Politicienii trebuie să înveţe o lecţie, şi anume că o minune nu durează la nesfârşit şi urmează perioade de corecţii, a declarat Mugur Isărescu (foto), guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), cu ocazia lansării cărţii “How Emerging Europe Came Through the 2008/09 Crisis”, de Bas B. Bakker şi Christoph A. Klingen.
“S-a considerat că o creştere foarte rapidă a PIB şi a creditării face parte dintr-un scenariu de ajungere la normalitate (n.r. – în perioada anterioară crizei), deci nu s-a văzut partea nesustenabilă. Creşterea rapidă nu era un indicator al dezechilibrelor şi al nesustenabilităţii. În acelaşi timp, se poate bănui şi prezenţa unui sindrom de free lunch: suntem în club (n.r. – în Uniunea Europeană), am intrat acolo, acolo rămânem, hai să ne facem treburile clubului, să ne creştem nivelul de trai, să punem zeci de angajaţi la frontieră, că doar este sarcină comunitară, să ne dublăm numărul de angajaţi bugetari, să-i plătim cum trebuie, că doar sunt funcţionari europeni şi, altfel, pleacă în străinătate, iar productivitatea şi echilibrele bugetare mai încolo, le dăm în ciclul următor, să le plătească următorul Guvern, că noi ne-am făcut datoria cum trebuie. Plus dezbateri politice şi sociale… şi economia mai încolo, că până la urmă trebuie să plătească turcul, iar dacă turcul este Banca Naţională, cu atât mai bine, are de unde, că are rezerve mari”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, s-a observat în România că deficitele, de exemplu, pot să crească şi trebuie să fie suportate de alţi actori economici decât cei care l-au creat.
“Că sunt actori economici sau politici nu mai contează, pentru că altcineva, nu se ştie, să rezolve problema asta, fiindcă noi ne-am ocupat de creşterea salariilor şi asta era o nevoie stringentă, că doar eşti membru al Uniunii Europene şi nu poţi să-ţi plăteşti funcţionarii publici mai prost, mai ales dacă nu vrei să fie corupţi. Chiar dacă lucrarea nu evidenţiază acest lucru este o lecţie pentru politicieni pentru că o minune nu durează la nesfârşit şi că urmează şi perioadele de corecţii şi vai de cei care trebuie să facă corecţiile, că atunci încep strigătele”, a explicat guvernatorul BNR ideile cărţii.
El a mai afirmat că nu este bine ca economia să fie lăsată să se ducă prea tare în sus, pentru că riscul este să se ducă foarte tare în jos.
Cauzele crizei
Cauzele crizei au fost foarte apropiate în cazul tuturor ţărilor din Europa Centrală şi de Est, poate chiar similare, anume o creştere economică dezechilibrată, în esenţă nesustenabilă, în perioada anterioară, bazată pe consum şi pe dorinţa de catching up, creşterea firească a consumului şi a nivelului de trai.
“Erau obiective fireşti ale Europei Centrale şi de Est din dorinţa de a se integra mai rapid în lumea occidentală şi UE, dar creşterea de consum a fost exagerată în toate ţările şi, din această stimulare excesivă a consumului, s-a ajuns la o creştere nesustenabilă. A dus la o creştere excesivă a contului curent, care ar fi trebuit să fie corectată. Cu greu puteai să convingi pe cineva prin 2005-2006 că, dacă ai un deficit de cont curent mai mare 5-6%, ai o problemă”, a afirmat oficialul BNR.
Potrivit acestuia, a existat o finanţare excesivă a dezvoltării şi în special al consumului din partea investitorilor străini, “nu numai a creditului, ci şi pe calea investiţiilor străine directe cu o statistică precară”.
“Acum o vedem cât de precară era. Am băgat acolo cu toţii, la grămadă, şi investiţii directe tradeables şi non-tradeables, iar la non-tradeables, în sectoarele neproductive, am pus şi cumpărările de pământ, multe dintre ele speculative, care pe noi ne-au costat foarte mult. Am trăit cu iluzia că avem investiţii străine enorme. Nu toate s-au dus acolo unde trebuie, nu toate aveau capacitatea să se autocorecteze”, a spus Isărescu.
El a mai afirmat că autorii cărţii spun că fundamentala cauză a crizei a fost o miopie din partea investitorilor privaţi, cât şi din partea instituţiilor financiare internaţionale, legate de mişcările de capital.
“Cartea spune că, în cazul Europei răsăritene şi de sud-est (ECE), este chiar o particularitate această miopie, această privire benignă asupra intrărilor masive de capital, care a continuat şi după declanşarea crizei Lehman Brothers. Investitorii privaţi au continuat să trimită fluxuri semnificative de capital în ţările ECE, în unele cazuri într-un ritm mult mai accelerat decât înainte de episodul Lehman. Totodată, instituţiile internaţionale au continuat să prognozeze creşteri semnificative ale PIB în regiune, chiar şi în 2008 sau sfârşitul anului 2009. Atunci am auzit eu pentru prima oară de sudden stop. Deci, atenţie, că s-ar putea să fie o oprire brutală a intrărilor de capital. Deşi ar fi existat destule semne de îngrijorare legate de depăşirea multor praguri de alarmă, nici investitorii privaţi, nici instituţiile financiare internaţionale nu au crezut că acestea se aplică în cazul ECE, ECE fiind considerată un caz diferit de America Latină şi Asia datorită procesului de convergenţă”, a mai spus Mugur Isărescu.
BNR a evitat o criză bancară
“În ceea ce priveşte creşterea creditelor neperformante, trebuie menţionat că în România raportul este mai mic decât în şapte ţări din regiune. Într-adevăr, nu cele mai bune de comparaţie, dar le-am găsit acolo. Albania, Serbia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Bulgaria şi Ucraina au rate ale creditului neperformante, iar România are gradul de acoperire cu provizioane la top. Deci, noi avem 99%, suntem întrecuţi cu 100% numai de Rusia, Macedonia şi Serbia. Asta e situaţia pe care o găsim în carte”, a mai zis oficialul băncii centrale.
El a precizat că evitarea unei crize bancare în România s-a datorat politicilor macroprudenţiale ale BNR, inclusiv în ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii (RMO). “România a evitat o criză bancară şi nu a fost nevoie de o injecţie de bani publici în capitalul vreunei bănci”, a spus Isărescu referindu-se la criza globală din anii 2008-2009.
El a adăugat că cele 10-12 miliarde euro cumpărate de BNR la un curs de 3,1-3,5 lei/euro, atunci când influxurile de capital străin erau foarte ridicate în România, înainte de criză, oferă şi acum o marjă lejeră de profit pentru operaţiunile BNR atunci când vinde valută pe piaţă.
Dezechilibrele iniţiale şi ajustările operate în România în urma crizei din 2008-2009 nu au fost cele mai mari din regiune, dar au fost percepute în acest mod.
Isărescu a menţionat că nici chiar deficitul de cont curent, menţionat deseori ca fiind extrem de ridicat, nu era cel mai mare din regiune, România fiind depăşită, spre exemplu, de Bulgaria.
Oficialul BNR a afirmat că nicio ţară din regiune nu a scăpat neafectată de criză şi că toate statele au înregistrat deteriorări masive în ceea ce priveşte finanţele publice, şomajul sau creditele neperformante.
Referindu-se la modul în care au fost percepute ajustările efectuate de România din cauza crizei, Isărescu a spus că aceasta este încă o dovadă a faptului că percepţia bate realitatea.
“Suntem emoţionali, suntem latini, trăim intens şi bucuriile şi neplăcerile, suntem şi puţin exhibiţionişti (…) Cu cât eşti mai fericit, cu atât ajungi mai nefericit”, a spus Isărescu, vorbind despre creşterea economică record a României înainte de criză şi măsurile de austeritate luate apoi de autorităţi.
