La cea de-a XVIII-a ediţie a Conferinţelor Focus Energetic s-a discutat despre “Influenţa investiţiilor în creşterea independenţei energetice a României”. La manifestare au participat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Rodin Traicu, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, directorul general în ministerul Economiei Alexandru Săndulescu, directori ai unor companii de stat şi private, analişti şi specialişti.
Dependenţa României de importurile de energie primară a crescut continuu în ultimii 15 ani, de la 21,5% în anul 1999, la 31,9% în 2007, anul premergător declanşării crizei mondiale. Creşterea independenţei energetice, a siguranţei în alimentarea cu energie, atât din punct de vedere al mixului de combustibili, cât şi al infrastructurii de reţea, reprezintă unul dintre cele mai importante obiective.
Conform strategiei energetice, până în anul 2030, necesarul de investiţii, doar în producţia de electricitate, se ridică la aproximativ 40 – 50 miliarde euro, din care 9 – 10 miliarde euro în capacităţi din surse regenerabile. Mai sunt necesare investiţii de aproximativ 15 miliarde de euro în transportul şi distribuţia electricităţii. La acestea, se adaugă investiţiile în minerit (pentru cărbunele energetic) de alte minim 5 miliarde de euro. În producţia, transportul şi distribuţia de petrol şi gaze naturale, sunt necesare alte câteva zeci de miliarde de euro.
Complexul Energetic Hunedoara are programate investiţii de 92 milioane euro, în 2013, pentru cele patru mine viabile din Valea Jiului, şi de 300 milioane euro pentru termocentralele Mintia şi Paroşeni, a declarat directorul noului complex energetic, Costel Alic, la conferinţa Focus Energetic.
“Am calculat un necesar de investiţii de 92 milioane euro pentru cele patru mine viabile din Valea Jiului – Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni – , anul viitor. În Mintia şi Paroşeni sunt necesare investiţii de aproximativ 300 milioane euro, cu garanţii de stat”, a afirmat Costel Alic.
Acesta a precizat că, în prezent, CE Hunedoara negociază cu Eximbank şi cu Ministerul Finanţelor pentru obţinerea garanţiilor de stat pentru investiţii. “Suntem în negocieri cu Eximbank şi cu Ministerul Finanţelor pentru garantarea de către stat a investiţiilor pentru Mintia şi Paroşeni”, a spus reprezentantul complexului energetic.
CE Hunedoara produce, în prezent, 2,1 TW şi trebuie să atingă, în 2015, un nivel de 5 TW.
“Ca să facem faţă cerinţelor din piaţă, mai trebuie să trecem o etapă. Prin fuziune prin absorbţie trebuie să vină şi cele patru mine viabile din Valea Jiului în complex, urmând să fim un jucător regional pe piaţa de energie. La intrare, cantitatea de cărbune trebuie să fie de 3,5 milioane tone şi la ieşire trebuie să se producă 5 TW. Acum producem 2,1 TW şi trebuie să ajungem la 5 TW, în 2015”, a adăugat Costel Alic.
Conform acestuia, o dată cu preluarea minelor de cărbune, CE Hunedoara va deveni societate de siguranţă naţională, lucru ce va fi stabilit printr-o nouă legislaţie.
CE Oltenia preia “radetul” din Craiova
Complexul Energetic Oltenia va prelua reţeaua de termoficare a oraşului Craiova, a declarat la Conferinţa Focus Energetic Ion Petroniu, director în cadrul Complexului Energetic (CE) Oltenia.
“Preţul gigacaloriei, în mod normal, va trebui să scadă, în condiţiile în care noi o să eficientizăm şi o să introducem şi ceva investiţii în reţeaua de transport, eliminând pierderile tehnologice. (…) Din punct de vedere al folosirii integrate a lignitului şi producţiei de energie electrică, în actualul sistem este un avantaj în ceea ce priveşte producţia care se poate realiza, înainte fiind disipate în cele trei complexuri energetice (n.r. – Turceni, Rovinari şi Craiova). Fiecare dintre ele trebuia să aibă o rezervă caldă. Asta însemna că un cazan era mereu pregătit să intre în sistem. Nu mai este cazul acum. Acum ţinem un singur cazan care poate să intre în sistem şi să asigure necesităţile acestuia”, a precizat Petroniu, referindu-se la scăderea costurilor de producţie, o dată cu înfiinţarea CE Oltenia.
El a subliniat că, prin înfiinţarea complexului energetic, s-au diminuat costurile de producţie cu aproximativ 10-15%.
“Pentru 2013 – 2020 s-a făcut o estimare, iar totalul surselor alocate pentru investiţii este în jur de trei miliarde euro. Condiţionalităţile privitoare la mediu sunt implementate şi nu ne vor mai consuma alte resurse. Este vorba despre noile capacităţi de producţie pe care intenţionăm să le instalăm, în mod special, şi reabilitarea capacităţilor de producţie existente, în sensul fiabilizării şi asigurării siguranţei în funcţionarea acestor capacităţi. Complexul Energetic Oltenia este o companie de siguranţă pentru sistemul naţional. În mod normal noi asigurăm siguranţa sistemului energetic naţional, în contextul în care condiţiile climaterice sunt aşa cum sunt. În lipsa apei, noi trebuie să fim cei care să furnizăm energie în sistemul naţional şi să asigurăm siguranţa lui”, a explicat Ion Petroniu.
Consumăm mai puţine gaze
Consumul de gaze al României, la nivelul anului 2012, va fi, probabil, mai mic decât în 2011, a declarat, în cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, Răzvan Nicolescu, directorul de afaceri publice şi reglementare OMV Petrom.
“Datele noastre privind producţia, coroborate cu datele Romgaz arată că vom fi la un nivel al producţiei interne de gaze aproximativ egal cu producţia din 2011. Asta arată că, practic, România nu va fi în situaţia de a importa cantităţi suplimentare în comparaţie cu anul 2011”, a spus oficialul OMV Petrom.
Potrivit acestuia, conform ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică, în primele 8 luni ale anului consumul de gaze a fost cu 4,3% mai mic decât cel aferent perioadei respective din anul 2011.
“De la 1 august, momentul în care am terminat perioada de probe, până în prezent, Centrala Petrom de la Brazi a furnizat aproximativ 6% din energia consumată în România în această perioadă, aproximativ 0,95 TWh. Pentru perioada următoare, 11 octombrie – 31 decembrie, în care funcţionează şi prima furnizare de energie electrică pe piaţa reglementată, estimăm că Brazi va produce aproximativ 1 TW. Din acest terrawatt, aproximativ 35%, 0,35 TW, vor merge către piaţa reglementată de energie electrică. Furnizând 0,35 TW către piaţa reglementată vom reuşi să asigurăm aproximativ 25% din consumul populaţiei pentru 11 octombrie – 31 decembrie. Credem că preţul la care furnizăm este unul bun, care ajută la o diminuare de creştere de preţ pentru populaţie pentru următoarele luni”, a spus Nicolescu.
Consumul de gaz pe care îl estimează oficialii Petrom pentru a produce un TWh în perioada 11 octombrie – 31 decembrie este aproximativ 200 milioane de metri cubi.
ANRE vrea să reducă subvenţia la energia verde
Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie (ANRE) propune o scădere a numărului de certificate verzi acordate pentru investiţiile în energia regenerabilă, deoarece ar putea apărea situaţia în care consumatorul final să nu poată plăti schema de sprijin.
“Există riscul unui conflict între reglementări şi disponibilitatea consumatorului final de a plăti schema de sprijin pentru energia regenerabilă. FMI spune că energia este atu-ul nostru, noi trebuie să ne concentrăm pe cărbune, în orice zi peste 40% din energie vine de la cărbune”, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Rodin Traicu, în cadrul Conferinţei FOCUS ENERGETIC.
În acest context, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie propune o scădere a numărului de certificate verzi acordate pentru investiţie.
“ANRE va propune reducerea numărului de certificate verzi pentru biomasă şi parcuri fotovoltaice, deoarece au scăzut costurile acestor tipuri de investiţii în raportul privind piaţa de energie pentru anul 2012, ce va fi publicat în ianuarie 2013”, a declarat preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, la Conferinţa FOCUS ENERGETIC.
Reprezentantul autorităţii de reglementare în energie a menţionat necesitatea de a reduce schema actuală cu un certificat verde pentru sectorul fotovoltaic şi cu 0,3 certificate pentru biomasă.
“A scăzut costul investiţiei pentru MW în parcurile fotovoltaice, tehnologia este mai ieftină. Când s-a calculat numărul de certificate verzi pentru panourile solare s-a ţinut cont de vechile costuri de instalare. Costul a scăzut la jumătate. Este o discuţie şi ne întrebăm de ce să plătim disproporţionat, dacă nu este necesar? Am informat Guvernul şi Comisia Europeană, am prezentat necesitatea micşorării schemei cu un certificat verde pentru sectorul fotovoltaic şi cu 0,3 certificate pentru biomasă. Probabil vom propune o scădere a numărului de certificate verzi acordate pentru investiţie. Preţul certificatelor poate să fie mai mare, mai mic, dar IRR (n.r. – internal rate of return – rata de recuperare a investiţiei) este o cotă prezentă în orice calcul de eficienţă a unei investiţii”, a adăugat preşedintele ANRE.
“Deranj” la FMI
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au fost “deranjaţi” şi “puţin mai vehemenţi” în legătură cu decizia Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT) de a nu mai vinde pachetul de 15% din acţiunile Transgaz, precum şi de amânarea listării pachetelor minoritare de acţiuni ale companiilor de stat din energie şi de neintroducerea managementului privat, a mai spus Rodin Traicu.
“Problemele de fond în discuţiile cu FMI au fost legate de lentoarea cadrului legislativ pentru introducerea privatizării managementului la companiile de stat. Se vedea clar că au o deficienţă în a înţelege că sunt nişte etape, nişte timpi vizavi de paşii ce trebuie făcuţi pentru a angaja firma de recrutare şi de cât timp e nevoie pentru a-şi executa contractul. Dorinţa lor este aşa, “de zvâc”. În trei săptămâni se întâmplă în cadru legal. Când cadrul legal e altul, nu se poate în trei săptămâni”, a afirmat Rodin Traicu.
De asemenea, acesta a adăugat că reprezentanţii FMI au fost “deranjaţi” de amânarea listărilor pe bursă a pachetelor minoritare ale companiilor din energie, în special de decizia CSAT de a nu mai privatiza pachetul de acţiuni de la Transgaz.
“Hotărârea CSAT de a nu mai privatiza pachetul de la Transgaz, o întoarcere de strategie, i-a deranjat şi au fost puţin mai vehemenţi. Este vorba de o decizie strategică”, a spus Rodin Traicu.
Oficialii FMI au discutat cu reprezentanţii Ministerului Economiei pe parcursul vizitei tehnice efectuate în România, în perioada 6 – 14 noiembrie, vizavi de angajamentele asumate de autorităţi. Ajutor mai rapid pentru Oltchim
Reprezentanţii FMI au agreat solicitarea ajutorului de urgenţă pentru Oltchim şi au impus autorităţilor române un termen de două luni pentru acordarea acestui sprijin, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), Rodin Traicu.
“Reprezentanţii FMI sunt de acord cu ajutorul de urgenţă. Ne-au întrebat în ce stadiu este întocmirea documentaţiei pentru obţinerea lui. Ne-au spus că termenul limită este de două luni. Replica mea a fost că aşa cum ei ne cer urgentarea introducerii managementului privat, aşa cerem şi noi urgentarea acordării ajutorului“, a afirmat Rodin Traicu, făcând referire la ajutorul de salvgardare de 20 milioane euro pentru care se poartă discuţii cu reprezentanţii CE. El a mai spus că autorităţile române au pus la dispoziţia FMI contractul Oltchim – CET Govora, după ce organismele internaţionale au solicitat documentele pentru verificarea legalităţii lor. “Au fost curioşi dacă contractul dintre Oltchim şi CET Govora a respectat Legea energiei şi gazelor naturale, drept pentru care l-am pus la dispoziţia lor să vadă că aşa este“, a declarat secretarul de stat.
Secretarul de stat a adăugat că, în cadrul discuţiilor cu FMI, s-a ajuns la concluzia că termenele rămân cele care au fost angajate anterior, la negocierile din luna august 2012.
“În rest, în energie, în cea mai mare parte, problemele au fost îndeplinite şi reluarea negocierilor pentru scrisoarea de intenţie va avea loc după 15 ianuarie 2013, la o dată convenită cu Ministerul de Finanţe“, a menţionat Rodin Traicu.
