Dorin RECEAN și Sebastian BURDUJA
Începând cu Anul Nou, Republica Moldova nu mai primește gaz rusesc, de aceea a instituit starea de urgenţă în sectorul energetic. Centrala electrică de la Cuciurgan, situată în regiunea separatistă Transnistria, produce, utilizând gazul natural, o parte substanţială din necesarul de energie electrică al întregii ţări. Gazele proveneau de la Gazprom, prin conducte situate pe teritoriul ucrainean. De la 1 ianuarie 2025, nicio moleculă de gaz rusesc nu mai trece prin Ucraina. Situaţia din R. Moldova este agravată şi de o dispută financiară cu Gazprom legată de datorii de 700 de milioane de dolari revendicate de acesta, dar nerecunoscute de Chişinău, motiv pentru care compania rusă refuză livrarea gazului către Republica Moldova prin rute alternative. Astfel, R. Moldova a rămas și fără gaze, și fără curent electric. România este implicată în susținerea Republicii Moldova, atât cu gaze naturale, cât și cu energie electrică.
”Rusia a folosit energia ca armă de șantaj timp de decenii, amenințând mereu cu “închiderea robinetului”. Și continuă să facă asta. Cei care visează la “gazul ieftin” rusesc să țină cont că libertatea nu are preț. Iar fără independență energetică nu poate exista nici libertatea, nici securitatea unei țări”, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare pe Facebook.
”În aceste momente grele, suntem alături de frații noștri de peste Prut. Gazul rusesc a fost oprit pentru centrala de la Cuciurgan, din Transnistria, ceea ce înseamnă că Republica Moldova are un deficit de aproximativ 600MW de producție de energie electrică pentru a-și acoperi consumul, mizând pe aproximativ 300MW producție locală. Am vorbit în toată această perioadă, zilnic, cu toți cei implicați: Prim-Ministrul Dorin Recean, care este și ministru interimar al energiei la Chișinău; comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen; toți cei implicați în sectorul energetic românesc. Cum ajută România? Nuclearelectrica a încheiat un contract pentru livrarea a 100MW în bandă peste Prut. Sunt discuții și cu OMV Petrom pentru 100MW de la centrala pe gaz de la Brazi, și cu Complexul Energetic Oltenia pentru încă 100-200MW. Există și cantități cumpărate de pe piața OPCOM de frații noștri de peste Prut. În total, capacitatea tehnică de export de energie electrică din România către Republica Moldova este de 315 MW prin linia Vulcănești-Isaccea (400 kV) și de 115 MW prin cele 4 linii de 110 kV care trec Prutul. Mai mult, Republica Moldova a obținut creșterea capacității transfrontaliere la 600 MW printr-un mecanism de alocare zilnică a capacităților neutilizate la alte frontiere. Această măsură, confirmată de ENTSO-E, reprezintă un pas important pentru acoperirea cererii.
În sectorul gazelor naturale, frații noștri și-au asigurat cantitățile necesare consumului. Există și stocuri comerciale și de urgență de peste 70 de milioane Nm³ în depozitele din România. Capacitatea tehnică de export de gaze naturale prin interconectorul Iași-Ungheni este de 6,1 milioane mc/zi, ceea ce poate acoperi întreg consumul dintre Prut și Nistru, inclusiv în zilele friguroase de iarnă.
Pentru a combate propaganda toxică, precizez:
1. Exporturile de energie electrică și gaze naturale se fac din România în Republica Moldova pe baze comerciale, în condițiile legii.
2. Sprijinul pe care îl acordăm este numai în limita volumelor disponibile DUPĂ acoperirea nevoilor noastre proprii.
3. Da, consider ca avem o datorie morală sa fim alături de frații noștri de peste Prut cu tot ceea ce este posibil.
Mesajul României este clar: frații în veci vor fi frați. Menirea noastră este de a fi împreună și împreună cu Europa. Și așa va fi”, încheie postarea ministrul Sebastian Burduja.
Rușii au oprit tranzitul gazelor prin Ucraina
Reamintim, nicio livrare de gaz rusesc către Europa prin gazoductele ucrainene nu mai este efectuată pe 1 ianuarie, a confirmat operatorul acestei reţele de conducte, consfinţind, astfel, sfârşitul acordului de tranzit al gazului rusesc încheiat în 2019 de Ucraina cu compania rusă Gazprom, transmit marţi agenţiile AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat să prelungească contractul de tranzit cu Gazprom, care a expirat pe 31 decembrie 2024, decizie încurajată de Comisia Europeană, care le-a sugerat ţărilor afectate, în special Republica Moldova, Ungaria, Slovacia şi Austria, să se aprovizioneze din alte surse, prin patru rute alternative, chiar dacă aceasta ar presupune costuri suplimentare.
În urma invaziei ruse în Ucraina şi a sabotării conductelor Nord Stream, UE a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti, care au fost înlocuite parţial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente.
După sabotajul asupra conductelor Nord Stream din Marea Baltică, în septembrie 2022, Rusia şi-a livrat gazul către Europa prin două rute, respectiv reţeaua ucraineană şi gazoductul TurkStream, împreună cu extensia acestuia, Balkan Stream. Tranzitul gazelor ruseşti către Europa prin Ucraina a scăzut însă cu aproape două treimi faţă de 2021, ajungând la 14,65 miliarde de metri cubi în 2023, adică puţin sub jumătate din totalul exporturilor de gaze ruseşti către Europa.
Dar Slovacia şi Ungaria, foarte dependente de gazul rusesc, s-au plâns că se vor lovi de dificultăţi de aprovizionare după 31 decembrie, neavând alternative imediate de a înlocui complet gazul rusesc.
Premierul slovac Robert Fico a avut schimburi acide de replici pe acest subiect cu preşedintele ucrainean Zelenski şi a ameninţat că Slovacia va sista furnizarea de energie electrică pentru Ucraina dacă aceasta opreşte tranzitul gazului rusesc. Discuţiile care au continuat nu au condus, cel puţin deocamdată, la o soluţie, deşi au fost avansate mai multe variante de compromis, cum ar fi livrarea de gaz azer în locul celui rusesc.
