Prioritatea României în acest an, din punct de vedere al protecţiei mediului, ar trebui să se refere la atingerea ţintelor asumate, a declarat Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei de administraţie din Camera Deputaţilor, la seminarul „ Un grad în plus”. Legislaţia comunitară şi angajamentele asumate în cadrul negocierilor de aderare la UE au impus României să ia anumite măsuri pentru atingerea acestor obiective. Unele dintre ele nu au fost respectate, consecinţele fiind de natură să aducă atingere mediului sau se pot solda cu penalităţi pentru România din partea Comisiei Europene, prin procedurile de infringement.
România trebuie să ia în calcul şi alte măsuri, menite a limita efectele schimbărilor climatice, în contextul în care ţara noastră, împreună cu UE, a decis unilateral să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020, faţă de anul 1990. Al lV-lea Raport IPPC (n.r. – prevenirea şi controlul integrat al poluării) arată că 11 din ultimii 12 ani au fost printre cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul 1850, iar până în 2100 se preconizează creşterea temperaturii globale cu 1-6,3 grade Celsius. Acest lucru se traduce prin creşterea nivelului mării cu 19 – 58 cm până în 2100. Concluziile raportului nu sunt deloc încurajatoare. Chiar dacă concentraţia de gaze cu efect de seră în atmosferă s-ar stabiliza până în anul 2100, modificările climei s-ar perpetua şi după secolul XXI, în special nivelul mării ar continua să crească din cauza expansiunii termice a apei.
