Oameni lucrând la liniile de înaltă tensiune
Potrivit proiectului de OUG lansat în dezbatere publică (așa-numita ”ordonanță trenuleț”), prin care se modifică numeroase acte normative, astfel încât să crească veniturile și să scadă cheltuielile bugetare, se reintroduce celebra ”taxă pe stâlp”. Reamintim, „taxa pe stâlp” a fost introdusă prima oară de Guvernul Ponta, începând cu anul 2015, cuantumul impozitului fiind de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale. Atunci s-a stabilit că acest nou bir se aplică inclusiv eolienelor, fotovoltaicelor, dar și stâlpilor de curent și telefonie. Taxa a fost eliminată de la 1 ianuarie 2017. Dar, cum bugetul este ”flămând” după bani, Guvernul Ciolacu 2 s-a gândit să reintroducă impozitul. Ceea ce, evident, n-are cum să fie pe placul proprietarilor. Nici n-ar avea cum: noua taxă lovește direct în investitori, care se vor gândi nu de două, ci de 10 ori înainte să investească în România! Ceea ce nu va face decât să înrăutățească și mai mult indicatorii macroeconomici. Deficitul balanței externe de plăți era, la sfârșitul lunii octombrie, de peste 25 miliarde de euro. Deficitul poate să fie finanțat prin două modalități mari și late: fie prin investiții străine directe, fie prin împrumuturi. Deja investițiile străine au coborât, în primele 10 luni, de la aproape 6 miliarde euro (în aceeași perioadă din 2023), la 5,5 miliarde de euro acum. Așa se explică și de ce datoria externă a României a ajuns, la aceeași dată, la enorma cifră de 186 miliarde de euro! Prin astfel de măsuri, guvernanții nu reușesc decât să adâncească și mai mult degringolada economică în care ne aflăm! Și toate acestea se întâmplă la nici o săptămână după ce Cabinetul Ciolacu 2 a fost învestit în baza unui Program de Guvernare în care nu se pomenește nimic despre creșterea taxelor!
Noul Guvern nu doar că va crește taxele, dar riscă să omoare și investițiile din energie
”Vechiul Guvern a cheltuit iresponsabil și acum Noul Vechi Guvern trebuie să acopere cheltuielile iresponsabile făcute de Vechiul, dar în fapt același Guvern. Deși toată lumea politică a promis că nu vor crește taxele, în fiecare zi suntem anunțați că noi și noi taxe apar. Chiar dacă suntem păcăliți că aceste taxe sunt adresate companiilor, ele vor fi plătite de populație urmare a creșterii prețurilor”, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
Analiza face referire, în primul rând, la noul impozit suplimentar pentru construcțiile considerate speciale, de 1,5%.
”Vorbim de sondele de țiței și gaze, clădirile stațiilor de tratare, clădirile stațiilor de comprimare, clădirile stațiilor de reglare, platforme, clădirile stațiilor de transformare, clădirile centralelor hidroelectrice, clădirile centralelor termoelectrice etc.”, arată analiza.
”Investițiile viitoare în energie vor fi puternic afectate. Vom vorbi de întârzieri, dar și de investitori care, oricum, au început să aibă îndoieli asupra a ideii de a investii în România. În situația în care nu vom reuși să menținem aceasta încredere într-un sistem de taxare predictibil în România, investițiile în sectorul energetic se vor restrânge și vom culege în maxim 2 ani (o dată cu oprirea reactorului numărul 1 de la Cernavodă) roadele și să ne pregătim de un scenariu extrem, precum cel din Republica Moldova, să alegem cine va avea și cine nu va avea lumină și căldură.
O altă problemă foarte importantă este determinată de faptul că această taxă va afecta investițiile în derulare, atât de necesare în prezent în sectorul de gaze și energie electrică, din considerente de securitate. În primul rând ne găsim într o situație extrem de periculoasă, de a se rebloca (pentru a câta oară) investiții extraordinar de importante pentru securitatea energetică a României – Exploatarea Gazelor din Marea Neagră, Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, Centrala pe gaze naturale de la Mintia etc.. Avem un scenariu 2014, care se repetă și deja putem să anticipăm rezultatele pentru România.
Sigur, Legea offshore prevede ca regimul fiscal specific al domeniului, care include și eventuale ”impozite, taxe, contribuții sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului′′, va fi aplicat pe toată perioada derulării acordurilor petroliere în forma existentă la data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcții speciale, dar Codul Fiscal este o lege care se aplică cu prioritate. Astfel, aceste taxe se vor aplica și pentru investițiile din Marea Neagră și care poate ridica din nou problema exploatării acestor gaze.
Dar pe lângă problema de securitate (reducerea/înghețarea investițiilor), pe care o creează această ”ordonanță trenuleț”, toate aceste taxe se vor regăsi în tarife și în cheltuielile de producție, și, mai departe, în prețuri. Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul de gaze naturale (sonde de gaze, platforme și clădiri aferente instalațiilor tehnologice), am evaluat o creștere a prețului la gaze cu cca 2,7% față de prețul plafonat existent în prezent.
Populația va fi pusă să acopere o parte din cheltuielile iresponsabile, prin creșterea prețului la gaze, energie electrică, produse petroliere și energie termică, urmare a taxelor pe clădiri speciale impuse de Noul Guvern de la 1 ianuarie 2025. Trădare, interese, dorința de prăbușirea sistemului energetic al României, prostie sau disperare. Aceasta este întrebarea!”, arată, în analiză, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Și Federația Patronală a Energiei avertizează: taxa de 1,5% pe construcțiile speciale amenință investițiile și competitivitatea economică
Federația Patronală a Energie (FPE) își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcțiilor speciale.
FPE atrage atenția Guvernului că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă și fără un dialog social prealabil cu actorii relevanți din domeniu. Federația subliniază că astfel de inițiative contravin principiilor bunei guvernări și recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern și patronate.
Deși FPE înțelege necesitatea Guvernului de a adopta măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilității bugetare, consideră că această taxă este excesivă și ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice.
FPE atenționează, într-un comunicat de presă, asupra unor aspecte esențiale ce trebuie cunoscute
1. Impact economic negativ
Taxa de 1,5% pe construcțiile speciale reprezintă o povară fiscală majoră care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic și din alte sectoare strategice. Într-un context economic deja marcat de instabilitate și lipsă de predictibilitate, această măsură descurajează semnificativ investițiile în sectoare strategice, de interes național și provoacă firmele să reducă locurile de muncă și să pună presiune pe prețurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult și pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporțional cu valoarea investițiilor efectuate).
Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației.
În lipsa posibilității de transferare a costurilor către prețuri finale, companiile vor avea mai puține resurse pentru dezvoltare, afectând tranziția energetică și economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică și determinând unele companii să renunțe la investiții sau chiar să-și înceteze activitatea, cu impact negativ asupra șomajului și economiei.
2. Contradicția cu obiectivele strategice ale României
Impozitarea construcțiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producția de gaze naturale și infrastructura critică, limitând capacitatea țării de a-și atinge obiectivele de tranziție energetică și dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea.
3. Baza de impunere neadecvată
Propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ține cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată. FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică.
Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani).
În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung.
4. Taxarea activelor inactive
Includerea în baza de impozitare a activelor aflate în inactivitate, conservare sau casare este nejustificată economic și ar putea duce la o dublare a poverii fiscale pentru companiile care modernizează infrastructura.
5. Lipsa de transparență și dialog social
Introducerea acestei măsuri fără consultarea prealabilă a mediului de afaceri contravine angajamentelor Guvernului privind transparența și dialogul social, punând sub semnul întrebării echitatea și sustenabilitatea măsurii propuse.
În aceste condiții, FPE solicită reanalizarea măsurii fiscale propuse, având în vedere impactul său negativ asupra economiei; inițierea unui dialog social real cu actorii relevanți din industrie și patronate; identificarea de alternative fiscale echilibrate, care să asigure stabilitatea bugetară fără a afecta competitivitatea economică și încrederea investitorilor.
”FPE își exprimă disponibilitatea de a contribui cu expertiza sa la formularea unei politici fiscale echitabile și sustenabile, care să sprijine dezvoltarea economică a României”, se mai arată în comunicatul de presă al FPE.
