Comisia Europeană solicită Croației, Ungariei și României să prezinte rapoarte referitoare la obiectivele lor naționale pentru 2020 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică. Comisia a decis joi, 26 ianuarie, să trimită o scrisoare de punere în întârziere Croației pentru că nu a prezentat, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, un raport complet cu privire la îndeplinirea obiectivelor sale pentru 2020 privind eficiența energetică și ponderea energiei din surse regenerabile.
De asemenea, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere Ungariei și României pentru că nu au prezentat un raport complet, în cadrul guvernanței uniunii energetice și a acțiunilor climatice, cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor de eficiență energetică pentru 2020. Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice stabilește cerința ca statele membre să prezinte Comisiei, până la 30 aprilie 2022, un raport cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor de eficiență energetică pentru 2020, stabilite în Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică.
Regulamentul privind guvernanța mai prevede ca, până la același termen, statele membre să raporteze despre obiectivele lor privind ponderea energiei din surse regenerabile în 2020, astfel cum se prevede în Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
Cele trei state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Eficiență energetică: Comisia solicită POLONIEI și ROMÂNIEI să notifice evaluările lor cuprinzătoare privind cogenerarea de înaltă eficiență.
Comisia a decis totodată să trimită scrisori de punere în întârziere Poloniei și României, prin care solicită statelor membre să respecte Directiva privind eficiența energetică, Directiva 2012/27/UE. În special, statele membre ar trebui să dezvolte o infrastructură eficientă de încălzire și răcire și/sau să permită dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență și utilizarea încălzirii și răcirii din căldura reziduală și din surse regenerabile de energie.
Statele membre trebuie să efectueze și să prezinte Comisiei o evaluare cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a încălzirii centralizate eficiente. Evaluarea cuprinzătoare trebuie actualizată o dată la cinci ani și notificată Comisiei.
Până în prezent, Polonia și România nu au comunicat o evaluare actualizată până la termenul de 31 decembrie 2020. Cele două state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie.
Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită avize motivate.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
De asemenea, Comisia Europeană a solicitat joi unui număr de 14 state membre, printre care şi România, să îşi respecte angajamentele de reducere pentru mai mulţi poluanţi atmosferici, astfel cum impune Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici („Directiva privind plafoanele naţionale de emisie” sau „Directiva NEC”), se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Celelalte state atenţionate sunt Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Spania, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia şi Suedia.
Directiva NEC stabileşte angajamente naţionale de reducere a emisiilor pentru mai mulţi poluanţi, care trebuie îndeplinite de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 şi 2029, precum şi reduceri mai ambiţioase începând cu 2030. Se solicită statelor membre să instituie programe naţionale de control al poluării atmosferice (PNCPA) pentru a arăta modul în care vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.
Pactul verde european, care vizează reducerea la zero a poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează în mod negativ sănătatea umană.
Comisia a analizat inventarele naţionale de emisii pentru mai mulţi poluanţi prezentate de statele membre în 2022 (care reflectă emisiile din 2020). Cele 14 state membre menţionate mai sus nu şi-au îndeplinit angajamentele privind unul sau mai mulţi poluanţi vizaţi de Directiva NEC.
În plus, întrucât măsurile prevăzute în PNCPA ale majorităţii acestor state membre nu au asigurat îndeplinirea angajamentului de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulţi poluanţi, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale generate de om, astfel cum se prevede în directivă.
Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul în legătură cu care majoritatea acestor state membre nu îşi respectă obligaţiile. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere acestor 14 state membre, care au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate de Comisie. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
