România are nevoie de un ”plan de ţară pentru la ţară”, altul decât cel cu ”România educată”, prin care decalajele de nivel de trai şi economice să fie reduse în mediul rural faţă de cel urban, iar oamenii care locuiesc în sate să rămână acolo şi să aibă acces la toate serviciile necesare, consideră Andrei Ceclan, manager energetic pentru localităţi şi lector universitar, membru al Centrului de Cercetare în Tranziţie Energetică (EnTREC). Publicaţia NewsEnergy.ro a organizat dezbaterea „Rolul mediului rural în tranziţia verde şi combaterea schimbărilor climatice”, eveniment ce şi-a propus să aducă în atenţia publicului contribuţia esenţială pe care mediul rural o are în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, precum şi în asigurarea securităţii energetice.
„Un ‘plan de ţară pentru la ţară’, cred că de asta avem nevoie: de un nou plan de ţară, altul decât cel cu ”România educată”, dar poate bine poziţionat acum, în prag de alegeri şi în prag de nou mandat pentru toată clasa politică. Decalajele de nivel de trai şi economice pot fi reduse în mediul rural faţă de cel urban, dacă aceste investiţii pe care le avem, din tranziţia verde şi justă, vor crea condiţii ca oamenii care locuiesc în sate să şi rămână în sate şi să aibă acces la toate serviciile necesare. Aceasta înseamnă să aibă case bine izolate ca să-şi poată plăti factura de energie, dar care să respecte arhitectura locală, să nu schimbăm faţa satelor prin case de la oraş, să respecte modelele tradiţionale peste tot, în special în regiunile tradiţionale, centrale termice şi sisteme termice eficiente, adăugat la izolarea caselor, asigurarea necesarului de energie termică din surse de biomasă, lucru care de fapt se întâmplă, dar ineficient, sau cu culturi agricole valorificate local. În valul fotovoltaicelor să vedem că se vor întâmpla accelerat şi înfiinţarea de comunităţi energetice care valorifică aceste surse regenerabile locale, atât fotovoltaice, dar şi pentru încălzire, care toate contribuie astfel la atingerea neutralităţii climatice”, a afirmat Ceclan, la o dezbatere privind contribuţia esenţială pe care mediul rural o are în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, precum şi în asigurarea securităţii energetice.
În acest sens, Andrei Ceclan a făcut referire la un proiect în derulare, finanţat din fonduri norvegiene, care are ca scop înfiinţarea unei comunităţi energetice în comuna Buteni, judeţul Arad, unde sunt deja peste 200 de case cu panouri fotovoltaice.
„În felul acesta, prin comunităţile de energie, eradicăm sau reducem semnificativ şi sărăcia energetică, un alt subiect foarte important. Asta, pentru că la sat sărăcia energetică e aproape în fiecare casă, e o sărăcie ascunsă, mascată”, a subliniat el.
La rândul ei, Corina Murafa, membru în Comitetul Economic şi Social European (CESE), a precizat că Buteni „este un caz deosebit”, întrucât primarul a dorit ca întreg satul să devină prosumator.
„Lucrăm acum la un proiect prin care căutăm să sprijinim comuna Buteni din judeţul Arad să facă această tranziţie către o comunitate de energie. Buteni e un caz deosebit, fiindcă acolo primarul încă de acum câţiva ani a avut această viziune ca întregul sat să devină să devină prosumator, ca să spun aşa. Nici nu cred că iniţial s-a gândit la ideea de comunitate de energie. Între timp, este unul dintre cei mai cunoscători primari din mediul rural despre ce înseamnă o comunitate de energie şi ce beneficii poate aduce. Iniţial, la Buteni, domnul primar, cu ajutorul angajaţilor primăriei, a reuşit să ajute localnicii să acceseze programul Casa verde, dar asta e mai degrabă excepţia decât norma, pentru că în mediul rural, în primăriile de acolo, personalul este puţin, este prost plătit, este nespecializat, motiv pentru care genul acesta de activitate, de viziune, nu există, iar noi (…) îi ajutăm şi pe cei de la Buteni, ei fiind deja un model de bună practică, dar lucrăm şi cu altă primărie din judeţul Constanţa, din comuna Crucea, unde valul acesta al dezvoltărilor verzi e incipient, deşi, culmea, ei au acolo, chiar în proximitate, un parc eolian foarte mare, dar localnicii în sine nu sunt conectaţi la acest val al transformării energetice(…)”, a atras atenţia Murafa.
Revenind la ideea de tranziţie verde şi digitală, Andrei Ceclan a susţinut că asta poate duce la crearea de multe locuri de muncă şi în sat, nu doar la oraş, în primul rând prin revitalizarea meseriilor locale şi tradiţionale, prin atragerea de tineri care să preia aceste meserii, şi astfel şanse pentru copiii din mediul rural să aibă loc de muncă la ei acasă. De asemenea, să aibă şcoli verzi, profesori motivaţi, infrastructură de transport cu emisii reduse şi în general acces la servicii publice de calitate.
În opinia sa, pe asta ar trebui insistat în tranziţia verde mai mult decât pe soluţii, „pentru că soluţiile, din păcate, nu prea se fabrică în România”.
„Panourile fotovoltaice nu vin din România, nici pompele de căldură, nici toate celelalte tehnologii şi, atunci, mai degrabă să insistăm pe condiţii şi resurse alocate pentru ca oamenii să rămână, să revitalizeze de fapt satele româneşti. Şi să nu uităm că dincolo de satele uitate de lume, la distanţe de zeci de kilometri de oraşe, mai avem şi satele din oraşe, cartiere întregi nou construite la marginea oraşelor, unde infrastructura lipseşte şi de unde zilnic mii şi mii de navetişti inundă înapoi oraşele pentru şcoală, sănătate şi muncă. Asta e o altă chestiune pe care o putem încadra tot în subiectul tranziţie rurală, dar ruralul din urban, de fapt”, a adăugat Andrei Ceclan.
Mediul rural are cel mai mare potenţial neexploatat de producţie de energie verde
Pe de altă parte, Corina Murafa a declarat că cel mai mare potenţial neexploatat de producţie de energie verde din surse regenerabile se află în mediul rural, undeva la 78%, iar cele mai mari cantităţi sunt în Spania, România şi Franţa.
„Există un pact la nivel european pentru dezvoltarea mediului rural, dar mai degrabă asta spun la nivelul cercurilor politice europene. Din păcate, mediul rural nu este văzut în întregul lui potenţial, nici măcar în întregul lui potenţial energetic, şi aici chiar aş vrea să punctez faptul că în mediul rural avem cel mai mare potenţial neexploatat de producţie de energie verde din surse regenerabile – şi nu mă refer aici numai la biomasă sustenabilă şi sigur că şi biomasa sustenabilă, principial vorbind, tot din mediul rural va proveni – dar mă refer inclusiv la energie eoliană, energie fotovoltaică. Undeva la 78% din potenţialul neexploatat al resurselor regenerabile de energie se află în zonele rurale, iar cele mai mari cantităţi sunt în Spania, România şi Franţa”, a spus Corina Murafa.
Ea a subliniat că în continuare un număr mare de europeni trăiesc în mediul rural, undeva la jumătate, fiind state unde mediul rural e chiar dominant, cum ar fi estul Europei, iar în aceste zone nivelul de dezvoltare socio-economică este mai scăzut peste tot în Uniunea Europeană.
„În plus, mediul rural depinde foarte mult de sectorul agricol şi, după cum am văzut, Pactul verde european a fost cel mai contestat de către agricultori. Cumva, în mediul rural, pare că tranziţia verde, să-i zicem aşa, este mai degrabă o povară decât o oportunitate şi de asta, la nivel european, se încearcă agregarea unei misiuni, a unui plan de implementare pentru a aduce oportunităţile tranziţiei verzi mai aproape de mediul rural, astfel încât opoziţia publică la tranziţie, care vine dinspre mediul rural în general, să fie mai scăzută. Şi aici pot enumera tot ceea ce înseamnă, de exemplu, comunităţi de energie în mediul rural. Comisia Europeană s-a aplecat cu precădere asupra subiectului, oferind asistenţă tehnică şi chiar şi anumite finanţări pentru înfiinţarea de comunităţi de energie în mediul rural. Se încearcă acum, este o întreagă dezbatere la nivelul Uniunii Europene, despre cum putem sistemul agroalimentar şi sistemul agricol în general să-l recalibrăm, să-l reformăm. Sigur, discutăm despre reforma Politicii Agricole Comune de 30 de ani, dar cum putem într-un final să facem agricultura în Uniunea Europeană mai sustenabilă şi viaţa mediul rural”, a susţinut reprezentanta CESE.
Revenind la potenţialul neexploatat de producţie de energie verde din surse regenerabile din mediul rural, Corina Murafa a subliniat că în acest caz se pune problema modului în care se construiesc viitoarele pieţe de energie în Uniunea Europeană, respectiv ce beneficii rămân în comunitatea rurală de pe urma unui mare parc fotovoltaic sau parc eolian, pentru că, în momentul de faţă, din păcate, puţine din beneficiile economice ale respectivei dezvoltări rămân în comunitatea locală.
„De aici – încă n-am văzut asta în România, dar problema este reală în Spania, în Italia, în Germania – o opoziţie extraordinară a comunităţilor rurale la noile proiecte de energie regenerabilă care se construiesc în ograda proprie, ca să spun aşa. Şi există state unde au început reglementări în sensul în care dezvoltatorilor să li se ceară să ia drept acţionari în proiectul lor de energie eoliană sau fotovoltaică comunitatea locală, tocmai pentru a o cointeresa şi pentru a difuza opoziţia asta care există. Şi noi, în Comitetul Economic şi Social European, am adoptat o serie de avize prin care exact asta încercăm să propunem: reglementări prin care comunităţile rurale să devină beneficiare nete ale tranziţiei şi nu cumva doar să fie exploatate aşa, într-o manieră, hai să zicem, poate colonială, nu ştiu dacă e cuvântul potrivit, dar în tot cazul inechitabilă. Cam aşa se văd lucrurile de la nivel european. Sunt multe, multe de povestit, pornind de la agricultură până la energie şi transport, mobilitate”, a subliniat aceasta.
De asemenea, Corina Murafa a ţinut să semnaleze faptul că mediul rural nu a fost introdus ca beneficiar în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă şi în Fondul Social pentru Climă, marea majoritate a investiţiilor ajungând în urban.
„De exemplu, mediul rural este nevoit foarte mult să depindă de transportul privat – transportul public nu prea ajunge în mediul rural – bazat pe benzină, bazat pe motorină, iar acum foarte mult din planurile naţionale de redresare şi rezilienţă, foarte mult din Fondul Social pentru Climă, speranţa noastră la nivel european, că aici vorbesc în numele Comitetului Economic Social European, este ca foarte multe din aceste fonduri să se ducă pentru mobilitate sustenabilă în mediul rural. Trebuie să trag un semnal de alarmă: mediul rural nu a fost introdus drept beneficiar în aceste programe de la bun început, nu a fost o ţintire a mediului rural. Dacă ne uităm inclusiv pe cum s-a dat PNRR-ul la noi, marea majoritate a investiţiilor s-au dus în mediul urban. După care, când vine opoziţia la tranziţia verde dinspre mediul rural, întrebăm de ce vine. Păi, uite de ce vine! Pentru că beneficiile nu s-au îndreptat într-acolo şi Fondul Social pentru Climă rămâne de văzut către ce se va îndrepta. În momentul de faţă nu este o viziune de a prioritiza mediul rural, din păcate, şi aici cred că România chiar trebuie să facă din asta un obiectiv, inclusiv în negocierile cu Comisia, pentru aprobarea planului naţional pentru cheltuirea acestui fond”, a transmis Murafa.
