta, el deja să aibă achiziționat 50% din cantitatea de energie, ceea ce înseamnă cu mai mult de trei sau șase luni înainte. Înseamnă că lucrurile ar trebui să fie un pic diferite și să ne uităm un pic la fiecare element de preț care duce la prețul final.
Merg un pic mai departe și pentru a răspunde la ceea ce face ANRE și la ce ar trebui să facă. Ceea ce ar trebui să facă ANRE-ul – poate să fie un pic mai vizibil. Noi desfășurăm o campanie de promovare și anunțăm – este atât pe zona radio, cât și zona TV. Nu știu cât s-a apucat să fie transmisă. Lucrăm împreună cu Consiliul Național al Audiovizualului, care ne-a aprobat ca să fie transmisă de către toate posturile de televiziune. Am văzut-o pe câteva posturi de televiziune. Modalitatea în care consumatorul poate, în situația în care constată că are un preț mare la factură, să intre pe platforma posf.ro, platforma online de schimbare a furnizorului, care este o platformă administrată de către ANRE, iar acest lucru se poate face în timp real.
Un singur amendament vizavi de marker maker. Nu e vorba de Hidroelectrica, acolo poate fi oricine. Hidroelectrica poate să fie unul dintre cei care să se încadreze pe zona de energie electrică, dar avem în vedere și zona de gaze, în care știm foarte bine că avem trei jucători foarte mari în România, ei având cea mai mare cotă de de piață și atunci oricare dintre aceștia pot să vină și să dinamizeze, astfel, astfel piața”, a mai spus Gabriel Andronache.
Cristian PÎRVULESCU
Cristian Pîrvulescu: ”Chiar dacă sunt foarte multe incertitudini, probabil că parcurgem acum cea mai oportună perioadă din domeniul energetic din ultimii zeci de ani”
”Noi venim din zona antreprenorială și noi, antreprenorii, jonglăm foarte des cu cuvintele astea – incertitudine, oportunitate – practic, „fasting” facem în fiecare moment al vieții noastre, astfel încât ne dezvoltăm natural. Așa, un mister, un fel de „Doctor Jekyll and Mister Hyde”, atât la noi, cât și în jurul nostru și așa mai departe”, a declarat Cristian Pîrvulescu, director general al ENEVO Group.
”Dar constatăm ceva: niciodată sau foarte, foarte rar trecem prin genul ăsta de momente, care rămân consemnate în istorie. Atât oportunitățile, cât și incertitudinile sunt atât de exacerbate. De dimineață foarte devreme, când m-am trezit, prima incertitudine a fost dacă ajung aici, pentru că spațiul aerian deasupra Golfului Persic era ocupat. Nu știm exact de ce! Cert este că zborurile comerciale nu aveau prioritate. Am reușit să ajung. Mă întreb, însă, acum dacă echipamentele noastre de care avem nevoie să ajungă pe la proiectele din Europa o să ajungă în timp util. Asta e o altă incertitune pe care încă o am. Probabil că o să dau câteva telefoane după, și asta ar trebui legat puțin de discuția de mai devreme.
N-ar fi rău, poate, ca într-o strategie trecută, prezentă, viitoare de guvernare să luăm în calcul puțin oportunitățile despre care discutăm și să le creștem puțin. Este un moment bun și cred că ar fi un subiect care n-ar trebui ratat din perspectiva asta. Pentru că, chiar dacă sunt foarte multe incertitudini, probabil că parcurgem cea mai oportună perioadă din domeniul energetic din ultimii zeci de ani.
Se întâmplă proiecte. Se întâmplă proiecte în România, se întâmplă proiecte foarte multe în Europa și mult mai multe în lume. Orientul Mijlociu oferă extrem de multe oportunități. Europa construiește zeci de gigawați pe an. Nu s-a întâmplat asta niciodată, niciodată.
Asta înseamnă că avem niște oportunități de reprofesionalizare. Am auzit puțin mai devreme că s-ar putea să nu se mai întâmple foarte multe lucruri în sectorul energetic. Eu aș zice că de-abia acum încep să se întâmple lucrurile în sectorul energetic și că tranziția energetică s-a terminat. Operăm niște sisteme cu totul și cu totul noi, bazate pe niște surse care nu existau acum 2 ani, nu acum 20 de ani! Avem niște clienți și niște jucători pe care nu ni i-am imaginat niciodată. De la faptul că nu utilitățile sunt acum clienții principali ai antreprenorilor din energie, ci IPP-urile, fondurile de investiții, cei care dezvoltă extrem de mulți gigawați, utilitățile urmează, urmează tehnologii noi, baterii, digitalizare și așa mai departe.
S-ar putea să putem să digitalizăm și să operăm eficient ceea ce construim repede, cu o inerție mult mai mică decât dezvoltarea rețelelor și s-ar putea să fie mai oportun să digitalizăm în primă fază, până când rețelele, cu inerția naturală a lor, vor fi gata. Toată lumea vrea să dezvolte rețele, dar sunt niște proiecte care au un anumit ciclu de dezvoltare și s-ar putea ca noile tehnologii să fie mai oportune rapid, pentru a opera sigur și pentru a nu se ajunge la black-out-uri cu sistemele energetice.
Mai avem o oportunitate. Din perspectivă tehnologică, suntem toți în blocstart-uri. Dacă acum 20 de ani erau doi-trei mari contractori generali, care puteau să construiască niște centrale, în general, în lume, în momentul acesta piața s-a democratizat. Un proiect de energy storage este o referință care îți permite să mergi oriunde în lume, pentru că acum se construiesc proiectele astea și ar trebui să ne uităm puțin la tipul ăsta de oportunități, să le prindem, poate, inclusiv, în programele de guvernare. Să mergem către Academie, către universitate și mă uit la domnii profesori, pentru că, în acest moment, cred că energia este noul IT. Toți cei sute de mii de prosumatori, toți cei 2,5 gigawați de prosumatori au nevoie de servicii și vor avea nevoie de servicii. Toți gigawații construiți pe câmpuri, prin România și așa mai departe, vor avea nevoie de servicii, de o dispecializare eficientă, de operare și mentenanță, de furnizare, de piețe de energie reglementate, astfel încât să îmbrățișeze noile tehnologii, de piețe de energie care să meargă cât mai mult real-time și așa mai departe.
Mă opresc aici, spunând numai că există și jucători noi. Trebuie să ne uităm la producătorii de tehnologie și trebuie să încercăm să-i localizăm cât mai mult se poate. În Europa, nu spun neapărat în România. Și trebuie să ne uităm la piața globală. Este clar că este o oportunitate. Sigur, sigura certitudine este că nu știm dacă putem să ajungem fizic la ea”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.
Gabriela ORMAN
Gabriela Orman: ”Din 2030, se amortizează Baza de Active Reglementate, așa că scad sursele proprii de finanțare a investițiilor”
”O să încerc să trag niște concluzii în ceea ce privește discuțiile de astăzi. În domeniul distribuției energiei electrice, referitor la investiții, este clar că sunt trei piloni pe care se bazează investițiile, și anume resursele financiare, forța de muncă specializată și capacitatea, aș spune eu, capabilitatea executanților, operatorilor economici din piață de a veni și de a executa investițiile respective. S-a vorbit cumva despre toate cele trei, despre toate cele trei aspecte”, a declarat Gabriela Orman, director Reglementare și Managementul Activelor al Distribuție Energie Electrică Romania (DEER).
”Cu privire la sursele de finanțare a investițiilor aș vrea să spun câteva lucruri și anume cum asigurăm sursele de finanțare pentru investițiile care sunt atât de necesare, așa cum majoritatea vorbitorilor au spus. Distribuție Energie Electrică România (DEER), în Perioada a 4-a de Reglementare, plus anul 2024, a investit undeva la peste 3,5 miliarde de lei în rețele. Pentru următorii 5 ani, planurile operatorilor de distribuție sunt aprobate, atât componente din surse proprii, cât și surse atrase.
Pentru sursele atrase, am avut la îndemână cu toții Fondul pentru Modernizare. S-a spus aici că mai sunt bani pentru rețele. Nu mai sunt bani, s-au terminat. Avem cu toții proiecte depuse în așteptare. Noi am depus.
Am construit un plan de investiții, pentru următorii 5 ani, de aproximativ 7 miliarde de lei. Din aceștia, 3,7 miliarde de lei sunt din surse propriii, 3,2 miliarde de lei – din surse atrase, dar aceste surse atrase cu certitudine avem asigurate 2 miliarde de lei din Fondul pentru Modernizare. În rest, așteptăm lansarea unor noi surse de finanțare.
A le executa și a le asigura din surse proprii, în condițiile actuale, nu este posibil. Dacă ne uităm și îndrăznim să ne uităm din ce se va întâmpla după anul 2030, ca și gospodarul care își face iarna car și vara sanie, ar trebui să ne îngrijorăm de acum și să luăm măsuri. Având în vedere ritmul în care se desfășoară asigurarea unor surse de finanțare, trebuie să ne uităm în zona de distribuție, pentru că, după anul 2030, se diminuează sursele proprii, pentru că se amortizează BAR-ul (n.r. – Baza de Active Reglementate) inițial, care asigura o sursă de finanțare a investițiilor, și nu avem la acest moment perspective de axe concrete pentru a le accesa.
Revenind la sursa proprie: trebuie optimizat și eficientizat modul de utilizare a acesteia. Din acest punct de vedere, avem nevoie de reglementări și de legislație națională adecvată. De ce? Pentru că o bună parte din sursa de finanțare este și trebuie să o acoperim ca urmare a prevederilor legii pentru racordări. S-a discutat mult despre aceste gratuități în racordare. Nu sunt gratuități, sunt, de fapt, socializări de costuri sau, ne place sau nu ne place să spunem, subvenții încrucișate.
Așa că o cerință clară către legiuitor ar fi să revină asupra prevederilor de lege referitoare la asigurarea finanțării pentru racordarea noilor utilizatori, pentru dezvoltatori, pentru extinderi de rețele. Mai mult, aș merge la a îndrăzni să spun că trebuie rescrisă Legea energiei electrice. Ea a fost publicată prima dată în anul 2012. Iată, se împlinesc 13 ani de când au tot fost aduse modificări, adăugiri. Acum, să-mi fie iertat termenul, arată ca un pom de Crăciun. Sunt aspecte în care s-a intrat în detalii de reglementări secundare.
Un alt aspect al optimizării resurselor proprii de investiții este cadrul de reglementare. Și aici mă alături colegilor mei din ACUE și subliniez necesitatea de a redeschide Perioada a 5-a de Reglementare sau de a accepta modificarea metodologiei pentru tariful de distribuție, reconsiderând, pe de o parte, capitolul de costuri de operare, pe de altă parte, condițiile de derulare a investițiilor și, cu precădere, reîncadrarea investițiilor care se referă la digitalizare și la cyber-security, fără de care nu o să se poată face și n-o să putem să ajungem acolo unde ne dorim. Cam atâta am avut de spus pe zona de investiții, oportunități și provocări”, a mai spus Gabriela Orman.
Sergiu LASCU
Sergiu Lascu: ”Transgaz a demonstrat capacitatea de implementare a investițiilor”
”Transgaz a devenit astăzi un grup de companii, format din Eurotransgaz, Vestmoldtransgaz, operatorul, subsidiara noastră din Moldova, Transport România Hidrogen SRL și, mai nou, Petrostar Ploiești. A fost o achiziție recentă”, a spus Sergiu Lascu, director Departament IT și Telecomunicații Transgaz.
”Să trec în revistă principalele obiective de investiții pe care le-am avut. Cunoașteți gazoductul BRUA, o amplificare de culoar de transport realizat în pandemie, un efort de aproape 400 de milioane de euro, cu surse atrase. Construcția gazoductului Ungheni – Chișinău, un gazoduc de 120 km pus în funcțiune la 1 august 2020, și o amplificare pe zona de nord-est a României, începând cu amplificarea a două stații de comprimare plus construcția a două noi, parte din așa numitul Coridor Vertical, inițiativa României, prin operatorul Transgaz (n.r. – o inițiativă chiar a directorului general Transgaz, Ion Sterian).
Nu în ultimul rând gazoductul Tuzla – Podișor, care creează conexiunea între Marea Neagră și stația de la Podișor, creând premizele transportului de gaze naturale din Marea Neagră. Mai este de amintit că Transgaz a creat interconectori cu toți, cu toate sistemele de transport gaze naturale din țările vecine, lucru care creează premize de dezvoltare de afaceri.
De ce am trecut foarte scurt în revistă aceste investiții? Pentru că Transgaz a demonstrat capacitatea de implementare. Sigur, beneficiem de sprijinul autorităților române printr-o lege specială promovată, așa numita Lege BRUA, care a stimulat investițiile, intrarea în teren, dezvoltarea noastră cu unități de management de proiect, servicii de arheologie, de despăgubiri pentru zona forestieră, formalități de teren pentru zeci de mii de proprietari. Și acest lucru a fost demonstrat prin investițiile pe care le-am avut. Ca o scurtă cifră, atât punctez: în ultima decadă, 2013-2024, un plan de investiții pus în operă de 2,33 miliarde de euro.
Construim strategia viitoare pentru următoarea decadă. Estimăm ca, în 3-4 ani, consumul de gaze în România să crească, în scenariul nostru situându-se la 10 miliarde mc, 2,5 miliarde pentru dezvoltarea de la Mintia, cele două centrale de la Ișalița și Turceni, de 1,5 miliarde mc, centrala de la Iernut un miliard, repornirea petrochimiei, dacă este cazul. Noi trebuie să asigurăm condițiile pentru Azomureș și combinatul chimic de la Piatra Neamț; Azomureș – 1,2 miliarde mc și Piatra Neamț – 0,8 miliarde mc. Și estimarea unui consum de 3 miliarde mc/an pentru agenți economici și utilizatori casnici în România.
Cum spune și colega noastră de la distribuție (n.r. – Gabriela Orman, DEER), o mare problemă este asigurarea fondurilor. Ne estimăm efortul de investițional pe următoarea perioadă pe un mix de surse între cele proprii și fonduri atrase, împrumuturi sindicalizate, cu condiții financiare, să spunem, cât se poate de bune.
Doar scurt, conceptual, ideea de transformare digitală: este clar că va deveni o realitate pentru următorii ani. Viziunea, conceptul nostru este de echilibrare între cele trei paliere: oameni, procese, tehnologie. Cu toții asistăm la dezvoltări, la o detentă a afacerilor foarte mare și, zicem noi, o hiper-reglementare în toate domeniile. Prin urmare, este necesară automatizarea unor procese de business.
În zona de tehnologie, este foarte clar că trebuie să ținem niște sisteme productive în funcție, să le asigurăm mentenanțele și funcționalitățile, adoptând cu prudență și cu echilibru serviciile noi din zona aceasta: inteligența artificială, serviciile cloud low code, analiză big data, roboți, deci toate zonele de tehnologie nouă. Este de văzut cum facem un compromis rezonabil.
Este foarte clar că și partea de resurse umane este determinantă, au subliniat antevorbitorii mei această problemă, care este reală pentru toată piața. Între ele nu uităm și reticența oamenilor la noile tehnologii, atragerea de capabilități noi, de digitalizare. Nu știe nimeni rețeta succesului, dar încercăm să abordăm absolut toate conceptele moderne și încercăm integrarea lor în obiectivele noastre strategice.
Cu toate că nu este în scopul prezentei dezbateri, am dorit foarte mult să salut inițiativa Ministerului Energiei cu privire la dezvoltarea unui departament de cyber security în energie (CSIRT- Computer Security Incident Response Team, Echipa de Răspuns la Incidente de Securitate Informatică). Este vital. Susținem cu toată experiența, competențele noastre și tot ce putem. Aceste investiții ale noastre, aceste infrastructuri trebuie și apărate și contextul sigur, și de tehnologie și politic nu-l mai discut, dar este clar că infrastructurile critice din energie sunt/pot fi ținta actorului statal. Prin urmare, un CSIRT în energie, nișat pe problematica aceasta, nu ar putea decât să ne ajute. Doresc să exprim aderența companiei noastre la inițiativă și că o susținem”, a mai spus Sergiu Lascu.
Dana DĂRĂBAN
Dana Dărăban: ”Piața reglementată ne-a dus la lipsa de capacități de producție, lipsa de investiții în sector și un preț nesustenabil la client”
”Nu m-am lămurit încă foarte bine ce se dorește. Liberalizarea? Aș vrea să fim măcar noi un pic atenți când folosim astfel de concepte. Nu vorbim de liberalizarea pieței de energie de la 1 iulie. Este păcat să amestecăm acest concept, care este unul util, benefic pentru piață, să-l amestecăm cu această decizie unică, pe care România a luat-o, de plafonare a prețului final, și la un plafon care, de la început, a fost nesustenabil”, a spus Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
”Noi nu vorbim de o liberalizare. Lucrăm cu percepții publice, deciziile se iau în funcție de așteptarea publicului și nu facem decât să împingem decidenții într-o zonă pe care nu ne-o dorim, pentru că România are istoricul pieței reglementate, care ne-a adus în lipsă de capacități de producție, lipsă de investiții în sector și un preț nesustenabil la client.
Liberalizarea s-a făcut cu multe eforturi, s-a făcut într-o perioadă lungă de timp, a fost un calendar de convergență a prețului atunci. Aș vrea un pic să folosim corect termenii, dintr-un motiv foarte simplu – riscăm să aducem în derizoriu, să spunem așa, un concept pe care cred că ni-l dorim cu toții, pentru că, corect implementat, acesta este drumul corect pentru dezvoltarea sectorului energetic în România.
Noi, de la 1 iulie, înlocuim o schemă, cea mai generoasă schemă de plafonare de la nivel european, înlocuim o schemă bazată pe consum, care a generat dezechilibre în partea de lichiditate financiară în piață. S-au creat niște probleme care sper să fie rezolvate într-un termen cât mai scurt. Noi facem acum, după câțiva ani, ceea ce trebuia să facem de la început – să dăm ajutoarele sociale în funcție de venit și nu în funcție de consum.
Iar, ca persoană care a stat la masă și atunci când s-a luat această decizie, vă pot spune că mi-e frică că aproape nu s-a schimbat nimic în perioada asta. OK, contextul este un pic diferit. Nu avem acea explozie pe termen scurt de preț pe angro, dar, în rest, motivul pentru care România a luat decizia să plafoneze pe bază de consum a fost pentru că noi nu am avut o schemă corectă de identificare a consumatorului vulnerabil. Cred că nici astăzi nu avem. Deci, asta este cea mai mare problemă.
Noi am aplicat un model, acceptând că avem o incapacitate administrativă. În 3 ani, aplicând acest model, care nu este un model recunoscut în manuale sau în cărțile de specialitate și nici recomandat de experții din sector, am ajuns, de fapt și de drept, în al 12-a lea ceas, tot cu această problemă.
Colegii din presă au dreptate să întrebe, pentru că noi nu știm nici în momentul de față ce trebuie să facem. Laurențiu (n.r. – Laurențiu Urluescu, președintele AFEER) a ridicat problema comunicării cu clientul. Noi am vrea să putem să-i comunicăm clientului care este sprijinul, ajutorul pe care îl va primi. Am vrea să știm, să-i spunem exact ce are de făcut, pentru că mai sunt câteva zile și el trebuie să se înscrie în categoria consumatorului vulnerabil. Nu va mai primi acest ajutor direct, automat, fără să facă ceva. Asta e cu liberalizarea.
Problema de politică și reglementare. Atunci când lucrezi și iei decizii fără să asculți de datele economice, fără să ai la bază studii corecte, mai ales într-un sector care este foarte tehnic, orice decizie pe care o iei politic produce efecte în lanț în acest sector. Dacă tu nu creezi și nu lucrezi cu date, nu lucrezi cu studii, nu lucrezi cu cifre, vei avea tot timpul această problemă, ceea ce spuneau și colegii mei.
Noi am decis la un moment dat, politic, că vrem să dăm gratuități la racordare. Nu am avut absolut niciun studiu de impact în spate. Pe Perioada a 4-a de Reglementare (PR4), o mare parte din costul tarifului de distribuție îl reprezintă această decizie politică. Eu, când am venit în sectorul de distribuție, am găsit această temă deschisă.
Se vorbește de ani de zile de nevoia optimizării modului de achiziție a energiei necesare pentru consumul propriu tehnologic, consum tehnologic la gaze, propriu tehnologic, la energie electrică. Nu s-a rezolvat nici în ziua de astăzi. O foarte mare parte a costului pe care clienții îl plătesc în tariful de distribuție este generată de costul pe care distribuitorii l-au avut cu energia în perioada crizei prețului pe piața angro.
Noi nu lucrăm cu realități, cu date, cu cifre. Atunci când se ia această decizie – am vândut-o politic -, e gratuit să te racordezi? Nu este nimic gratuit. De fapt și de drept, tu vei socializa acel cost către toți clienții din zona de distribuție respectivă. Iar dacă așa dorește statul român – OK, dar, prin astfel de politici, tu reduci foarte mult spațiul pe care îl ai în tariful de distribuție pentru investiții.
Poate foarte puțini știu că se vorbește foarte mult cum crește tariful. Nu este adevărat! Dacă ne raportăm la cifre, pe mediile europene nu suntem peste ceea ce se întâmplă în zona de distribuție la nivel european. În plus, în România exista în Perioada a 4-a de Reglementare (PR4) un 7% maxim potențial de creștere a tarifului de distribuție la energie electrică. Cred că în PR5 e 10%. E 10% ca să putem să recuperăm costul cu energia pentru achiziția necesară pentru consumul propriu tehnologic, care s-a capitalizat pe patru sau pe 5 ani. Acestea sunt deciziile. La toate trebuie să ne uităm în lanț.
Partea de furnizare. Nu poți să vorbești de capitalizare când ai marea masă a furnizorilor, avem 70 de furnizori într-o parte, și tu faci un comitet interministerial ca să vezi dacă s-a cartelizat cineva. Cu tot respectul, dar cred că trebuie un pic de seriozitate. Trebuie să lucrăm cu cifre, trebuie să lucrăm cu date. Sunt și domnii profesori de la Universitatea Tehnică aici. Noi am lucrat, lucrăm în continuare în federația ACUE cu foarte multe modelări, cu date tehnice. Avem studii depuse și la ANRE, lucrate cu consultanți, modele cu cifre demonstrate, care pot fi susținute oricând.
Și, din nefericire, chiar și la ANRE, o decizie bazată pe date lipsește. Absolut, lipsește. Dar avem pretenția, dacă s-ar putea de la 1 iulie, să avem tarif dinamic, să facem oferte cu preț zi/noapte să facem… Da, se pot face toate astea, dar cu deciziile potrivite. Nu putem să punem doar pe o listă ce ne dorim noi, dar fără să ne întrebăm cum se poate ajunge acolo și să și facem ce trebuie făcut ca să ajungem acolo. Mulțumesc, sper că am sumarizat.
În ceea ce privește Programul de Guvernare, răspunzând unei întrebări a presei, Dana Dărăban a spus: ”Aș fi vrut, de exemplu, să începem cu ceea ce are statul, încă, pe lista de așteptare și nerezolvat. Aș fi vrut să văd dacă în Programul de Guvernare s-au identificat soluții pentru plata datoriilor către furnizori. Aș fi vrut să văd dacă în Programul de Guvernare s-au găsit soluții ca, până la 30 iunie, să se depună documentele necesare, solicitate de Comisia Europeană, astfel încât România să poată beneficia pe partea de protecție socială de toți banii europeni disponibili, inclusiv pentru IMM-uri. Și aș fi vrut să văd dacă, strict, pentru că e singurul vorbitor care a adus în discuție acest cadru de bonusare, ANRE are în vedere un act normativ, pe care noi nu îl cunoaștem, pentru că modul în care dumneavoastră, cu tot respectul, nu este de fapt și de drept realitatea.
În documentul pe care noi l-am văzut și propune, cu întârziere, criteriile pe care se oferă acest sistem de bonusare, de fapt și de drept indică în continuare, așa cum v-am sugerat și v-am spus care este interpretarea noastră de la început, că mergeți mai degrabă pe penalizare. Îi penalizați pe distribuitori în prima parte și, ulterior, după niște ani, îi veți stimula cu aceste bonusuri. Dar este totul foarte, foarte incert. Deci, dacă aveți în vedere o îmbunătățire a acestui document, noi suntem primii care salutăm această inițiativă și în sensul celor descrise de dumneavoastră, le susținem 100%”, a mai spus Dana Dărăban.
Laurențiu URLUESCU
Laurențiu Urluescu: ”Pentru că sunt 20 – 30 de oferte între 1,4 și 1,5 lei/kWh, unii reglementatori văd cartel; eu văd altceva: înseamnă că se dorește competiție în piață”
”În primul rând, vizavi de piață e o chestie ”basic”: dacă vrei un preț cât mai bun în piață, trebuie să ai o competiție cât mai mare. Orice supra-reglementare nu duce decât la anomalii în piață. Cât timp ai piață, trebuie să fie competiție”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică și Gaze Naturale din România (AFEER).
”Și, legat de acest lucru, m-am uitat și eu pe comparatorul de oferte al ANRE. Acolo, pentru consumatorul casnic, apare o companie care a tot fost menționată, care are oferă de undeva la 1,1 lei/kWh (n.r. – Hidroelectrica). După aceea, sunt vreo 20-30 de oferte între 1,4 și 1,5 lei/kWh și mai sunt câteva oferte mult mai sus. La această listă, unii reglementatori văd cartel. Ciudat! Eu văd altceva. Eu văd o veste foarte bună pentru consumatori: faptul că sunt 20-30 de oferte între 1,4 și 1,5 lei/kWh înseamnă că se dorește competiție.
Înseamnă, din punctul meu de vedere, că, în momentul în care va fi piața liberă, va reveni competiția pe această piață, care competiție nu va duce decât la un serviciu mai bun și un preț mai corect.
Din punct de vedere al provocărilor, avem provocările pieței, provocările furnizorului. Intrăm direct la provocările consumatorului de energie. Una dintre marile provocări ale consumatorului, astăzi, este conștientizarea facturii de energie – atât că este greu de înțeles -, cât și faptul că marea majoritate nu știe cât consumă. Dacă întrebi, nu prea știu cât consumă și alte amănunte. Apar fel de fel de informații ambigue și incerte. E o aglomerație de comunicate către consumatori, care nu fac decât să aducă ceață mai mare asupra consumatorilor.
O mare provocare a consumatorilor, să zic așa, mai isteți, mai moderni, este lipsa produselor nestandard, cum ar fi „demand – response” sau tarifele diferențiate.
Și iarăși o mare provocare pentru toți consumatorii este socializarea costurilor. Că tot vorbim de prosumatori: prosumatorii creează niște costuri adiționale care se acoperă la consumatori.
Factura după 1 iulie: acum avem tariful acela de 0,68 lei/kWh, din care toate componentele actuale reglementate sunt undeva până la 0,67lei/kWh. Asta înseamnă că energia este aproape gratis (n.r. – 0,8 bani/kWh). Normal, când primești o factură în care energia este gratis și plătești toate celelalte extra, în momentul în care o să-ți vină o factură în care va trebuie să plătești și energia, normal că e dureros. Normal că o să ți se pară o creștere foarte mare. Dar, atenție! Nu crește prețul energiei din factura respectivă, fiindcă aia era aproape gratis, era subvenționată. Crește costul cu factura. E o abordare puțin diferită. Dar, nu putem să avem la infinit o subvenționare a facturilor.
Mai avem două grafice, unu în care puteți vedea un exemplu de acoperire a achiziției cu energie pentru un consumator casnic. Pentru curba de consum a unui consumator casnic, achiziția de energie vine din cel puțin cinci surse, cinci surse la care s-a achiziționat la fiecare sfert de oră. În această zi de consum, avem prețuri, dacă vorbim de primăvară, avem de la prețuri negative până la prețul de 3.000 – 5.000 lei pe MWh. Deci o plajă foarte mare de preț. De asta de multe ori apar fel de fel de comunicate.
Se anunță în presă că este un preț negativ, ar trebui să vedem o factură OK. Poate într-un sfert de oră, 10% din consumul dumneavoastră e cu preț negativ. Sau alte comunicate: apare un preț de 3.000 de de lei/MWh. Lucrurile sunt, undeva, la mijloc și de asta ar fi interesant, cei care primiți graficul, să vedeți cam cum se formează prețul la consumator.
Și mai am încă un grafic, ultimul grafic din prezentare. Puterea instalată în solar în România și în țările din jurul nostru în ultimii 10 ani. Și din graficul respectiv o să vedeți că există o linie orizontală, care a început să crească în Ungaria de prin 2018, la bulgari – de prin 2021 și la români – abia la sfârșitul lui 2024. Atunci au început să vină investițiile în solar. De ce credeți, oare? Suntem în aceeași zonă, din punct de vedere al însoririi – sunt similare. Poate, față de unguri avem o însorire chiar mai bună. O las așa, ca o întrebare către dumneavoastră.
Ca răspuns la o întrebare a presei privind prețurile la energie din România, Laurențiu Urluescu a spus: ”De ce sunt prețurile ca în Italia? Așa sunt prețurile pe piața angro. De acolo pleacă totul. Atâția ani în care întâi ne-am luat de traderi și, până la urmă, traderii au încetat activitatea. Rezultatul? Avem una dintre cele mai scumpe piețe angro din Europa. Acum văd că ne luăm de furnizori. Poate cine știe unde o să ajungem?”, a mai spus Laurențiu Urluescu.
