România este foarte angajată să facă tranziţia verde într-un mod pragmatic şi fezabil, un exemplu pentru regiune şi lume, şi asta înseamnă utilizarea gazelor pe termen scurt şi mediu, dar şi a energiei nucleare, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Forumul de Afaceri al Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).
„Temele pe care le vom aborda în aceste zile sunt absolut critice. Securitatea energetică şi tranziţia, investiţiile în infrastructură, promovarea energiei curate, facilităţi geotermale, inclusiv prin intermediul Alianţei Oraşelor Verzi, o iniţiativă P-TECC, şi, bineînţeles, reconstruirea sectorului energetic al Ucrainei şi cele mai bune moduri de a sprijini Republica Moldova şi Ucraina. (…) Ştim că avem nevoie de energie sigură. Ştim că avem nevoie de energie accesibilă. Ştim că avem nevoie de energie verde. Dar este foarte greu să le avem pe toate în acelaşi timp. Aşa că am propus să abordăm problema în această ordine: securitate, competitivitate şi prietenie faţă de mediu. (…) Cred că şi dacă nu ar fi existat deloc schimbări climatice, tot am fi fost dornici şi hotărâţi să găsim înlocuitori pentru petrol şi gaze. De fapt, în istorie, cărbunele a înlocuit lemnul, apoi petrolul a înlocuit cărbunele. Şi acum, energia solară şi eoliană, bateriile, energia geotermală şi hidrogenul sunt calea viitorului. Şi România este foarte angajată să facă tranziţia verde într-un mod pragmatic şi fezabil, un exemplu pentru regiune şi lume. Şi asta înseamnă utilizarea gazelor pe termen scurt şi mediu, iar proiectul nostru Neptun Deep va transforma această ţară în cel mai mare producător de gaze din UE în 2027, un an mare pentru noi. Şi apoi să folosim energia nucleară, cele două mari proiecte la care lucrăm la Cernavodă, Unităţile 3 şi 4, şi proiectul SMR de la Doiceşti (proiectul reactoarele de mici dimensiuni n.r)”, a afirmat Sebastian Burduja.
El a subliniat că sunt câteva elemente pentru succesul P-TECC, iar printre acestea se numără o viziune comună, voinţa de a face schimbări, curajul şi proiectele mari.
„Primul este să avem o viziune comună. De aceea suntem aici. Şi nu este uşor de realizat. Necesită dialog. Necesită multe compromisuri şi negocieri. Dar cred că putem face asta. Al doilea este voinţa de a schimba. Este întotdeauna mai uşor să faci lucrurile aşa cum au fost întotdeauna făcute. Dar, aşa cum am văzut constant, nu este ceva sustenabil. Aşa că avem nevoie de acea voinţă. Bineînţeles, din punct de vedere politic, este întotdeauna mai uşor să acţionezi pentru următoarele alegeri, nu pentru următoarea generaţie. Dar cred că sunt lideri în această sală care vor acţiona pentru următoarea generaţie şi vor face lucrurile corecte. În al treilea rând, avem nevoie de curaj şi proiecte mari”, a spun ministrul Energiei.
Acesta a vorbit despre trei proiecte importante în care este implicată România, respectiv SMR-urile, energia geotermală în Bucureşti şi cablul submarin din Marea Neagră.
La rândul său, Jennifer Granholm, secretar al Energiei, Departamentul de Energie al SUA, la Forumul de Afaceri al Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă, a spus că Administraţia Biden-Harris pune în aplicare, în Statele Unite ale Americii, o strategie industrială fără precedent pentru energia curată, ce vizează investiţii în cercetare şi dezvoltare pentru a reduce costurile tehnologiilor emergente, în energie solară, eoliană şi geotermală.
„În Statele Unite, administraţia Biden-Harris pune în aplicare o strategie industrială fără precedent pentru energia curată. Investim în cercetare şi dezvoltare pentru a reduce costurile tehnologiilor emergente, cum ar fi cea nucleară avansată şi cea de captare a carbonului – la fel cum am făcut în anii 2010 pentru a reduce costurile energiei solare cu 75% – şi contribuim la reducerea riscului investiţiilor în soluţii eficiente – cum ar fi energia solară, eoliană şi geotermală – prin stimulente fiscale pentru fabricaţie şi producţie. Această strategie funcţionează”, a afirmat Jennifer Granholm.
Aceasta a adăugat că, în plus faţă de Legea privind reducerea inflaţiei (Inflation Reduction Act – IRA) şi Legea bipartizană privind infrastructura, Departamentul Energiei a anunţat peste 70 de miliarde de dolari în subvenţii şi împrumuturi pentru energie curată.
„Sectorul privat a răspuns prin anunţarea unor investiţii proprii de 213 miliarde de dolari în producţia de energie curată de la preluarea mandatului de către preşedinte”, a subliniat oficialul american.
Potrivit secretarului american al Energiei, în total, companiile au anunţat planuri pentru mai mult de 700 de fabrici noi sau extinse, şi nu doar pentru companiile americane. Din totalul investiţiilor în producţia de energie curată din SUA între 2021 şi 2023, mai mult de jumătate au fost fie companii străine, fie societăţi mixte.
„Iar de la adoptarea IRA, ţări din întreaga lume au propus stimulente similare – de la Canada până la Franţa şi Germania. Aceasta este o cursă globală, una de care vor beneficia oameni din toate colţurile lumii… fie că sunt mecanici în Michigan sau instalatori în Praga”, a punctat ea.
Reprezentanţi de rang înalt din sectorul energetic public şi privat se reunesc marţi, la Palatul Parlamentului, în cadrul Forumului de Afaceri al Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC) şi la evenimentul Alianţei Oraşelor Verzi, pentru a discuta despre securitatea energetică, tranziţia energetică, proiectele de infrastructură şi modul în care oraşele implementează strategii pentru a accelera căile curate.
Evenimentele se desfăşoară în cadrul celei de-a cincea reuniuni a P-TECC, organizate de Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei din România şi Atlantic Council, şi vor continua miercuri cu o reuniune ministerială, care se va concentra pe rolul politicii industriale în atingerea obiectivelor noastre transatlantice de securitate energetică şi climă.
HENRO a fost partener al Ministerului Energiei la această manifestare, care a beneficiat și de suportul Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, ELCEN, Transgaz, Electrica Furnizare și Transelectrica.
