În comitetul de investiţii au fost aprobate scheme de aproximativ 2 miliarde de euro pentru realizarea unor noi capacităţi de producţie din surse regenerabile, a anunţat, Dan Drăgan, secretar de stat la Ministerul Energiei, la cea de-a II-a ediţie a Solar Energy Bucharest Summit.
„Pot menţiona că, la acest moment, în comitetul de investiţii au fost aprobate scheme de aproximativ 2 miliarde de euro pentru realizarea unor noi capacităţi de producţie din surse regenerabile, care vor fi împărţite în patru mari segmente, în proporţii egale. Va fi este o schemă pentru autorităţile publice de aproximativ 500 de milioane de euro, o schemă pentru persoane juridice, consumatori-prosumatori, de aproximativ 500 de milioane de euro, o schemă pentru producători independenţi – de 500 de milioane de euro şi o schemă pentru prosumatori care activează în domeniul agricol, ce va fi derulată împreună cu Ministerul Agriculturii, de alte 500 de milioane de euro. Totodată, trebuie să menţionez că, prin Fondul de Modernizare, este ajutat şi planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, ceea ce presupune, în domeniu solar, realizarea unor capacităţi de minimum 730 de megawaţi”, a spus Dan Drăgan.
El a făcut referire la contractele pentru diferenţă şi a menţionat că a avut loc prima dezbatere publică cu ceva timp în urmă şi că, în maximum două luni de zile, urmează ca instituţia să pună în dezbatere publică forma finală a legislaţiei primare şi a mecanismului pentru contractele de diferenţă.
„Prin aceste contracte pentru diferenţă ne-am asumat, prin Planul de Redresare şi Rezilienţă, o primă licitaţie la sfârşitul anului acesta, iar următoarea – în anul 2024. Prin primele două licitaţii ne dorim realizarea unor capacităţi minime de aproximativ doi gigawaţi(GW) în prima licitaţie şi 3 spre 4 GW, în funcţie de apetitul pieţei, pentru aceste contracte prin acest mecanism pentru contracte pentru diferenţă. De unde finanţarea pentru acestea? Prima finanţare pentru casa de compensaţie se va face prin Fondul de Modernizare şi pot să vă anunţ că deja am prenotificat la Comisia Europeană intenţia noastră pentru această schemă de contracte prin diferenţă şi mecanismul lor de de finanţare în prima fază”, a mai spus Dan Drăgan.
S-ar putea amâna perioada de reglementare pentru distribuitorii și transportatorii de energie
Următoarea perioadă de reglementare ar trebui să înceapă la 1 ianuarie 2024, pentru încă 4 ani, dar există şanse reale ca această perioadă de reglementare să se amâne cu un an, a declarat Zoltán Nagy-Bege, director general în Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Direcţia generală pentru surse regenerabile, cogenerare şi energie termică.
„Următoarea perioadă de reglementare ar trebui să înceapă la 1 ianuarie 2024 pentru încă 4 ani. Anul acesta se termină perioada a 4-a de reglementare şi, în mod normal, uite, suntem la mijlocul anului, în această perioadă ar fi trebuit să se discute principiile noii metodologii pentru această perioadă de reglementare între operatorii de reţele, respectiv Autoritate. Nu cred că este o o surpriză pentru nimeni că suntem într-o anumită întârziere şi cred că există şanse reale ca această perioadă de reglementare să se amâne cu un an. Va fi decizia conducerii ANRE dacă îşi asumă să intre de la 1 ianuarie 2024 în această perioadă de reglementare, dacă reuşesc să stabilească principiile care vor sta la baza acestei perioade şi mecanismele şi concret metodologia. Miza este una foarte, foarte mare, pentru că, cum am spus, pe lângă aceste investiţii care trebuie făcute în reţele, investiţii care vor fi recunoscute în baza acestor metodologii, acestor principii, trebuie să recunoaştem că, mai ales la nivelul distribuţiilor, trebuie să se schimbe foarte, foarte mult rolul lor, rolul distribuitorilor de energie electrică”, a declarat Zoltán Nagy-Bege, la ediţia a II-a a Solar Energy Bucharest Summit.
El a spus că aceştia „uşor-uşor vor trebui să îşi asume şi rolul de operatori de sistem local”.
Prețuri negative de 2.000 euro/MWh pe Piața de Echilibrare
România a întregistrat în acest weekend preţuri negative la energia electrică pe Piaţa pentru Ziua Următoare, iar în Piaţa de Echilibrare s-au atins preţuri negative de 2.000 euro/MWh, a declarat, la rândul său, Virgiliu Ivan, directorul DEN CNTEE Transelectrica, la ediţia a II-a a Solar Energy Bucharest Summit.
„În prezent, capacitatea de export-import a României este undeva la 3.000-3.500 MWh în perioade în care reţeaua este completă. În perioada cu retrageri din exploatare, aceasta mai scade, undeva pe la 2.500. Dar, prin investiţiile pe care le realizăm în următoarea perioadă, avem obligaţia ca, la sfârşitul anului 2025, să ajungem la peste 5.000 MWh capacitate de export, respectiv de import. Sunt şi vor fi capacităţi mari şi ele vor creşte până în anul 2030, odată cu dezvoltarea reţelei electrice de transport, atât în România, dar şi în cadrul operatorilor cu care funcţionăm interconectat. De ce e nevoie de consum? El reprezintă baza. Consumatorii sunt cei care plătesc şi uitaţi-vă ceea ce s-a întâmplat în weekendul care a trecut. Este primul weekend în care preţurile pe PZU, pe Piaţa pentru Ziua Următoare, în România au fost negative. În Piaţa de Echilibrare, pe care o administrăm noi (n.r. – Transelectrica), s-au atins preţuri negative de 2.000 euro/MWh, în lei, 9.000 lei/MWh. Asta înseamnă că cine a avut excedent în orele respective în weekend, pe lângă faptul că a achiziţionat energia la preţurile din piaţă, va plăti în etapa de decontare cu preţuri foarte, foarte mari. De aceea este nevoie de consum! Și mai este şi un alt element, o altă faţă, pe care o cunoaştem mai puţin sau care este în responsabilitatea noastră: partea de apărare şi de restaurare a unui sistem”, a declarat Virgiliu Ivan.
El a afirmat că, în această perioadă, trebuie acordată o atenţie deosebită stocării energiei, menţionând că acesta reprezintă cheia integrării în sistem de centrale regenerabile.
„La un sistem energetic cum este cel al României, care are consum – în iarna aceasta a avut un consum brut maxim undeva la 9000 MWh -, dacă la un moment dat vântul începe să producă cu viteze foarte mari, cu un gradient mare, pe intervale scurte de timp şi dacă, în prezent, înregistrăm variaţii de 1.000 de megawaţi pe oră, ce vom face când vom avea alţi 3.000 de megawaţi instalaţi în cadrul sistemului? Dacă facem şi o proporţie, 2.000 la 9.000 pe vârf sau la un 5.000 pe un gol de sarcină, reprezintă foarte, foarte mult şi afectează funcţionarea sistemului. De aceea trebuie să ne preocupăm şi să atragem investiţii pe zona de stocare a energiei electrice! Şi când discutăm de stocare trebuie să avem în vedere două elemente fundamentale: putere şi energie. Pentru că nu trebuie să discutăm doar de putere, trebuie să discutăm şi de cât timp se poate funcţiona la acea putere. Şi ca să facem o comparaţie cu un proiect pe care cu toţii îl ştim, l-am auzit sau am învăţat de el în şcoală, în facultate, Tarniţa (n.r. – proiectul unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj de 1.000 MW). Gândirea pentru această centrală cu acumulare prin pompare era ca ea să aibă 1.000 de megawaţi şi să poată funcţiona la 1.000 de megawaţi, fie în regim de generator, fie în regim de consumatori timp de o oră. Dacă facem un calcul, este vorba de o energie de 12.000 de megawaţi oră”, a spus Virgiliu Ivan.
Potrivit acestuia, este nevoie investiţii atât pe zona de instalaţii de acumulare cu baterii, dar şi pe zona de acumulare prin pompare.
„Un alt element foarte important de care trebuie să avem grijă astfel încât să permitem această integrare de regenerabile îl reprezintă consumul de energie, pentru că producţia, creşterea producţiei de energie electrică trebuie să fie în concordanţă cu creşterea consumului de energie electrică. După 2 ani de criză energetică, consumul s-a diminuat, dar este momentul la care tot noi să stimulăm consumul de energie electrică, să atragem investiţii şi pe zona de consum, astfel încât producţia, repet, şi consumul să fie mână în mână, astfel încât, la anul 2030, să avem un consum maxim de cel puţin 12.000 de megawaţi”, a mai spus Virgiliu Ivan.
Regenerabili au oprit producția
Producătorii de energie din surse regenerabile au oprit duminică producţia, după ce preţurile au ajuns negative şi ar fi plătit dacă injectau energie în reţea, a afirmat Martin Moise, prim-vicepreşedinte PATRES.
„Atunci când proiectaţi un parc solar sau eolian, obligatoriu puneţi stocare în acel parc. Din păcate, în acest weekend am avut un moment extraordinar de trist, care, din punctul meu de vedere, s-a şi întâmplat mult prea repede. Am ajuns în situaţia în care am oprit parcurile duminică. Cum preţul a fost negativ, notificarea făcută în piaţă de către operatori a fost zero. Practic, toată energia produsă de parcurile pe care noi le operăm ar fi ajuns în Piaţa de Echilibrare, respectiv dezechilibru pozitiv. Ori, cum a spus foarte bine şi domnul Ivan (n.r. – Virgiliu Ivan, directorul DEN CNTEE Transelectrica), preţul pentru dezechilibru pozitiv a ajuns până la minus 2.000 euro. Deci, practic, dacă am fi produs în acele ore am fi plătit 2.000 euro pe fiecare megawatt-oră pe care l-am fi injectat în reţea”, a declarat Martin Moise, la ediţia a II-a a Solar Energy Bucharest Summit.
De asemenea, el a menţionat că în România există o impredictibilitate legislativă extraordinară, anul trecut având loc 17 modificări pe legislaţia primară, care au un impact în continuare asupra investiţiilor.
„Acum aproape 10 ani, în 2014, atmosfera era foarte tristă. Investiţiile făcute în primul val în regenerabil erau în pragul falimentului. Statul, după ce a promis ceva, nu s-a mai ţinut de cuvânt şi investitorii atunci au intrat în disperare. Iată că au trecut 10 ani, lucrurile între timp s-au mai corectat, a fost foarte greu, a fost o luptă continuă cu statul, care în permanenţă a simţit nevoia să tot umble la legislaţie. Între timp, o parte din investiţii s-au amortizat, însă unele încă nu. Şi spun atunci când ne gândim la investiţii noi trebuie să nu le uităm pe cele vechi. În continuare avem o impredictibilitate legislativă extraordinară. Anul trecut, cred că aveam undeva la 17 modificări pe legislaţia primară, care evident, au un impact în continuare asupra investiţiilor. Şi aici aş vrea să punctez un singur lucru. Noi, în continuare în România, supra-impozităm pierderea. În calculul de supraimpozitare nu sunt recunoscute cheltuielile pentru profilare, iar cheltuielile cu dezechilibrele sunt recunoscute doar în limita a 5%”, a mai spus Martin Moise.
Focus Energetic este partener media al Ediţiei a II-a a Solar Energy Bucharest Summit, eveniment organizat de agenţia Creative Communication, în parteneriat cu PATRES, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România.
